Chimionul

CARUM CARVI L. chimionul.jpg

Familia Umbelliferae 

Alte denumiri populare: chimen, chim, chiminoc, chimisor, secarica, tiparus. 

Descriere

Planta bianuala, spontana si cultivata, cu tulpina erecta, muchiata, glabra, goala in interior, ramificata de Ia baza, inalta de 50-100 cm. In primul an se formeaza rozeta de frunze bazale, iar in al doilea an apare tulpina florifera. Frunzele sunt 2-3 penat-sectate, adanc divizate, lungi de 20-30 cm, cu petiol lung. Florile sunt mici, albe sau roze, dispuse in umbele compuse. Fructele sunt elipsoidale, usor arcuite in forma de secere, cenusiu-brune, cu 5 creste de culoare mai deschisa.Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. 

Raspandire

Planta este originara din Turcia si sudul Asiei si a fost cultivata in Europa inca din Antichitate. Creste spontan prin fanete naturale, marginea padurilor si poieni umede, de Ia campie pana in zona subalpina. Exista forme ameliorate care se cultiva intr-un climat mai racoros din Campia de Vest, Tara Hategului, Tara Barsei, Podisul Transilvaniei si judetul Neamt. 

Organe utilizate: Fructus Carvi – fructe. 

Recoltare

Se executa manual sau mecanizat, in etape, inainte de maturarea completa a fructelor (lunile iunie-august), cand 40-50% din fructele umbelei principale au devenit galben-brune. Intarzierea recoltarii poate provoca pierderi prin scuturare. Plantele se taie dimineata pe roua, seara, noaptea Ia lumina lunii sau pe vreme noroasa. Se leaga in snopi si se lasa Ia uscat, cu varfurile in sus, timp de 2-3 zile. Coeficientul de uscare este 1,2-1,4 : 1. Dupa treierat se Iopateaza de 2-3 ori pe zi si se usuca Ia soare. Pastrarea se face in saci din panza sau hartie, tinuti in incaperi uscate. 

Proprietati terapeutice

v      carminative, digestive, coleretice, galactogoge, laxative, spasmolitice, antiinflamatoare intestinale, antiseptice gastrice si intestinale, vermifuge;

v      expectorante, emoliente, antigripale, fluidifiante ale secretiilor bronsice;

v      diuretice, afrodisiace, stimulente, aperitive, aromatizante. 

Actiuni specifice

v      stimuleaza secretiile gastrice, combate indigestiile, voma si constipatiile, enterocolite, crampe intestinale Ia sugari si batrani, elimina secretiile biliare, gazele din stomac, balonarile, aerofagia si inflamatiile intestinale, normalizeaza tonicitatea peretelui intestinal, distruge viermii intestinali, stimuleaza pofta de mancare;

v      fluidifica secretiile bronsice si are rol in bronsite, raceli, nevralgii si alte boli acute de plamani;

v      rol in afectiunile cardiace pe substrat nervos, in tahicardie si in tulburarile circulatorii;

v      actioneaza in declansarea nasterii, reglarea ciclului menstrual, fluxul urinar prin marirea diurezei, sporeste cantitatea de lapte Ia femeile care alapteaza;

v      efecte calmante in intretinerea tenurilor iritate. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de fructe uscate si macinate Ia 200 ml de apa clocotita; se fierbe 1-3 minute, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se bea cate 1/2 pahar, cu 30 minute inainte de fiecare masa, avand rol de stimulare a digestiei si a secretiei lactice Ia femei.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu seminte de chimion, anason, coriandru si fenicul, cu efect carminativ in eliminarea gazelor din intestine, calmarea colicilor abdominali Ia sugari (cate 1 lingurita din ora in ora) si Ia bolnavii cu tulburari digestive care determina manifestari cutanate ca alergii, acnee rozacee si juvenila, cuperoza etc.

v      Decoct din 1 lingura de fructe Ia 1 litru Iapte; se fierbe si se bea caldut, pentru a stimula secretia laptelui Ia mame si pentru efectele de calmare a crampelor stomacale.

v      Tinctura din 50 g fructe in 1 litru de alcool de 40°; se Iasa Ia macerat timp de 7-8 zile, se strecoara si se ia cate un paharel de 2 ori pe zi, dupa mesele principale, cu efect carminativ contra crampelor stomacale si a colicilor intestinale sau inainte de mese in lipsa poftei de mancare.

v      Vin cu chimion din 50 g de fructe maruntite puse Ia macerat timp de 2 zile in 150 ml de alcool de 80° dupa care se adauga 1 Iitru de vin alb; se lasa Ia macerat timp de 2 saptamani, agitand zilnic si se strecoara. Se ia zilnic de 3 ori cate un paharel, dupa mese, in caz de gaze intestinale cu flatulenta, in tulburari digestive, colici intestinali si in leucoree (secretie vaginala).

v      Sirop din 40-50 g de fructe putin zdrobite Ia 1 litru de alcool de 60°; se lasa Ia macerat 7-8 zile, se strecoara si se adauga 250 ml sirop concentrat de zahar. Se serveste cate un paharel inainte de mese.

v      Ulei volatil de chimion luat in doza de 2-3 picaturi pe cub de zahar sau in apa indulcita, de 3-4 ori pe zi.

v      Pulbere din amestec de 20 g de fructe de chimion cu 20 g de fructe de coriandru care se piseaza si se ia cate un varf de cutit in putina miere, de 3 ori pe zi, dupa mesele principale. 

UZ EXTERN

v      Decoct din 1 Iingurita de fructe zdrobite Ia 250 ml de apa; se flerbe 3-4 minute si se aplica comprese pe tenurile iritate sau se fac spalaturi pe ten de 2-3 ori pe zi.

v      Comprese din infuzie sau decoct de chimion neindulcit, cu rol antiseptic in spalaturi oculare sau aplicat sub forma de frectii stimulente.

v      Tinctura din 200 g de fructe uscate si macinate in 1 litru de alcool de 70°; se macereaza 10 zile si se pun cate 20-25 picaturi Ia un pahar cu apa pentru intretinerea dintilor, ca apa aromata de gura.

v      Cataplasma din frunze sau fructe macinate, care se aplica pe umflaturi ale pielii, avand efecte antitumorale in inflamatiile de sani si testicule. 

Alte utilizari

v      In domeniul alimentar fructele servesc Ia aromatizarea diferitelor mancaruri (cu fasole, cartofi, varza, came inabusita, friptura de miel, preparate din peste si ciuperci, conserve etc). Se mai foloseste ca aromatizant in supe, salate, produse de patiserie (saleuri, covrigi, paine, pateuri, prajituri), Ia aromatizarea branzeturilor de tip telemea (Munster), a bauturilor alcoolice (lichioruri) si a muraturilor (varza, castraveti).

v      Sos de chimion din 2 linguri de praf de fructe macinate amestecate cu 2 linguri de zahar, 2 linguri de otet si 4 linguri de apa.

v      Frunze fragede si aromate, bogate in vitamina C (200 mg %) se pun in supe, salate si preparate cu came si peste.

v      Salata de chimen si varza acra din 20-30 g de frunze si lastari tineri de chimen taiate marunt si amestecate cu 150 g varza murata, tocata si 15 ml de ulei de floarea soarelui.

v      In industria cosmetica si parfumerie se foloseste uleiul eteric rectificat prin redistilare, indicat pentru aromatizarea pastelor de dinti, creme, lotiuni, gume de meste cat.

v      In fabricarea sapunurior fine are rol de odorant.

v      Aromatizant pentru unele produse farmaceutice cu gust neplacut.

v      In zootehnie, chimenul se seamana pe pasuni pentru aromatizarea fanului consumat de animale.

v      Furaj concenfrat bogat in proteine din turtele care raman dupa extragerea uleiului eteric.

v      Fructe usor maruntite sunt administrate in hrana ponumbeilor, dar sunt toxice pentru pasarile de colivie.

v      In medicina veterinara se foloseste in tratarea colicilor Ia cai si in meteonism (balonari) Ia bovine, in spasme digestive, inapetenta si insuficienta secretiei de lapte Ia vaci.

v      Planta mellfera de impontanta secundara.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR