Cimbrisorul

THYMUS SERPYLLUS L. cimbrisorul.jpg

Familia Labiatae 

Alte denumiri populare: cimbrisor de camp, cimbru pasaresc, cimbrul ciobanului, buruiana de balsam, iarba cucului, serpunel, simbru, tamaita. 

Descriere

Subarbust peren, erbaceu, cu tuipina culcata, lignificata la baza, din care pornesc ramuri de 10-40 cm. Frunzele sunt persistente, mici, ovale, cu perisori (cili), care poarta pungi secretoare la baza limbului, pline cu ulei eteric. Florile au culoarea roz-purpuriu si sunt grupate in inflorescente scurte, situate in varful tulpinilor secundare.

Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie. 

Raspandire

Planta este frecventa in zone deluroase si montane (pana Ia altitudinea de 2.500 m), fiind originara din nordul si centrul Europei. Creste in pasuni si fanete uscate, poieni, margini de paduri, locuri aride si stancoase, pe soluri nisipoase si pietroase cu expozitie sudica, pe langa musuroaiele de furnici. 

Organe utilizate: Herba Serpylii – partea aeriana a plantei. 

Proprietati terapeutice

Planta a fost denumita “antibioticul saracului”.

v      expectorante, antiseptice, pulmonare si intestinale, antiastmatice, sudorifice,

v      hepatoprotectoare, colagoge, coleretice, carminative, stomahice, antidiareice, antispastice, antihelmintice;

v      diuretice, diaforetice, usor depurative, stimulatoare ale functiilor rinichilor;

v      antihemoragice, hemostatice;

v      sedative ale sistemului nervos;

v      vulnerare, puternic antiseptice extern, bactericide, antivirale, dezinfectante;

v      stimulente generale, tonice local, reconfortante. 

Actiuni specifice

v      efect curativ in laringite, traheite, gripa, bronsite, infectii respiratorii si tuse convulsiva, tuberculoza (datorita uleiului eteric);

v      stimuleaza functiile hepatice (secretia bilei de catre ficat si contractiile veziculei biliare) si pofta de mancare la anemici si are rol in dischinezie biliara, enterocolite, enterite, dureri de stomac, dispepsii nervoase, crampe abdominate, constipatie, aerofagie, meteorism intestinal, hemoragii interne, hemoroizi;

v      reumatism, artrite, sciatica, scleroza in placi;

v      nevroza astenica, neurastenie, stari de oboseala, depresie psihica, migrene, apatie, convalescenta, anemie, stari de slabiciune, epilepsie, paralizie;

v      stimularea memoriei;

v      inftamatii ale sanilor, dureri menstruale, spasme ale organelor genitate;

v      eliminarea viermilor intestinali (ascaridoza, oxiuraza) datorita timolului din ulei;

v      alcoolism;

v      ulceratii tegumentare, rani, furuncule, abcese, arsuri, panaritiu. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie (ceaiul ciobanitei) din 3 linguri de herba uscata si maruntita la 1 litru de apa clocotita; se lasa sa infuzeze 10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, inainte de mesele principale, prin inghitituri rare, timp de 2 saptamani, cu pauza de 10 zile. Are efecte in stimularea functiilor ficatului, dureri abdominale, enterocolite, anorexie si helmintiaza. In bolile aparatului respirator (tuse rebela sau convulsiva, bronsite, astm, pneumonie, raguseala) se ia cate o lingura de ceai la intervale de o ora. In crizele de epilepsie, tratamentul se face neintrerupt in tot anul.

v      Decoct din 1 lingurita de amestec, in parti egale, cu herba de cimbrisor si herba de scai vanat sau anason verde la 200 ml de apa; se fierbe 2 minute, se lasa sa infuzeze 10 minute, se indulceste cu miere si se bea cate o inghititura in fiecare seara si in accese de tuse convulsiva.

v      Decoct din 1 lingura de amestec, in parti egale, cu herba de cimbrisor, frunze de patlagina si podbal, flori de nalba si lumanarica si radacini de ciubotica cucului Ia 250 ml de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se ia cate o lingura Ia intervale de o ora contra afectiunilor respiratorii (tuse convulsiva si astmatica).

v      Vin de cimbrisor din 1 lingura de herba uscata care se fierbe in 500 ml de vin; se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se ia cate un paharel inainte de mese in boli de stomac, gaze intestinale, afectiuni renale, tuse, migrene, astenie si ca stimutent al circulatiei periferice.

v      Lichior din 3-4 lastari de cimbrisor in 250 ml de alcool de 40°; se macereaza 3-4 zile, se strecoara si se consuma cate o lingurita in boli de stomac.

v      Sirop din herba de cimbrisor pusa in straturi alternative cu zahar pana se umple un borcan din sticla; se lasa sa macereze 3 saptamani la soare sau la loc cald, se strecoara, iar extractul se incalzeste usor la foc lent, pana la ingrosare. 

UZ EXTERN

v      Infuzie din 20 g de herba uscata la 500 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se foloseste sub forma de comprese timp de 15-20 minute pentru tenurile grase si acneice, cu efecte antiseptice si cicatrizante sau se fac frectii pe pielea capului, in inflamatii oculare si ale mameloanelor.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu cimbrisor si flori de lavanda, utilizata pentru spalaturi sau irigatii vaginale in caz de leucoree sau in gargarisme pentru afte si ulceratii bucale.

v      Decoct din 40 g de herba de cimbrisor in 1 litru de apa; se fierbe 3 minute si se foloseste sub forma de comprese pe rani, plagi si ulceratii infectate.

v      Tinctura din herba proaspata introdusa intr-o sticla peste care se toarna alcool de 40°; se tine la soare sau la loc cald timp de 14 zile si se foloseste ca frectii si masaje pentru paralizii, scleroze, dureri ale coloanei vertebrale si ale musculaturii membrelor.

v      Ulei de cimbrisor dintr-un pumn de varfuri inflorite la 1 litru de untdelemn; se lasa la macerat 3 zile la soare, se strecoara, se mai adauga alte varfuri proaspete de planta pana cand uleiul capata aroma specifica. Se foloseste sub forma de frectii locale cu efecte contra durerilor de sciatica, reumatism, nevralgii, paralizii, luxatii si atrofii musculare.

v      Bai de cimbrisor din 100 g de herba uscata la 3 litri de apa clocotita; se infuzeaza 30 minute si se toarna in apa de baie la temperatura de 37°C, in care bolnavul sta 15-20 minute, avand efecte in vindecarea eczemelor infectate, plagilor purulente, reumatism, guta, rahitism, febra tifoida, calmant al sistemului nervos, dureri de sani la femei si bun reconfortant. Nu se supradozeaza, deoarece provoaca tulburari gastro-intestinale, excitatii nervoase si depresii.

v      Bai generale din amestec cu 300 g de herba uscata de cimbrisor + 400 g de radacini de obligeana + 50 g de musetel + 50 g de frunze de menta, din care se iau 2 pumni ce se fierb in 2-5 litri de apa, cu efect antireumatic si reconfortant pentru convalescenti, copii slabiti, persoane debile si obosite, batrani.

v      Pulbere din herba uscata si macinata, care se aspira pe nari, pentru oprirea hemoragiilor nazale. 

Alte utilizari

v      Pus in cotetele pasarilor distruge paduchii si capusele.

Related Posts with Thumbnails

May 25, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR