Ienuparul

JUNIPERUS COMMUNIS L. ienuparul.jpg

Familia Cupressaceae 

Alte denumiri populare: jneapan, ialovat, inibahar, cetina, anaperi, archis, bradisor, finior, ghimbar, sinap, solovat, turtel, zolot. 

Descriere

Arbust din grupa coniferelor, inalt de 1-3 m (uneori pana la 6-10 m). Are tufa deasa, cu ramuri ascendente si scoarta tare, brun-rosietica. Frunzele sunt persistente, triplu-verticelate, aciculare, intepatoare, asezate perpendicular pe ramuri, in verticil cu cate 3 pe lujer. Florile barbatesti galbene cresc pe unele tufe, iar cele femeiesti verzui pe alte tufe. Fructul este sferic, cu diametrul de 6-9 mm, avand o adancitura in partea superioara in forma de stea cu 3 brate. In prima iarna, fructul ramane verde, iar in anii II si III se coace, avand suprafata neagra-albastruie, brumata. In interior sunt 3 seminte, dulci la gust si cu aroma de rasina. 

Raspandire

Planta este originara din emisfera nordica (Europa, Asia, America de Nord si nordul Africii). Creste in zone montane si premontane din tot lantul carpatic si alpin, la altitudini intre 700-1500 m. In muntii Apuseni si Podisul Transilvaniei coboara pana la 200 m altitudine. Se gaseste ca arbust izolat sau grupat in palcuri, tufarisuri, paduri, zavoaie, raristi, poieni, pasuni, locuri stancoase si batute de vanturi. Adesea se planteaza in parcuri cu scopuri ornamentale. 

Organele utilizate: Fructus Juniperi (Baccae Juniperi) – pseudobace, numite galbule. 

Recoltarea

Se efectueaza toamna tarziu (lunile octombrie-noiembrie) pana in primavara (luna martie), dupa 2-3 ani de maturare.

Uscarea naturala se face la umbra, in straturi subtiri, care se lopateaza la 2-3 zile si se sorteaza dupa marimi. Artificial se usuca la temperaturi sub 40°C. Prin strivire intre degete, fructele emana un miros aromatic-rasinos, iar gustul devine dulceag-amarui, usor iute si foarte aromat. 

Continutul chimic

v ulei eteric (0,8 – 1%), mai bogat la altitudini sub 800 m, un lichid incolor sau galben-verzui, care se rezinifica la lumina. Uleiul este alcatuit din hidrocarburi si alcooli terpenici (pinen, camfen, cadinen, iunen, iuneol, mircen, limonen, sabinen, terpineol, alcooli sesquiterpenici);

v flavonozide, taninuri catechinice;

v glucide fermentescibile (glucoza, zaharoza), pectine, albumine;

v substante amare (iuniperina) rezine, rasini;

v acizi organici (fumaric, formic, oxalic, acetic, ascorbic, gliceric, malic);

v saruri minerale (Ca – calciu si K – potasiu). 

Proprietati terapeutice

v aperitive, diuretice, antiseptice si dezinfectante in infectii interne;

v carminative (datorita terpineolului si iunenului din ulei), emenagoge, stomahice, eupeptic-amare;

v fluidizante ale secretiilor bronhice, antispastice bronsice, antitusive, bronhodilatatoare, usor expectorante;

v dizolvante ale nisipului si calculilor biliari si renali;

v sudorifice in stari reumatismale, antigutoase;

v analgezice rubefiante, calmante in dureri reumatice;

v stimulatoare ale cresterii parului;

v aromatizante si condimentare in alimentatie.

Aceleasi proprietati se gasesc in fructele, frunzele si lemnul de ienupar. 

Actiuni specifice

v boli ale aparatului digestiv: hepatita epidemica, edeme la bolnavii de ciroza (ascita), calculoza biliara, balonari abdominale, eliminarea gazelor in meteorism, dispepsii de fermentatie, enterocolite, restabilirea activitatii digestive normale si marirea poftei de mancare;

v boli renale si genitale, prin actiunea diuretica si antispastica: in tulburari ale ciclului menstrual, leucoree, metrite, cistite, litiaza renala, edeme cu inflamatii ale arborelui renal si cu retentie de lichide (hidropizie), guta, prostatita (asocierea cu frunze de mesteacan mareste actiunea diuretica in bolile renale);

v boli respiratorii: bronsite acute si cronice, astm bronsic, tuse, guturai, raceli;

v intensificarea transpiratiei cu reducerea temperaturii in timpul starilor infectioase si eliminarea din corp a toxinelor;

v stimularea circulatiei periferice a sangelui;

v combate diabetul zaharat prin actiunea depurativa a sangelui;

v amelioreaza durerile de reumatism, lumbago, artroze, diverse nevralgii;

v scorbut;

v afectiuni dermatice: acnee, eczeme. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v Infuzie din 2 lingurite de fructe uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute in vas acoperit, se strecoara si se beau 2-3 cesti sau cate 3-4 linguri pe zi, in catar bronsic prin fluidificarea secretiilor, ascita, edeme, retineri de lichide, reumatism, infectii urinare, litiaza renala, acnee, eczeme, eruptii cutanate, intr-o cura de maxim 5-6 saptamani.

v Infuzie din 1 lingurita dintr-un amestec de boabe de ienupar + herba de coada calului + matase de porumb + cozi de cirese in 200 ml de apa in clocot; se infuzeaza 20 minute, se strecoara si se beau 2 cani pe zi (dimineata si seara) ca diuretic, in infectii urinare si boli de vezica uninara.

v Decoct din 10-20 de fructe la 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 5 minute, se strecoara si se beau cate 2 cani pe zi, intr-o cura de primavara, timp de 3 saptarnani. Efectul diuretic creste daca se asociaza fructele de ienupar cu frunze de mesteacan.

v Decoct din 1 lingura de fructe uscate in 500 ml de vin bun; se fierbe 10 minute, se lasa sa infuzeze, acoperit, pana la racire, se strecoara si se bea fractionat, in mai multe reprize, ca diuretic in litiaza renala.

v Decoct din 1 lingurita de amestec format cu 2 parti boabe de ienupar + 2 parti herba cimbrisor + 1 parte cimbru de cultura + 1 parte rozmarin in 250 ml de apa rece; se fierbe pana da in clocot, se infuzeaza acoperit 10 minute, se strecoara si se bea in crize ale vezicii urinare.

v Decoct din 20 g scoarta si ramuri uscate la 1 litru de apa rece; se fierbe 10-15 minute, se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se bea 1 litru pe zi in furunculoza, ca depurativ, antitoxic si diuretic.

v Tinctura din 100 g de fructe macinate in 500 ml de alcool de 50°; se lasa la macerat 5 zile, se strecoara si se administreaza cate 15 picaturi pe zi, in ceai aromat sau supa.

v Macerat in otet: peste o mana de fructe zdrobite se toarna 100 ml de alcool de 40° si se lasa la macerat 3 zile, se adauga 1 litru de otet de vin, se macereaza inca 7 zile, se strecoara si se consuma cate o lingurita, de 3-4 ori pe zi, in starile febrile.

v Fructe in stare proaspata (5-10 boabe pe zi), luate in doze moderate, pentru a evita iritarea cailor urinare si provocarea de hematurii; se mesteca in gura pentru stimularea poftei de mancare, inlaturarea mirosului neplacut din gura si a arsurilor gastro-intestinale.

v Cura lui Kneipp: fructe cu proprietati bactericide sunt mestecate in gura de persoanele care traiesc impreuna cu bolnavi de TBC pulmonar, tifos si holera, in prima zi se iau 4 fructe si se creste doza zilnica cu cate un fruct pana la 12 zile, dupa care se reduce treptat cate un fruct pana la 4 fructe in a 23-a zi. 

UZ EXTERN

v Extract alcoolic din pulpa fructelor, folosit ca derivativ, dupa frectii cutanate energice.

v Tinctura din 10 g de fructe uscate puse la macerat in 100 ml de alcool concentrat; dupa 7 zile se strecoara si se foloseste pentru frectii in dureri reumatice si ca intaritor al radacinii parului.

v Macerat dintr-un amestec de boabe de ienupar + flori de coada soricelului + herba de rozmarin, care se pune in apa rece pentru macerare timp de 7-10 zile la temperatura camerei. Se strecoara si se foloseste pentru frectii in cazul caderii parului.

v Ulei de ienupar (Aetheroleum Juniperi) utilizat ca inhalant pentru fluidificarea secretiilor bronsice.

v Ulei de ienupar (1 g) in 100 ml de alcool de 70°; se lasa la macerat 5-6 ore si se foIoseste in frectii, seara, inainte de culcare, avand efecte antireumatice si antigutoase la bolnavii de reumatism, lumbago, nevralgii, ateroscleroza, infectii urinare, ciroza hepatica cu ascita si calculoza biliara. Se mai utilizeaza in bai pentru tratamentul de lumbago si dureri reumatismale.

v Decoct din frunze, scoarta si ramuri de ienupar macinate si puse in 1 litru de apa rece; se fierbe 15 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se foloseste pentru comprese sau spalaturi ale pielii, de 2-3 ori pe zi, in caz de acnee si ulceratii cronice infectate.

v Baie cu decoct din 2-3 ramuri de ienupar + 50-80 g de fructe uscate in 10 litri de apa; se toarna in cada de baie la temperatura de maxim 37°C, pentru stimularea circulatiei periferice a sangelui, tratarea eruptiilor cutanate, reumatism si guta.

v Fumigatii din fructe, arse in casa, cu rol preventiv contra diferitelor epidemii din zona, odorant si dezifectant in camerele in care au zacut bolnavi. 

Alte utilizari

v Uleiul eteric de ienupar utilizat in parfumerie si cosmetica pentru compozitii de tip cologne, fougere, chypre si masculin. Se asociaza cu uleiuri de pin, chiparos, ambret, lavanda si alte uleiuri picante.

v Deodorant in fabricarea sapunurilor fine.

v Gudron din lemnde ienupar, care se utilizeaza in dermatologie.

v Aromatizarea bauturilor in regim casnic sau industrial: gin, rachiuri, lichioruri, vinuri aromatizate (Hotel-Dieu).

v Condiment alimentar pentru preparate din carne de porc sau de vanat, slanine, pateuri, salate, varza acra, diferite muraturi.

v Pulbere din fructe, uscate si macinate, administrate la animale mici, care nu au apetit la mancare.

v Arbust ornamental in parcuri si gradini.

Related Posts with Thumbnails

May 30, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR