Ipcarige

GYPSOPHILA PANICULATA L.

Familia Caryophyllaceae  

Alte denumiri populare: ciuin aib, floarea miresei, coroana miresei, gipsarita, iparige, ipsorita, scuturice stralucita. 

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom gros de 6-8 cm in diametru, din care pornesc radacini brun-galbui lungi de 1,5 – 2 m. Tulpinile sunt erecte, inalte de 60-90 cm, ramificate de la baza. Frunzele sunt opuse, lanceolate, ascutite, cu 3 nervuri paralele si margini intregi. Florile sunt mici, albe sau roze, grupate in inflorescente foarte laxe.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie. 

Raspandire

Specia este originara din sud-estul Europei, Caucaz si vestul Siberiei. Creste pe soluri nisipoase si usoare, permeabile si bine aerisite in care poate patrunde sistemul radicular sau pe terenuri calcaroase si margini de drumuri si cai ferate. Prefera locurile insorite din Dobrogea, inclusiv in Delta Dunarii, sudul Moldovei, Munteniei Si Olteniei, Campia de Vest. In cultura sunt introduse cateva soiuri valoroase (Flamingo, Bristol Fairy, Floros Plena, Floros alb). 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: primavara devreme (lunile martie-aprilie).

v      Distante de semanat: 50 cm (intre randuri) si 15-20 cm (pe rand).

v      Adancimea de semanat: 0,3 – 0,5 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 5-6 kg/ha.

v      Productia de radacina: 7-12 tone/ha (proaspata si 2-3 tone/ha (uscata). 

Organele utilizate: Radix Gypsophilae sau Radix Saponariae albae – rizomi grosi si radacini cilindrice cu grosimi de 2-4 cm, de culoarea bruna-gabbuie la exterior si alb-galbuie la interior. 

Recoltarea

Se face toamna (lunile septembrie-noiembrie) la plante aflate dupa anul III de existenta sau primavara devreme (lunile martie-aprilie). Radacinile se scot din sol cu plugul de desfundat fara cormana sau cu cazmaua. Dupa venirea ingheturilor, saponinele din radacini scad treptat. Dupa spalare, in curent de apa, se fasoneaza la lungimi de 10-20 cm, se despica sau se taie in rondele groase de 1 cm.

Uscarea se face in strat subtire la soare sau in locuri bine aerisite. Artificial se usuca la 40-50°C, avand un coeficient de uscare de 4 : 1. Radacinite uscate au miros slab, gust dulceag-amarui si iritant. 

Continut chimic

v      saponozide de natura triterpenica (6-20%) cu gipsogenina ca aglicon;

v      substante grase, zaharuri reducatoare (glucoza, arabinoza, galactoza, ramnoza), acizi organici (glucuronic);

v      uleiuri eterice;

v      saruri minerale. 

Proprietati terapeutice

v      expectorante depurative, hemolitice, diuretice, sudorifice;

v      antireumatice;

v      antihelmintice, cicatrizante;

v      aperitive, stimulente, tonice. 

Actiuni specifice

v      afectiuni respiratorii (bronsite, astm bronsic, faringite granuloase, tuse si gripa, cu eliminarea secretiilor bronsice);

v      dischinezie biliara, boli de ficat, stomac si splina;

v      afectiuni cronice ale aparatului urinar, cu actiune diuretica si sudorifica;

v      anemie si limfatism;

v      reumatism cronic si guta;

v      helmintiaza (oxiuri), rani, eczeme, furunculoza. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Decoct din 1 lingura de radacini uscate si macinate la 200 ml de apa, dupa o macerare prealabila la rece timp de 6-8 ore; se fierbe 5-10 minute, se infuzeaza 5-10 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se ia cate o lingura din 2 in 2 ore, pentru bronsite cronice la adulti si cate 1 lingurita la 3 ore pentru copii. Se mai consuma cate 2-3 cesti pe zi in laringite, traheite si bronsite. Sub forma de gargarisme are actiune in tratamentul faringitelor granuloase.

v      Infuzie din 20-30 g de radacini uscate la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau cate 2-3 ceaiuri pe zi in anemie, limfatism, boli de stomac, ficat si splina, dischinezie biliara, guta si reumatism.

v      Extract din 1 lingurita de radacini macinate la 250 ml de apa rece; se lasa la macerat 8 ore, se strecoara si se bea in cursul unei zile, avand actiune diuretica si sudorifica in afectiuni cronice ale aparatului urinar. 

UZ EXTERN

v      Decoct din 20-40 g de radacini macinate la 1 litru de apa rece; se fierbe 20-25 minute, se strecoara si se fac bai locale (anale si intrarectale) pentru combaterea viermilor intestinali (oxiuri).

v      Decoct din 2 lingurite de radacini macinate la 250 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se strecoara si se fac spalaturi locale, cu un tampon de vata, pentru tratarea de eczeme, rani, furuncule, avand rol cicatrizant.

Observatii: Aceleasi efecte se realizeaza prin folosirea amestecurilor, in parti egale, cu radacini de Gypsophila si de Saponaria. 

Alte utilizari

v      Industria alimentara ca spumant la prepararea halvalei, alvitei si a unor bomboane si produse de patiserie;

v      Industria textiIa ca detergent pentru tesaturi fine, haine;

v      Pielarie in curatirea blanurilor si a pieilor;

v      Fabricarea sapunurior fine si a detergentilor superiori;

v      Spumanti in extinctoare.

Related Posts with Thumbnails

May 30, 2008  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR