Catina alba

catina_alba_01.jpg           catina_alba_03.jpg           catina_alba_02.jpg

HIPPOPHAE RHAMNOIDES L.

Familia Elaeagnaceae 

Alte denumiri populare: catina de rau, catina cenusie, spin de nisip, ananas siberian.

Descriere

Arbust spinos, foarte ramificat, cu inaltimea de 2-5 m. Are in sol radacini superficiale cu nodozitati azotoase. Tulpina prezinta o scoarta brun-inchisa care se transforma intr-un ritidom brazdat. Frunzele alterne, liniar-lanceolate au culoarea verde-cenusie pe fata superioara si argintie pe fata inferioara. Sunt acoperite cu perisori solzosi si stelati. Florile sunt mici, galben-ruginii si apar inainte de infrunzire. Fructele sunt drupe false, foarte suculente, cu diametrul de 5-8 mm, rotunde sau ovale, de culoare galbena-portocalie.           

Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai. 

Raspandire

Arbustul creste pe albia raurilor, pe nisipuri si prundisuri, in locuri stancoase si abrupte, lastarisuri, liziere de paduri, islazuri, formand uneori palcuri dese din zona litorala si pana in etajul montan, la altitudini sub 1.800 m. Mai frecvent este in Delta Dunarii, litoralul Marii Negre si Subcarpatii Munteniel si Moldovel, intre raurile Olt si Siret, respectiv in judetele Arges, Dambovita, Prahova, Buzau, Vrancea, Bacau. 

Organele utilizate: Fructus Hippophae – fructe mature consumate in stare proaspata sau uscata. 

Recoltarea           

Fructele coapte si sanatoase se culeg incepand din luna august si pana la primul inghet de toamna, dupa care scade brusc continutul in vitamina C. Taierea fructelor de pe ramuri se face cu foarfeca, iar transportul se realizeaza in cosuri captusite cu hartie, ferite de razele solare. Fructele sosite de pe teren se racesc imediat la +2°C dupa care se introduc in congelator la -35° – -40°C, unde se pastreaza pana in momentul prelucrarii sau expedierii lor. Pentru conservarea vitaminelor, uscarea fructelor se face numai pe cale artificiala, la temperaturi de 70-80°C, intrucat la o uscare lenta scade rapid procentul de vitamine. Coeficientul specific de uscare este 4-5 : 1. Fructele uscate pastreaza un miros caracteristic de ananas si gust acru-astringent. 

Proprietati terapeutice

v      vitaminizante antiscorbutice, tonifiante, reconfortante, aromatice;

v      antidiareice, astringente, vermifuge, antiseptice, bactericide;

v      epitelizante, antiinflamatoare, anticanceroase;

v      semintele sunt usor laxative.  

Actiuni specifice

v      avitaminoze hipovitaminoze, scorbut, hepatita epidemica si cronica, diaree, constipatie (semintele), ciroza hepatica, colite, dureri acute de stomac, anorexie;

v      gripa, tuberculoza pulmonara, junghiuri, reumatism, guta, artrita;

v      astenie nervoasa, nevroze, insomnie, stan depresive, oboseala fizica si intelectuala, paralizie;

v      boli cardiovasculare: cardiopatie ischemica, refacerea capilarelor, ateroscleroza, hipertensiune arteriala, depuratia sangelui;

v      infectii urinare, gonoree, impotenta sexuala, prostatita, sterilitate la femei, litiaza renala, insuficienta renala;

v      anemie, convalescenta, debilitate, reglarea metabolismului, grabirea cresterii copiilor, previne distrofia musculara, diabetul, ameliorarea vederii, previne imbatranirea prematura, combate alcoolismul si tabagismul;

v      afectiuni dermatice: urticarie, eczeme, arsuri, degeraturi, plagi necicatrizate, intanirea parului, tumori canceroase, protejarea pielii si oaselor de actiunea nociva a unor radiatii. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de fructe uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit pana la racire, se strecoara si se beau 2-3 cesti pe zi ca sursa de vitamine cu efecte in scorbut, gripe, astenie, diaree, reumatism, convalescenta, lipsa poftei de mancare si unele boli de piele.

v      Decoct din 2 linguri de fructe zdrobite la 500 ml de apa clocotita; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 25-30 minute si se beau 2 cani pe zi, fractionate in inghitituri rare si in dureri de stomac si ulceratii ale pielii.

v      Sirop de catina din 750 g de fructe care se fierb in 6 litri de apa si 1 kg de zahar; dupa racire se toarna in sticle bine inchise si se pastreaza la loc racoros si intunecos. Se consuma cate 3-5 lingurite pe zi in urticarie, boli ale capilarelor si tonifiant in lunile de iarna pentru batrani, copii si gravide.

v      Sirop asortat cu mere, pere si catina: se taie in felii merele si perele care se tin 2-3 minute in apa clocotita; dupa racire se pun in borcane, in straturi alternative cu fructe de catina. Se toarna deasupra sirop concentrat (25-30% zahar), folosind zeama in care au fiert fructele. Se pasteunizeaza timp de 10 minute in baia de apa, fara a ajunge la fierbere si se pastreaza la loc racoros.

v      Branza cu catina preparata din 100 g de branza proaspata care se amesteca cu 125 ml de suc din fructe proaspete de catina si 15 g miere; se recomanda in boli digestive, hepatice, renale si circulatorii, in diabet si obezitate.

v      Fructe in stare proaspata si uscata consumate in caz de hipovitaminoze, avitaminoze si convalescenta (100 g zilnic asigura necesarul vitaminic la un adult). 

UZ EXTERN           

v      Uleiul gras, separat prin presarea fructelor proaspete, este bogat in carotenoizi si vitamine liposolubile avand rol protector in vindecarea ranilor provocate de arsuri, degeraturi si radiatii.           

v      Cataplasme din fructe proaspete care se lasa in apa 24 ore intr-un vas acoperit, se zvanta 1-2 ore si se zdrobesc, iar pasta se aplica pe o bucata de tifon umezita cu apa calda pusa timp de 2-3 ore pe zonele dureroase provocate de reumatism cronic. 

Alte utilizari

v      Sucuri din fructe proaspete stoarse si liofilizate care se amesteca cu zahar (la jumatate din cantitate), se fierbe 15 minute, se decanteaza si se foloseste la fabricarea drajeurilor si comprimatelor polivitaminice sau ca reconfortant pentru bolnavi si batrani.

v      Fructe congelate care pastreaza bine vitamina C.

v      Vin de catina preparat intr-un vas de sticla din 1 kg de fructe proaspete si zdrobite in 5 litri de apa fiarta si racita, cu adaus de 1,5 kg de zahar; se adauga drojdie de bere pentru activarea fermentarii, se lasa 15-20 zile la macerat si se decanteaza in sticle, avand la suprafata un strat de ulei. Se beau 2-3 paharele pe zi in boli de piele (urticarie). Pentru prepararea vinului se pot folosi si fructe uscate puse intr-o proportie de 5 ori mai mica.

v      Flip racoritor din 50 g extract de fructe zdrobite care se amesteca cu 125 ml de lapte si un galbenus de ou.

v      Dulceata de catina din 1,5-2 kg de fructe care se spala, se usuca si se aseaza intr-o cratita; se toarna deasupra un sirop in fierbere (1,5 kg de zahar si 2 litri apa), se lasa a macerat timp de 3-4 ore, se raceste 20-30 minute, se decanteaza siropul si se fierbe din nou separat de fructe. Se amesteca, se pune la foc mijlociu timp de 10 minute de la inceputul fierberii si se toarna in borcane sterilizate in cuptor 15 minute la temperatura de 100-120°C. Racirea se va face cat mai repede asezand borcanele in apa calda in care se toarna treptat apa rece.

v      Prepararea de gemuri, marmelade, jeleuri, siropuri, compoturi, bauturi racoritoare, vinuri si lichioruri carora le imprima un gust aromat si acidulat.

v      In zootehnie se utilizeaza in hrana fazanilor.

v      In medicina veterinara se foloseste decoctul din 50 g fructe la 1 litru de apa, asigurand distrugerea insectelor de pe corp si vindecarea unor boli de piele.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR