Mataciunea

DRACOCEPHALUM MOLDAVICA L.

Familia Labiatae 

Alte denumiri populare: busuiocul stupilor, busuioc manastiresc, melisa turceasca, minta turceasca. 

Descriere

Planta erbacee, anuala, aromatica si melifera, cu tulpina erecta, inalta de 30-70 cm, ramificata de la baza, cu 4 muchii, acoperita cu peri mici, adesea rosiatica. Frunzele sunt opuse, scurt-petiolate, alungit-lanceolate, divizate in 3-7 segmente inguste, cu margini crenelate si puncte glandulare pe fata inferioara. Florile au culoarea albastra-violacee sau alba si sunt grupate cate 6-10 in verticile la subtioara frunzelor de la nodurile superioare.

Inflorirea are loc in lunile lunie-august. 

Raspandire

Specia este originara din Siberia si Himalaya. In Romania exista in flora spontana sau cultivata din sudul Moldovei, Transilvania, Campia Crisurilor, Campia Baraganului si Dobrogea. Pentru cultivare exista doua forme: Alba Hort. – cu flori albe si Coerulea Hort. – cu flori albastre-violacee, mai bogate in ulei eteric. 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: primavara (luna aprilie).

v      Distante de semanat: in benzi la 50 – 25 – 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 2 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 6-7 kg/ha.

v      Productia de herba: 15-20 tone/ha (proaspata) si 3-5 tone/ha (uscata). 

Organe utilizate: Herba Dracocephali – partea aeriana a plantei. 

Recoltarea

Se face la inceputul infloririi cand 50% din plante au inflorit (lunile iulie-august). Tufele se taie la 15-20 cm deasupra solului. Se pot obtine 2 recolte pe an, la intervale de 45 zile.

Uscarea naturala se face la umbra, in straturi subtiri, pe rame suprapuse sau artificial la temperaturi sub 35°C, pentru a evita pierderea uleiului volatil. Coeficientul specific de uscare este 4,5 : 1. Produsul uscat are miros placut, aromat de lamaie si gust aromatic, acrisor si slab amar. 

Continutul chimic

v      ulei eteric (0,2 – 0,4%) bogat in citral (40-50% din total), geraniol (12-14%), limonen, acetat de geranil, linalool, nerol;

v      flavonozide (moldavozid), fenoli, taninuri;

v      acizi organici (cafeic, succinic);

v      principii amare;

v      saruri minerale (10-12%). 

Proprietati terapeutice

v      carminative, stomahice, coleretice;

v      antispastice, calmante, relaxante;

v      antlbiotice, antiseptice, vulnerare;

v      racoritoare, aromatizante.

Este un bun inlocuitor al frunzelor de Melissa in ceaiurile medicinale si aromatice. 

Actiuni specifice

v      afectiuni digestive: boli gastro-ulceroase, dischinezie biliara, colici intestinali, diareea, usureaza digestia, calmeaza reflexele de voma Ia femei, aerofagie si balonari intestinale;

v      stari de nervozitate si insomnii;

v      afectiuni oculare si rani de piele. 

Forme de utilizare

v      Infuzie din 10-15 g de herba uscata la 1 litru de apa clocotita; se beau cate 1-2 ceaiuri pe zi dupa mesele principale, pentru calmarea colicilor abdominali, a starilor de voma la femei gravide si in diminuarea starilor de nervozitate, cu producerea unui somn linistitor. 

Alte utilizari

v      in industria aIimentara la aromatizarea unor conserve de peste, bomboane, dulceturi, siropuri, bauturi nealcoolice si alcoolice (vermuturi, lichioruri);

v      parfumerie si cosmetica;

v      odorarea sapunurilor si a detergentilor;

v      decorarea parcuriIor si gradinilor in borduri pe marginea aleilor;

v      planta melifera cu o productie de 200 kg/ha miere;

v      materie prima pentru obtinerea vitaminei C.

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR