Galbenelele

CALENDULA OFFICINALIS L.

Familia Compositae 

Alte denumiri populare: caiinica, filimica, rujulita, salomie, ochi galbeni, flori osenesti, calce. 

Descriere

Planta anuala, cultivata sau spontana, cu tuipina inalta de 30-70 cm, ramificata, paroasa. Frunzele sunt lipsite de petiol, paroase pe ambele fete. Florile sunt galbene sau portocalii, grupate in calatidiu.

Inflorirea are loc in lunile iunie-octombrie. 

Raspandire

Specia este originara din sudul Europei, Asia de sud-vest si Insulele Canare. A fost introdusa in Romania ca planta ornamentala, medicinala si melifera. Este cultivata in toate zonele, de la campie pana la munte.

Inca din Evul Mediu a fost cultivata in gradinile manastirilor din nordul muntilor Alpi. Ca planta medicinala a fost mentionata de stareta HILDEGARD VON BINGEN din secolul XII care o numea Ringula sau Ringelia. Botanistii ALBERTUS MAGNUS o numea Sponsa Soils (mireasa soarelui). Mai tarziu, IERONYMUS BOCK arata ca, potrivit unui vechi obicei popular, planta era folosita ca mijioc de a forta pe cineva sa te iubeasca. Mult timp a fost considerata ca planta meteo-sensibiba, care prezice vremea; daca intre orele 6-7 dimineata petalele sunt deschise, vremea va fi frumoasa, iar daca sunt inchise prevesteste ploaia. 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: primavara devreme (luna martie) sau esalonat pentru usurarea recoltarii.

v      Distante de semanat: 50 cm (intre randuri) si 20 cm (pe rand) sau in benzi de 60 – 15 – 60 cm.

v      Adancimea de semanat: 2-3 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 6-8 kg/ha.

v      Productia de fori cu receptacul: 1,5-3 tone/ha. 

Organele utilizate: Flores Calendulae cum / sine receptaculis – flori cu sau fara receptacul si Herba Calendulae – partea aeriana cu flori, frunze si tulpini. 

Recoltarea

Se face manual, in timpul infloririi, la intervale scurte (3-4 zile), numai pe vreme insorita, dupa ce s-a ridicat roua. Uscarea se face imediat dupa recoitare, la umbra, in incaperi curate, uscate si bine aerisite, sau artificial la 40-45°C, pentru a evita decolorarea sau brunificarea petalelor. 

Continutul chimic

v      saponine si saponozide triterpenice (derivati ai acidului glucuronil-oleanolic);

v      flavonoizi, glicozizi flavonici si carotenoizi (licopina, luteina, caroten, xantofila, rubixantina, flavoxantina, violaxantina, crizantemoxantina);

v      rutinozizi si derivati ai cvercetolului, gumirezine, mucilagii;

v      acizi grasi (lauric, miristic, palmitic, margaric);

v      acizi organici (salicilic, oleanolic, malic);

v      principiu amar (calendona), rasini, ulei eteric;

v      vitamine (A, C, K). 

Proprietati terapeutice

v      cicatrizante (intern si extern) prin stimularea circulatiel sangelui la nivelul tesuturilor lezate, astringente, emoliente, vulnerare, sedative, calmante ale durerilor, antiinflamatoare (gastro-intestinale si hemoroidale), decongestive, hemostatice;

v      antispastice, antivomitive, antiseptice, antimicotice, antivirale, antistafilococice, antitrichornonazice, anticandidozice, vermifuge, imunostimulatoare;

v      colagoge, coleretice, emenagoge, diuretice, laxative. 

Actiuni specifice

UZ INTERN

v      gastrite hiperacide, gastroduodenite, arsuri gastrice, ulcer gastric si duodenal, cu rol in cicatrizarea ulceratiilor;

v      afectiuni hepatobiliare: hepatita infectioasa, icter, inflamatii ale ficatului, colecistite, dischinezie biliara, marirea secretiilor biliare datorita principiului amar;

v      boli de stomac si intestine: crampe, voma, greata, dispepsie, diaree, anorexie, colite cronice, enterocolite, intoxicatii cu plumb, hemoragii, hematurie, inflamatii ale colonului, tumori canceroase Ia stomac si intestine;

v      aritmii cardiace, stimularea circulatiei sanguine si purificarea sangelui;

v      afectiuni renale si genitale: combate amenoreea, tulburarile de menopauza si menstruatiile abundente, regleaza ciclul menstrual si calmeaza durerile menstruate (dismenoree) Ia femei anemice, nevropate si depresive (cura incepe cu 7 zile inainte de aparitia fluxului menstrual). 

UZ EXTERN

v      combate metroanexita, metroragii (scurgeri de sange intre menstre), vaginita atrofica, si leucoreea (scurgerea alba vaginala) si infectiile produse de protozoarul Trichomonas vaginalis (trichomonaza) sau diferiti stafilococi (stafilococul auriu Oxford, Escherichia coli, Candida albicans – candidoza vaginala);

v      cicatrizarea ranilor greu vindecabile, plagi cu puroi, eruptii si pete tegumentare, ulceratii ale pielii, eczeme umede sau scvamoase, furunculoza, lupus, prurit, negi, scabie, coji de cap, arsuri, degeraturi, intepaturi si muscaturi de insecte, ganglioni mariti, rani post-operatorii, hemoroizi externi, ulcere varicoase, flebite, calcaie crapate, contuzii, entorse, vanatai, scrantituri de glezne;

v      ulceratii pe san (maligne sau benigne) si rani produse de cancerul pielii;

v      infectii fungice in zona genitala si perianala;

v      tenuri acneice, iritate, uscate si ofilite;

v      boli de ochi si inflamatii oculare;

v      osteoporoza, reumatism. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5-10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, cu 30 minute inainte de mesele principale, prin inghitituri rare, avand efecte in ulcere gastrice si duodenale, gastrite hiperacide, crampe stomacale, inflamatii gastro-intestinale, dischinezie biliara hipotona si atona, cresterea secretiei de bila de catre celulele hepatice, colecistite, sangerari in urina, febra paratifoida si hemoroizi interni. Actiunile diuretice, antiinflamatoare, depurative, usor laxative si sudorifice sunt mai evidente in amestec cu sunatoare, musetel, coada soricelului, menta si patlagina.

v      Infuzie concentrata din 4 linguri de flori uscate la 200 ml de apa in clocot; se beau 3 linguri pe zi, inainte de mese in tratarea dismenoreei.

v      Decoct din 1 lingura de flori uscate Ia 250 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se bea cate un ceai pe zi, prin inghitituri rare, in afectiuni gastro-ulceroase si hepatobiliare.

v      Decoct din 2 linguri de flori + frunze uscate la 1 litru de lapte dulce; se fierbe pana scade la 1/3 din cantitate, se strecoara si se bea fractionat, in timpul unei zile, avand efecte in boli de stomac si in tratarea supuratiiIor, a petelor pe fata, a ulceratiilor pe san si a cancerului de piele.

v      Tinctura din 20 g de flori uscate in 100 ml de alcool de 40°; se macereaza 10 zile, se strecoara si se iau cate 30 de picaturi in 50 ml de apa fiarta si racita, de 3 ori pe zi, pentru vindecarea unor afectiuni gastrice, hepatobiliare si in reglarea ciclului menstrual.

v      Lichior din flori de galbenele cu rol de balsam antihemoragic si in tratarea ranilor interne (ulcere gastro-duodenale, afectiuni intestinale si renale).

v      Gargara cu tinctura de galbenele (1 lingurita diluata intr-un pahar cu apa calduta), facuta de 3 ori pe zi, dupa mese, pentru a favoriza abandonarea fumatului. 

UZ EXTERN

v      Infuzie din 2-3 linguri flori la 1 litru de apa clocotita; se lasa vasul acoperit 5-10 minute, se strecoara si se fac spalaturi vaginale calde (38°C), de mai multe ori pe zi, ultima seara, inainte de culcare, pentru a trata leucoreea, candidoza vaginala si a distruge protozoarul Trichomonas vaginalis. In afectiuni de piele se utilizeaza ca antiinflamatoare si cicatrizanta pentru a trata plagi, rani, arsuri, degeratuni, ulceratii, piodermite, contuzii, traumatisme.

v      Decoct din 30 g de amestec, in parti egale, de galbenele + coada calului la 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se lasa vasul acoperit 10 minute, se strecoara si se foloseste intr-o baie locala timp de 10 minute, pentru a trata infectiile fungice din zona genitala cu mancarimi intense, rani supurande, ulceratii, picioare crapate si tumori canceroase. La decoct se adauga si plantele ramase care se pun ca prisnite de 3-4 ori.

v      Decoct concentrat din 4 lingurite de flori uscate la 250 ml de apa rece; se fierbe 10 minute, se infuzeaza acoperit 20 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese si pansamente, de 2-3 ori pe zi, timp de 10 zile, pe eczeme, rani, arsuri, degenaturi, ulcer varicos si zone cu acnee si tenuri uscate.

v      Tinctura din 50 g de flori uscate in 250 ml de alcool de 70°; se lasa la macerat timp de 8 zile, se strecoara si se diluiaza 10 ml tinctura cu 90 ml de apa fiarta si racita, cu care se fac comprese pentru dezinfectia si tratamentul in rani deschise, plagi purulente, supuratii, arsuri, ulceratii cronice, degeraturi, eczeme, acnee, boli de ochi, dureri reumatice, vanatai, contuzii, scrantituri de glezne si rani de natura canceroasa. Se mai foloseste ca spalaturi vaginale in leucoree cu actiuni antiseptice, antiinflamatoare, cicatnizante, stimulatoare a circuIatiei sanguine si in refacerea tesuturilor.

v      Otet din frunze proaspete, strivite si macenate in 1 litru de otet timp de 48 ore; se strecoara si se pun comprese pe negi, batatuni si ingrosari de piele.

v      Suc proaspat din planta intreaga, spalata si trecuta prin extractor; se toarna in sticlute pastrate in frigider si se foIoseste pentru badijonari locale, timp de 3-4 saptamani, in caz de prurit, scabie, alunite si cancer de piele. In amestec cu putin vin sau alcool de 40º se face gargara si are rol in calmarea durerilor de dinti sau in nevralgii faciale.

v      Baie de sezut cu decoct din 2 pumni plante proaspete sau 100 g de plante uscate la 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se strecoara in cada cu apa pentru baie in care bolnavul sta 10-15 minute, de 2 ori pe zi timp de 12 zile, cu efecte in hemoroizi, fisuri anale, infectii fungice in zona genitala cu prurit intens.

v      Flori si frunze proaspete, frecate cu sare si stropite cu putin otet, se Iasa 24 ore si se aplica pe piele sub forma de cataplasma pentru arsuri, disparitia treptata a negilor si bataturilor, ingrosari de piele, rani cronicizate si zone intepate de albine si viespi.

v      Perna umpluta cu flori uscate se aplica pe abdomen in cazul durerilor ulceroase, pe spate cu dureri renale sau pe fata pentru revigorarea tenului ridat.

v      Unguentul Kneipp preparat din planta intreaga proaspata care se spala, se taie marunt si se iau 50 g de flori si 150 g de frunze si tulpini peste care se toarna 150 ml de alcool de 90° si 5 ml de amoniac 10%; se lasa sa macereze 24 ore in vas acoperit, dupa care se stroarce prin presare si se adauga 1 litru de untdelemn de floarea soarelui, fiert cu ceara de albine. Se tine la foc redus pe baia de apa (50-60°C) timp de 24 ore, se strecoara inca fierbinte printr-o sita si se trece in borcane bine astupate. Unguentul se foIoseste in arsuri, abcese, fistule, eczeme, bube dulci, picioare crapate, coji pe cap, acnee, intepaturi de insecte. In cazul tumorilor canceroase se aplica un strat mai gros.

v      Alifie din 20 g flori proaspete sau 2 pumni de planta (flori + frunze + tulpini proaspete) care se spala, se taie marunt si se amesteca cu 500 g de marganina sau untura de porc topita, dar nu fierbinte. Se amesteca cu o lingura de lemn si se lasa in vasul acoperit timp de 12 ore, cu focul stins. Apoi se reincalzeste, se strecoara prin tifon si se trece in borcane tinute in frigider, pentru a fi folosita in varice, ulcere varicoase, flebite, plagi zdrobite, tumori, adenopatii, cicatrice post-operatorii, uIceratii de san (inclusiv maligne), fistule, arsuri, degeraturi, ganglioni mariti, cruste in nas, hemoroizi, contuzii, entorse. Resturile de planta dupa stroarcere se pastreaza in fnigider si se folosesc sub forma de cataplasme de 3-4 ori, cu efecte cicatrizante, antiseptice si anticanceroase.

v      Unguent dintr-un macerat cu 50 g de flori ligulate, peste care se toarna 100 ml de ulei de floarea soarelui; se incalzeste, se lasa in repaus 6 ore, se strecoara si se amesteca cu vaselina sau untura de porc, avand efect cicatrizant in ulcere sau intra in preparate cosmetice.

v      Pomada din 12 g de suc proaspat stors din flori in 100 g de untura proaspata; se amesteca bine si se aplica, de 2-3 ori pe zi, pentru a trata rani sangerande, arsuri, degeraturi, acnee, eczeme, negi, ulcere varicoase, flebite, fistule si cancer de piele, avand efecte cicatrizante si antiinflamatoare.

v      Pasta din 5 g tinctura de galbenele amestecata cu 10 g de oxid de zinc + 10 g de vaselina + 10 g de lanolina; se freaca bine si se aplica in eczeme scvamoase, arsuri, impetigo, intepaturi de insecte si alte afectiuni tegumentare. 

Alte utilizari

v      Colorant pentru unt, branzeturi si produse de panificatie.

v      Colorant pentru vinuni si lichioruri.

v      In hrana vacilor de lapte da unt de calitate, galben-auriu.

Related Posts with Thumbnails

May 27, 2008  Tags: , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR