Brusturele

brusturele_03.jpg     brusturele_02.jpg     brusturele_01.jpg

ARCTIUM LAPPA L.

Familia Compositae  

Alte denumiri populare: lipan, caftalan, brosclau, lapuc, laptuc, capul calugarului, ciulin, clococean, iarba chelbosulul, scaiul oii, scaietele marunt. 

Descriere

Planta erbacee, bienala cu rizom vertical, prelungit cu o radacina pivotanta, carnoasa, lunga de 30-60 cm. Tulpina este ramificata, inalta de 1-2 m. Frunzele sunt alterne, cele inferioare au limb mare, alburii-pufoase pe fata inferioara, cordiforme si lung-petiolate. Florile sunt tubulare, purpurii, grupate in capitule globuloase cu diametrul de 3-4 cm.

Inflorirea are bc In lunile iulie-septembrie.

Raspandire

Ca planta medicinala a fost cunoscuta inca din antichitate. Creste pe terenuri virane, necultivate, parloage, santuri, povarnisuri, malurile raurilor si lacurilor, marginea padurilor, drumuribor, a cailor ferate si gardurilor, pe ziduri, daramaturi, de Ia campie pana in zona montana (sub 1.800 m altitudine). 

Organe utilizate: Radix et Folium Bardanae  – radacini si frunze. 

Recoltarea

Radacinile se scot din sol in toamna primului an (lunile septembrie-octombrie) si in primavara anulul II (lunile martie-aprilie). Se spala sub jet de apa, se curata si se taie longitudinal. Dupa inflorirea din anul II, radacinile se lignifica si devin seci sSi lipsite de inulina. Uscarea radacinilor se face Ia soare sau in incaperi incalzite si artificial Ia 35-50°C. Coeficientul specific de uscare este 4-5 : 1. Dupa uscare radacinile au culoare bruna (Ia exterior) si alba (Ia interior), au miros slab, gust dulceag, mucilaginos, apoi amar. Frunzele se culeg fara petiol Ia inceputul infloririi (lunile mai-iulie) si se usuca Ia umbra. 

Proprietati terapeutice

v      hipoglicemiante, antidiabetice, depurative, coleretice, colagoge;

v      antireumatismale, antigutoase, diuretice, sudorifice;

v      antibacteriene, antiseptice, antibiotice asupra microbilor de pe piele (comparabil cu penicilina);

v      antiacneice antisifilitice, seboreice, astringente. 

Actiuni specifice

v      combate diabetul cu scaderea procentului de zahar din sange;

v      afectiuni digestive: ficat lenes, calculoza biliara, dischinezie biliara, enterocolite, colici abdominali, previne puterfactiile si infectiile microbiene cu streptococi, pneumococi, bacilul antraxului;

v      afectiuni respiratorii: gripa, raceala, bronsite;

v      afectiuni cardiace: ateroscleroza, hipertensiune, insuficienta cardiaca cu edeme;

v      boli renale-genitale: Iitiaza renala, cistite, leucoree;

v      reumatism, guta;

v      afectiuni bucale: amigdalite, gingivite, herpes, abcese dentare;

v      boli de piele: dermatoze, acnee juvenila, pecingine, tenuri seboreice, furunculoza, eczeme, arsuri, ulceratii, psoriazis, impetigo, rujeola, variola, scarlatina, sifilis, muscaturi de serpi, intepaturi de albine, viespi, tantari;

v      stimuleaza cresterea parului in caz de alopecie prematura si matreata abundenta. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 2-4 linguri de radacini uscate si maruntite Ia 1 litru apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se bea intreaga cantitate in cursul unei zile. La persoanele bolnave de diabet, indulcirea se face cu zaharina sau ciclamat de sodiu.

v      Decoct din 2 linguri de radacini uscate si macinate Ia 500 ml de apa clocotita; se fierbe 4-5 minute Ia foc redus, se infuzeaza acoperit 15 minute si se bea intreaga cantitate calduta, in 3-4 reprize, pe durata unei zile, avand efecte iIn calculoza biliara, gripa, raceala, acnee si furunculoza.

v      In caz de rujeola se prepara un decoct dupa acelasi procedeu dar cu doza Ia jumatate; dupa ce se adauga 2 lingurite de miere, se consuma timp de 2-3 ore cate 1 lingurita Ia intervale de 5 minute, determinand o grabire a vindecarii, bolnavul fiind retinut Ia pat.

v      Sirop din 100 g de radacini proaspete in 800 ml de apa si 800 g de zahar. Dupa dizolvare se consuma cate un pahar pe zi contra eczemelor si a altor afectiuni dermatice.

UZ EXTERN

v      Infuzie din 1 lingura de radacini uscate Ia 200 ml de apa in clocot; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de comprese in acnee sau sub forma de gargara in afectiuni inflamatorii buco-faringiene.

v      Decoct din 4 Iinguri de radacini maruntite Ia 500 ml de apa clocotita; se fierbe 4-5 minute, se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese, de 3-4 on pe zi, in afectiuni dermatice (acnee juvenila, eczeme uscate, herpes, furunculoza, tenuri seboreice). Pentru matreata si alopecie se fac frectii locale Ia intervale de 2 zile.

v      Decoct din amestec cu 30-40 g de radacini de brusture + 15-20 g de frunze de mesteacan + 30-40 g de radacini de urzica Ia 1 Iitru de apa rece; se fierbe 10 minute, se strecoara, se adauga o lingura de otet si se foloseste, saptamanal, Ia spalarea si frectionarea pielii capului, avand efect de stimulare a cresterii parului in caz de alopecie si seboree a pielii.

v      Decoct din amestec de 100 g de radacini de brusture + 100 g de radacini de iarba mare Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 30 minute si se fac frectii locale contra micozelor si a mancarimii de piele (prurit).

v      Tinctura din 100 g de frunze proaspete Ia 1 litru alcool de 60º; se macereaza 7-8 zile, se strecoara si se diluiaza cu apa (1: 9 parti) pentru a face gargara si spalaturi bucale in infectii sau leziuni ale gurii, avand efect astringent si antibiotic.

v      Tinctura din 200 g de radacini uscate si macinate Ia 1 litru de alcool de 76º; se macereaza 15-20 zile si se foloseste ca frectie pe pielea capului pentru tonifierea radacinii firului de par si stimularea cresterii parului.

v      Suc din radacini proaspete, recoltate primavara si aplicate pe rani, ulceratii, acnee, furuncule (cu calmarea durerilor), lotionari in alopecie, seboreea parului si a fetei.

v      Unguent din ½ pahar de suc din frunze proaspete obtinut Ia mixer si ½ pahar ulei vegetal; se amesteca bine si se aplica sub forma de pansamente locale pe ulcere vechi de gamba, infectii ale pielii, furuncule, acnee juvenila, arsuri, cruste de psoriazis, eczeme microbiene.

v      Frunze crude si zdrobite aplicate sub forma de cataplasme in caz de reumatism dureros, rani, inflamatii, intepaturi de insecte si paianjeni, avand efecte antitoxice si calmante. 

Alte utilizari

v      In medicina veterinara se folosesc frunzele si radacinile uscate care se adauga in hrana cailor bolnavi de reumatism sau se amesteca cu uruiala Ia bovinele anemice.

v      Decoct (50 g la 1 litru de apa) din care se da cate 1 lingurita pe zi Ia caini pentru efect depurativ sau se fac spalaturi contra caderii parului, mancarimii de piele si raie Ia caini.

v      Planta melifera de importanta secundara.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR