Anasonul

PIMPINELLA ANISUM L.

Familia Umbelliferae  

Alte denumiri populare: anis, badean, chimion dulce, hanus, molura, secarea. 

Descriere

Planta originara din Asia Mica (Levant) si Nord-Estul Africii. A fost cunoscuta de grecii si romanii din antichitate. Se cultiva mult in Spania, Italia, Franta, Malta, Tunisia, Turcia, Egipt, Japonia. In Romania se cultiva in judetele sudice (Ialomita, Braila, Constanta, Ilfov, Teleorman, Olt, Dolj, Timis), pe terenuri insorite si adapostite de vanturi, la altitudini sub 200m. 

Organele utilizate: Fructus anisi vulgaris – fructe mici, de forma ovala, culoare galben-cafenie, cu nuante verzui, miros aromat, gust dulceag, slab arzator.

Proprietati terapeutice

v      stimulente ale digestiei si secretiei salivare, stomahice, digestive, carminative, antispasmodice intestinal, antiseptice, calmante in colici intestinale;

v      expectorante, pectorale;

v      galactogoge (mareste cantitatea de lapte la femeile care alapteaza), afrodisiace;

v      aromatizante, usor diuretice.

Actiuni specifice

v      afectiuni ale aparatului digestiv: colici intestinale si stomacale (la sugari si copii), fermentatii intestinale, balonari abdominale dupa mese cu eliminarea gazelor din intestin, indigestii, tulburari dispeptice, hepatite, constipatie, viermi intestinali, anorexie (lipsa poftei de mancare), insuficienta pancreatica, potoleste setea in hidropizie;

v      afectiuni respiratorii: cresterea secretiilor si expectorant in bronsite, tuse, laringite, traheite, faringite, astm, pneumonie, raguseala, dureri in gat;

v      stimulent al sistemului nervos actionand in tulburari vegetative, insomnie, astenie nervoasa, migrene, palpitatii, epilepsie, ameteli, oboseala, slabiciune, stari de lesin, dureri de cap;

v      stimulent al activitatii inimii cu rol in circulatia sanguina, curatirea sangelui, hipertensiune si palpitatii;

v      stimulent al lactatiei la femei care alapteaza, calmeaza durerile menstruale, dezinfectant al cailor urinare, intervine in dismenoree.

Observatii: tratamentul este contraindicat in: gastrite hiperacide, ulcer gastric, enterocolite cronice.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de fructe la 200ml de apa clocotita pentru adulti si 5-6 fructe pentru copii cu colici abdominale; se infuzeaza 20 de minute, acoperit, se strecoara si se bea caldut, cate 1/2 pahar (60ml) inainte de mesele principale, intr-o cura de numai 2-3 zile, urmata de o pauza de 10-14 zile. Acest tratament a fost urmat de artista franceza Mireille Mathieu.

v      Infuzie din 10g de fructe la 100ml de apa clocotita pentru eliminarea viermilor intestinali.

v      Infuzie din 1 lingurita amestec de fructe (anason + fenicul in parti egale) pentru a combate colicii abdominali, mai ales la copii.

v      Decoct din 3-4g de fructe macinate in 200ml de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se ia cate 1-2 lingurite de 3 ori pe zi, pentru raguseala, tuse, raceala si dureri de cap.

v      Tinctura din 20g de fructe macinate in 250ml de alcool de 80º; se lasa la macerat timp de 7 zile, se strecoara si se iau cate 10-15 picaturi, de 4-5 ori pe zi, servite in bauturi reci, pentru a combate crampele intestinale si setea (se evita doze prea mari, care provoaca iritarea mucoasei gastrice si stari de excitatie nervoasa inclusiv insomnii).

v      Lichior de anason din 40g de fructe cu 450g de sirop de zahar la 1 litru de alcool de 60º; se adauga 1g de scortisoara si 1/2 baton de vanilie, dupa care se lasa la macerat timp de 4 saptamani. Se strecoara si se ia cate un paharel (100ml) dupa fiecare masa.

v      Pulbere din fructe macinate (0,5 – 2g) in amestec cu miere, vin, lapte sau apa, care se introduce in hrana femeilor care alapteaza si a copiilor fara pofta de mancare.

v      Fructe uscate si frunze se mesteca in gura pentru a crea o respiratie parfumata si a mari pofta de mancare.

v      Ulei eteric de anason din care se iau zilnic 4-7 picaturi pe un cub de zahar, pentru usurarea digestiei.

UZ EXTERN

v      Cataplasma din fructe zdrobite care se fierb in apa sau in vin, pana se formeaza o pasta ce se aplica in sciatica, artroze si muscaturi de sarpe.

v      Inhalatii cu aburi din decoctul de anason pentru a combate gripa si raguseala.

Alte utilizari

v      Condiment in alimentatie: budinci, orez dulce, placinte, prajituri, saratele, bomboane indicate in faringite, compoturi de fructe, bauturi alcoolice (lichioruri).

v      Fabricarea sapunurilor, pastelor de dinti si a altor preparate igienico-cosmetice.

v      Corector de gust si miros pentru unele medicamente si ceaiuri.

v      Turtele ramase dupa extragerea uleiului si herba se folosesc in hrana animalelor (100g pe zi la vaci si 30g la oi si capre), in amestec cu tarate.

v      Planta melifera care poate asigura, in anii favorabili, o productie de 80-100kg miere la hectar.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags:   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR