Lavanda

LAVANDULA ANGUSTIFOLIA Mill., L. OFFICINALIS Choix, L. VERA D.C., L. SPICA Cav.

Familia Labiatae 

Alte denumiri populare: levand, aspic, spichinel. 

Descriere

Subarbust globular, peren, cu viabilitate de 15-20 de ani. Are tulpini puternic ramificate, patrunghiulare, lignificate la baza din care cresc ramuri anuale, ierbacee, inalte de 30-70 cm. Frunzele liniare, acute, tungi de 2-3 cm, de culoare cenusii-verzui. Florile, cu miros puternic aromat, sunt albastre-violete, pubescente, glandulare, grupate cate 3-7 in verticile, situate in varful ramurilor.

Inflorirea are loc in lunile lunie-august. 

Raspandire

Planta este originara din regiunile calcaroase si muntoase din bazinul Marii Mediterane. Creste spontan pe coastele insorite ale Alpilor Inferiori, intre 400-1.800 m altitudine. Se cultiva pe suprafete mari in Franta, Spania, Italia, Grecia, Anglia, Bulgaria, Africa de Nord, Argentina, Brazilia, Japonia, China, India. In Romania se cultiva ca planta aromatica, medicinala si ornamentala, in parcuri si gradini. 

Date tehnologice

v      Epoca de plantare a butasilor: primavara (luna aprilie) si toamna (septembrie-octombrie).

v      Distante de plantare: 75-100cm (intre randuri) si 50-60cm (pe rand).

v      Adancimea de plantare: 6-7 cm.

v      Numar de plantule inradacinate: 20.000 buc./ha.

v      Productia de flori: 2-3 tone/ha (anii II-Ill) si 5-8 tone/ha (anii V-Vlll). 

Organe utilizate: Summitates et Flores Lavandulae – varfuri cu infIorescente si flori placut mirositoare. 

Recoltarea

Se face manual in timpul infloririi, cand 75% din flori sunt deschise, la plante dupa anul II de cultura. Se executa dimineata, dupa ce s-a ridicat roua, pe timp insorit, intre orele 9-12, cand este maxim continutul in ulei eteric si principii active. Taierea se face la 5 cm sub inflorescente. Se transporta imediat in cosuri la locurile de uscare sau de distilare pentru extragerea uleiului eteric. Uscarea se realizeaza la umbra, in incaperi aerisite sau artificial la temperaturi sub 30°C. 

Continutul chimic din flori

v      ulei eteric (Aetheroleum Lavandulae) care contine: acetat de linalil (50-60%) (format prin esterificarea linaloolului cu acid acetic), geraniol, linalool, camfor, lavandulol, citronelol, borneol, nerol, cineol, butirat de linalil, pinen, terpinen, valerianat de linalil;

v      taninuri, cumarina, furfurol;

v      principiu amar (herniarina);

v      acizi organici (valerianic, propionic, caprionic);

v      saruri minerale (K, P, N, Ca, Fe, Mn, Cu). 

Proprietati terapeutice

v      cicatrizante (prin activarea circulatiei sangelui);

v      antiseptice pulmonar, antiastmatice, febrifuge, sudorifice;

v     carminative (elimina gazele intestinale), colagoge (favorizeaza secretia bilei), vermifuge, dezinfectante, insecticide;

v      calmante ale sistemului nervos, vulnerare, analgezice (suprima senzatia de durere), hipnotice, intaritoare ale nervilor;

v      tonic cardiace;

v      diuretice afrodisiace. 

Actiuni specifice

v   afectiuni ale aparatulul digestiv: hepatita cronica, icter, tulburari digestive, indigestii, greata, balonari abdominale, cresterea secretiei biliare, combaterea viermilor intestinali, marirea poftei de mancare;

v   afectiuni respiratorii: tuse seaca si convulsiva, astm bronsic, laringita, gripa, raceala, guturai, congestii pulmonare, pneumonie, pleurezie, nevralgii, stari febrile;

v   boli ale sistemului nervos: neurastenie, hiperexcitabilitate, astenie, migrene, nevroze, cefalee, ameteli, insomnii, oboseala, relaxare dupa stari de stress, anemie, melancolie, anxietate, epilepsie;

v   boli renale si genitale: leucoree, dismenoree, cistita, uremie, stimularea menstruatiei, boli venerice;

v   afectiuni cardiace pe substrat nervos, hipertensiune, palpitatii;

v   sciatica si dureri reumatice;

v   paralizia limbii si gangaveala, cu efect de destindere a nervilor si muschilor contractati;

v   afectiuni dermatice: arsuri, prurit, plagi infectate, rani, scabie, contuzii, entorse, elongatii, luxatii, rani pe cap produse de insecte (paduchi, purici, albine, viespi), muscaturi de caini sau serpi, regenerarea pielii distruse. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 3 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, intre mese, avand actiune calmanta asupra sistemulul nervos si a tusei si rol in marirea diurezei si a secretiei biliare.

v      lnfuzie concentrata din 20-30 g de flori la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 5 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 3 ceaiuri pe zi, cu efecte excitante, sudorifice, diuretice, tonice, dezinfectante. Nu se mareste doza, deoarece provoaca stari de excitabilitate crescuta, depresie nervoasa si cardiaca, somnolenta si hipotermie.

v      Vin aromat din 20-30 g de flori uscate la 1 litru de vin rosu; se macereaza 15 zile, se strecoara si se beau cate 2 paharele pe zi.

v      UIei de lavanda consumat zilnic cate 5 picaturi pe zahar, pentru intarirea digestiei si restabilirea poftei de mancare. 

UZ EXTERN

v      Tinctura din 100 g de flori uscate in 500 ml de alcool de 90º; se lasa sa macereze timp de 15 zile, se strecoara si se pastreaza in sticle bine inchise. Se utilizeaza sub forma de frectii pe corp in bronsite, nevralgii, migrene, dureri reumatice sau pe cap pentru intarirea firului de par. Sub forma de comprese tinute timp de 10 minute se aplica in rani taiate, vanatai, contuzii, iar ca gargara (cu 3-4 picaturi de tinctura la 50 ml de apa calduta) se face in cazul ulceratiilor din gura si in paralizia limbii.

v      Sprit de lavanda din 1 g de ulei eteric Ia 99 g de alcool de 70°; se foloseste in frectii locale pentru dureri reumatice si nevralgii.

v      Otet aromatic din 100 g de flori proaspete de lavanda sau de amestec din lavanda + menta + salvie + cimbrisor + trandafir + ienupar, care se tin la macerat timp de 7 zile in 1 litru de otet de vin alb; se strecoara si se foloseste in caz de raceli, gripe, stari febrile, acnee si pentru distrugerea paduchilor din par.

v      Ulei de lavanda obtinut prin difuzie: un pumn de flori se tine a macerat timp de 3 zile , la soare, in 1 litru de ulei de masline; se strecoara si se adauga alt pumn de flori, operatia repetandu-se de 3-4 ori, pana se obtine un ulei foarte parfumat. Se foloseste ca unguent in reumatism, guta, contuzii, umflaturi, luxatii, lovituri la tendoane, clacaj la atleti, ulceratii, rani, eczeme, sau la ungerea lemnului de pat pentru distrugerea plosniteIor si paduchilor.

v      Bai cu infuzie din 200 g de flori la 3 litri de apa clocotita; se toarna in cada de baie, avand efecte analgezice, calmante, antiseptice, antimicrobiene si cicatrizante in dureri reumatice, guta, pareze, paralizii, rani purulente si cu efecte tonifiante si sedative pentru copii, batrani si convalescenti bolnavi de nevroze astenice, migrene, insomnii si stari gripale.

v      Inhalatii cu aburi din infuzia concentrata pentru tratamentul in guturai, gripa, bronsita, angina.

v      FIori arse pe jaratec, plita sau resou, cu efect de dezinfectare a aerului din incapere si imprimarea unui miros placut.

v      Buchet de flori pus sub perna, seara, cu efect de calmare a durerilor de cap si asigunarea unui somn linistit. 

Alte utilizari

v      parfumerie pentru compozitii de tip fougere si lavanda englezeasca, ape de colonie;

v   industria cosmetica prin prepararea cremei de fata, lotiuni, deodorante, tincturi simple si ambrate pentru barbierit, intarirea firului de par, oprirea caderii parului si parfumarea corpului;

v      industria sapunurilor fine si a detergentilor;

v      fabricarea lichiorurilor si a tigarilor antiastmatice;

v      aromatizant pentru medicamentele de sinteza;

v      odorant pentru lenjerie si insecticid in dulapuri de haine contra moliilor (in amestec cu flori de sulfina).

Related Posts with Thumbnails

May 30, 2008  Tags: , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR