Coacazul negru

RIBES NIGRUM L.

Familia Saxifragaceae 

Alte denumiri populare: agris negru, strugurei negri, pomisoara neagra, smordin. 

Descriere

Arbust fructifer nespinos, ramificat de a baza, inalt pana la 1,5 m, cu frunze alterne, 3-5 lobate, usor paroase pe fata inferioara, cu glande galbene mirositoare, nervuri pubescente proeminente. Florile sunt galben-verzui, rosii in interior, grupate cate 5-10 in raceme laxe.

Inflorirea are loc in lunile aprilie-mai.

Fructele sunt bace globuloase, mici, negre, cu gust astringent-aromat, grupate in ciorchini. 

Raspandire

Specie originara din Tibet si cultivata in Europa si America de Nord. Creste in flora spontana, in paduri montane si subalpine, preferand locuri umede, mlastinoase si umbroase, in lungul paraielor sau in tufisuri.

Se cultiva intens in zone de deal din judetele Cluj, Hunedoara, Brasov, Harghita, Bacau, ca planta alimentara si medicinala. 

Organe utilizate: Folium Ribes-nigri –  frunze si Fructus Ribes-nigri – fructe. 

Recoltarea

Frunzele se aduna in timpul infloririi si dupa inflorire (lunile mai-iulie) sau dupa recoltarea fructelor (lunile august-septembrie). Se usuca la umbra in incaperi bine ventilate sau artificial in curent de aer la 40-50°C.

Fructele se culeg la maturitatea deplina (lunile iulie-septembrie) si se usuca la cald pentru a fi pastrate in timpul iernii. 

Proprietati terapeutice

a. frunze

v      depurative, diuretice, pectorale, sudorifice;

v      calmante in afectiuni artritice si reumatice, antiinflamatoare;

v      antisclerogene;

v      hipotensive;

v      tonice, mineralizante, vitaminizante. 

b. fructe

v      astringente, antiscorbutice, diuretice;

v      reconfortante in stari gripale;

v      vasoprotectoare. 

Actiuni specifice

v      boli pectorale (febra, tuse, laringite, raceala, angine, pneumonie);

v      afectiuni cardiace (ateroscleroza, hipertensiune, tulburari de circulatie, prevenirea accidentelor vasculare);

v      anemie, surmenaj intelectual, astenie, convalescenta, stimularea formarii globulelor rosii;

v      afectiuni renale si genitale (nefrite, pielonefrite, litiaza urica, eliminarea ureei si a acidului uric, diureza);

v      reumatism, guta, artroze, arterita, periartrita scapulohumerala;

v      boli hepatobiliare, gastrite, ulcer duodenal, colite, diaree, dizenterie;

v      cresterea rezistentei la intoxicatii si infectii din gura si gat (amigdalita, gingivita, rinita, rinosinuzita);

v      cresterea acuitatii vizuale la aviatori, scafandri si la persoane cu activitate in subteran sau in noapte;

v      obezitate si celulita (prin cure de slabire);

v      elixir al tineretii, favorizand virilitatea si longevitatea.  

Forme de utilizare

a. Frunze

v      Infuzie din 1-2 lingunite de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se indulceste dupa gust. Se beau 2 ceaiuri pe zi, unul dimineata pe nemancate si altul seara, inainte de culcare, avand efecte diuretice in artritism, ateroscieroza, hipertensiune si in tumefierea dureroasa premenstruala a sanilor.

v      Decoct din 1 pumn de frunze uscate la 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri pe zi pentru reglarea functiilor sistemului digestiv (colici, diaree cronica), intr-un tratament de lunga durata.

v      Decoct concentrat din 2 pumni frunze uscate la 1 litru de apa, care se aplica sub forma de pansament extern contra ranilor grave, ulceratiilor supurande sau pentru bai de maini si picioare (2 pe zi) in caz de migrene persistente, artroze si dureri de reumatism degenerativ. Decoctul se mai foloseste in 3-4 gargare pe zi contra infectiilor din gura si gat.

v      Macerat din amestec, in parti egale, cu frunze de coacaz + dafin + salvie + rozmarin sau amestc din frunze de coacaz (100 g) + frasin (50 g) + ulm (50 g), din care se ia 1 lingura la 200 ml de apa in clocot; dupa racire se beau cate 2 cani pe zi la dureri acute de reumatism sau se aplica sub forma de comprese pe taieturi, fisuri anale, crapaturi ale pielii.

v      Frunze proaspete si strivite sunt utilizate pentru frectii ale pielii intepate de insecte. 

b. Fructe

v      Sirop din 250 g de fructe la 1 litru apa; se fierbe pana scade la 1/2 din cantitate, se strecoara printr-o panza rara, se adauga o cantitate egala de zahar, se fierbe din nou pana scade la consistenta unui sirop. Se consuma cate 1 lingurita la intervale de 2 ore, avand rol sedativ si diuretic in afectiuni cardiace, hipertensiune si afectiuni pectorale.

v      Suc de coacaze din 400 fructe zdrobite, tratate cu apa fierbinte; se infuzeaza 15-20 minute, se strecoara si se consuma intern in cazuri de surmenaj psihic, oboseala, anemie, stari febrile si de convalescenta, dupa boli infectioase la copii si batrani. Extern, se foloseste in gargarisme si spalaturi bucale in caz de infectii ale gurii, gingivite, stomatite, amigdalite, faringite sau se foloseste sub forma de frectii pe zonele de piele cu intepaturi de albine si viespi, indepartand durerile si umflaturile.

v      Vin de coacaze din 500 g fructe la 1 litru de vin rosu; se macereaza 3 zile, se strecoara prin sita si se amesteca cu sirop de zahar (dupa gust). Se bea cate un pahar, inainte de mese, in tratamentul bolilor de metabolism, limfatism si tulburari ale batranetii.

v      Lichior de coacaze din 1 kg de fructe coapte si zdrobite, 2 g de scortisoara, 12 cuisoare, 750 g de zahar la 3 litri de alcool de 40°; se lasa la macerat timp de 30 de zile, cu agitare zilnica de cateva ori. Se strecoara prin panza si se toarna in sticle pentru a fi consumat ca aperitiv si diuretic.

v      Fructe proaspete (0,5 – 1 kg pe zi) se consuma cu putin zahar sau cu miere timp de 3 zile consecutiv, intr-o cura de dezintoxicare, cu scopul prevenirii accidentelor vasculare si a maririi acuitatii vizuale.

v      Fructe proaspete prelucrate sub forma de dulceturi, jeleuri si compoturi. 

Alte utilizari

v      Infuzie din frunze, indulcita cu miere, se administreaza la cabaline in boli bronhopulmonare si in stari febrile, iar la vaci se recomanda in iminenta de avort.

Related Posts with Thumbnails

May 27, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR