Afinul

VACCINIUM MYRTILLUS L./ Familia Ericaceae  01afinul_03.jpg

Alte denumiri populare: afin de munte, afin negru, afene, asine, popusoare. 

Descriere

Subarbust stufos, ramuros, cu tulpini verzi, costate, lungi de 30-60 cm. Frunzele sunt mici, ovale, de culoare verde-deschis, crestate pe margini. Florile sunt verzui-rosietice sau albe, roze, cu petale unite sub forma de clopotel, dispuse cate 1-2 sub fiecare frunza. Fructele sunt bace rotunde, zemoase, de culoare albastre-brumarii cu suc violaceu. Au gust placut, dulce-acrisor.

Inflorirea are loc in lunile mai-iunie. 

Raspandire

Arbustul creste in regiuni montane pana la altitudinea de 2.000m, mai ales pe versanti umbriti si umezi, prin paduri de conifere, taieturi de padure, pajisti montane, stanci sau pe dealuri paduroase, formand tufarisuri compacte prin asociere cu merisorul. 

Organe utilizate: Folium Myrtilli – frunze si Fructus Myrtilli – fructe. 

Recoltare

Frunzele se culeg in tot timpul verii pana in toamna, in lunile mai-septembrie, rupandu-se ramurile fara flori si fructe. Se transporta infoiate in cosuri si se usuca la umbra, impreuna cu ramurile, in locuri bine aerisite sau artificial la 40ºC. Dupa uscare se separa prin scuturare sau strujire.

Fructele se aduna la maturitatea deplina (lunile iunie-septembrie), fie manual, fie cu un pieptene ci cuie si se comercializeaza proaspete sau se usuca la soare, in etuve sau cuptoare la temperaturi de 60-70ºC. Se ambaleaza la umiditatea de 20% si se pastreaza in locuri uscate, evitand mucegairea. Frunzele au gust usor astringent, iar fructele au gust dulce-acrisor si coloreaza apa in violet. 

Proprietati terapeutice

v      Antidiabetice, hipoglicemiante, diuretice;01afinul_02.jpg

v      Antidiareice, antidienterice, antiseptic intestinale, antihelmintice;

v      Antiseptic urinare, dizolvant uric;

v      Coronaro-dilatatoare;

v      Ameliorare a acuitatii vizuale nocturne;

v      Aperitive si nutritive. 

Actiuni specifice

v      Diabet zaharat fara insulino-dependenta;

v      Diaree, dizenterie, enterocolite de fermentatie si putrefactie, insuficienta biliara, dispepsii, colon iritabil, hemoragii, parazitoze intestinale (oxiuraza), precipita proteinele florei patogene diminuand actiunea substantelor toxice si iritante;

v      Infectiuni urinare, cistite, metroragii, uremie, uretrita, calculoza renala, reglarea ciclului menstrual;

v      Hipertensiune arteriala, arteroscleroza cerebrala, sechele dupa infarct miocardic, tonic pentru vene si capilare, reglarea microcirculatiei sanguine, tensiune oculara; reumatism, guta, varice, picioare greoaie, arterite, flebite, rahitism;

v      Stomatite, faringite, afte, candidoze, glaucom, retinopatie;

v      Cresterea acuitatii vizuale in timpul noptii la aviatori, soferi, mineri, vatmani, mecanici de cai ferate, marinari;

v      Rani, arsuri, eczeme, cuperoza, ulceratii trofice sangerande. 

Forme de utilizare

a. Frunze

v      Infuzie din 2 lingurite frunze uscate la 500 ml apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se indulceste cu zaharina si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi de catre bolnavii de diabet zaharat, in infectii urinare si la mentinerea supletii tonusului vaselor de sange. Prin asociere cu teci de fasole si frunze de dud creste efectul antidiabetic.

v      Decoct din 10 frunze uscate la 1 litru de apa rece; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se bea intreaga cantitate in 3 reprize pe zi, la mesele principale, in caz de diabet (cu efect de scadere a zaharuluidin sange si urina), tuse si voma.

v      Decoct din 50 g de frunze la 1 litru de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de gargarism in afectiuni bucale si faringite sau sub forma de comprese in arsuri, eczeme, cuperoza si inflamatii oculare.

b. Fructe

v      Infuzie din 2 lingurite fructe uscate la 500 ml apa clocotita; se infuzeaza 15-20 minute, se strecoara si se bea calduta intreaga cantitate neindulcita, fractionata in 3 reprize pe zi.

v      Decoct din 1 lingurita fructe uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita; se mai fierbe 10 minute, se infuzeaza in vas acoperit 15 minute, se strecoara si se beau caldute 2-6 ceaiuri pe zi.

v      Decoct concentrat din 2 linguri fructe uscate la 250 ml apa; se fierbe pana scade la 1/2 din cantitate si se recomanda sub forma de gargarisme la inflamatii din gura si gat (candidoza, faringite, stomatite, afte) sau sub forma de comprese caldute in caz de hemoroizi, eczeme, ulceratii cronice sangerande. Decoctul aspirat pe nas combate guturaiul.

v      Decoct cu amestec de plante: 30g fructe uscate de afin + 10g frunze de mure de padure + 10g frunze de urzica + 10g teci de fasole + 10g caprifoi; se 1 lingura de amestec la 250ml apa si se lasa la macerat 8 ore. Apoi se fierbe pana da in clocot si se consuma cu 30 minute inainte de masa.

v      Tinctura din 1 parte fructe zdrobite la 5 parti alcool 40º; se lasa la macerat 10-14 zile agitand zilnic si se trece in sticlute bine inchise pentru a fi consumata in caz de diaree si dizenterie.

v      Macerat la rece din 2 lingurite fructe uscate la 400ml apa fiarta si racita; se lasa la macerat 8 ore si se bea intreaga cantitate in cursul unei zile. pentru a mari actiunea astringenta si antiseptica se adauga, inainte de macerare, coaja de stejar (0,5g), flori de musetel (1g) si frunze de menta (0,5g).

v      Suc de afine obtinut prin stoarcerea fructelor si strecurare si folosit sub forma de gargara, tamponari sau spalaturi contra afectiunilor buco-faringiene, avand efecte astringente si antiseptice.

v      Pulbere din fructe uscate si macinate din care se consuma cate un varf de cutit, la intervale de 2 ore pentru a combate diareea.

v      Fructe proaspete (300-350g/zi) consumate in caz de diaree, dizenterie si pentru reglarea scaunelor, incetarea fermentatiilor intestinale, eliminarea gazelor, reducerea inflamatiilor hemoroidale si restabilirea poftei de mancare.

v      Afine proaspete cu lapte din 1/2 pahar cu fructe care se amesteca cu 10g zahar si un pahar cu lapte. Prezinta foarte bune efecte nutritive si depurative pentru copii.

v      Fructe uscate care se consuma peste iarna avand efect nutritiv (contin cca 20% glucide) sau se mesteca in gura contra ulceratiilor (afte), dupa care se arunca.

Alte utilizari

v      Obtinerea de preparate alimentare (casnice sau industriale) sub forma de dulceata, gem, compot, fructe confitate.

v      Producerea de bauturi nealcoolice (sirop, must) si de bauturi alcoolice (afinata, vin medicinal), cu proprietati astringente si antiseptice. Afinata se prepara din 100g fructe la 1 litru alcool 30-40º , avand efecte in dureri de ficat, enterocolite, fermentatii intestinale, diaree, dizenterie, ascaridoza.

v      Supa de afine din 150g fructe care se fierb in 250ml apa; se adauga 15g miere, scortisoara si coaja de lamaie. Supa fierbinte se consuma cu paine prajita, fulgi de cereale si cretone, cu bune efecte in diaree.

v      Fructe murate pentru iarna care se consuma ca salata.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR