Musetelul

MATRICARIA CHAMOMILLA L., CHAMOMILLA RECUTITA Rausch.

Familia Compositae 

Alte denumiri populare: romanita, matrice, moruna, mararul cainelui, mirena, roman, poala Sf. Marii. 

Descriere

Planta anuala, erbacee, cu radacina pivotanta, ramificata superficial. Tulpina are inaltimea de 20-40 cm, este ramificata de la baza, fiecare ramura avand o inflorescenta in varf. Frunzele sunt penat-sectate. Florile formeaza o inflorescenta bombata, semiglobuloasa, galben-aurie in centru.

Inflorirea are loc in lunile mai-iulie, uneori se repeta in septembrie. 

Raspandire

Planta este originara din Europa si Asia de Nord. Creste spontan in terenuri necultivate, lunci inundabibe, poieni, araturi, pe marginea drumurilor si cailor ferate, in lanuri de grau, vii, pajisti, fanete, trifoiste, cu preferinte pe solurile saraturoase, argiloase si nisipoase, din zonele de campie pana Ia munte.

Este intens cultivata in Ungaria, Bulgaria, tarile din fosta Yugoslavie, Egipt etc. 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (lunile august-septembrie) sau primavara (luna martie).

v      Distanta intre randuri: 15-25 cm.

v      Adancimea de semanat: 0,3 – 05 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 2-3 kg/ha.

v      Productia de flori: 2-3 tone/ha (proaspata) si 800-1.500 kg/ha (uscata). 

Organe utilizate: Flores et Herba Chamomilae – flori si partea aeriana a plantei. 

Recoltarea

Se face fara codite, inainte de maturitatea inflorescentelor, pe timp insorit, dupa ce s-a ridicat roua, cand 70% din inflorescente sunt inflorite si au un continut maxim de ulei eteric. Recoltarea se repeta la intervale de 3-5 zile si dureaza 4-5 saptamani, folosind un pieptene special sau manual. Se da prin ciur pentru indepartarea coditelor si a florilor mici.

Uscarea se face in poduri sau incaperi bine aerisite, in strat subtire de 3-4 cm grosime, maxim 1 kg/m², pe prelate, rame, hartii sau cergi. Artificial se usuca la maxim 35°C. Productia de flori proaspete este de 3.000-4.000 kg/ha, iar coeficientul specific de uscare este de 5: 1.

Dupa uscare, florile au miros specific aromat, placut si cu gust usor-amarui si aromatic. Se ambaleaza in cutii de carton sau in Iazi captusite cu hartie. 

Continutul chimic

v      Ulei eteric de culoare albastra, extras din flori uscate, prin antrenare cu vapori de apa timp de 12 ore, avand un randament de 0,2 – 0,8%. Are miros caracteristic aromat, usor dulceag si fructat.

Componentele odorante din ulei sunt:

- sesquiterpenoide: bisabolol (5-50%), bisabolol-oxid, farnesen (10-20%), proazulene care trec in chamazulen si azulen (8-18%), cadinen, cubeben, calamenen;

- compusi monoterpenici oxigenati: linalool, terpineol, eugenol, camfor, metil-chavicol, metil-eugenol;

- compusi aromatici neterpenici: dicicloeteri (10-30%), cumarine, matricina, apigenina, umbeliferona, matricarina, quercimetrina;

v      flavonozide, fitosterine, rezine, coline, mucilagii, taninuri;

v      acizi organici (salicilic, clorogenic, nicotinic, cafeic, vanilinic);

v      acizi grasi (oleic, linoleic, palmitic, stearic, cerotic, caprilic);

v      chamilina, glucide, lipide;

v      vitamine (B1, C);

v      saruri minerale (K, P, Si, Fe, Mg, Ca, Cu, Mn; Zn, Mo). 

Proprietati terapeutice

v      digestive, stomahice, antidiareice, colagoge, antispastic gastrice si intestinale, carminative, tonice, aperitive;

v      calmante ale sistemului nervos central;

v  diuretice, sudorifice, vulnerare, antiinflamatoare la nivelul mucoaselor (datorita chamazulenei), emoliente, decongestive anorectal, anestezice, dezinfectante, antiseptice, bacteriostatice, cicatrizante. 

Actiuni specifice

Musetelul este considerat “un leac pentru orice boala, mai ales la copii”.

v      Afectiuni ale aparatulul digestiv: gastrite hiperacide, ulcere gastrice si duodenale, ciroza, insuficienta hepatica, colici abdominale, meteorism cronic cu evacuarea gazelor, colecistite, crampe, enterocolite, diaree, dizenterie, hemoroizi;

v      Afectiuni respiratorii: astm la copii, raceala, bronsita, guturai, gripa, febra;

v      Dureri de cap si de gat, surmenaj intelectual, insomnii, stari alergice, excitatii nervoase, oboseala membrelor, paralizie;

v      Tulburari genitale: cistite, anexite, dismenoree, hemoragii, migrene si dureri premenstruale, infectii uterine, vaginita atrofica, prurit vulvar, inflamarea testiculelor;

v      BoIi de ochi, conjunctivite, abcese dentare, gingivita, stomatite;

v      Afectiuni dermatologice: rani purulente, eczeme, furunculoza, ulceratii, arsuri, ulcer varicos, hemoroizi, fisuri anale, tenuri iritate si inrosite. 

Moduri de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 2 lingurite de flori uscate care se umecteaza cu 6 lingurite apa rece; dupa 5 minute se adauga 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, dupa mesele principale, cu efecte in colici abdominale cu gaze, stimularea digestiei si a poftei de mancare, crampe stomacale, gastrite, diaree, enterocolite, boli de ficat, raceala, tuse, gripa, scaderea febrei, cistite, calmarea tulburarilor menstruale, migrene si dureri de cap. In amestec cu anason si fenicul se da la sugari, cate o lingurita, in caz de colici abdominale si pentru eliminarea gazelor, datorita proprietatilor carminative, antispastice si sedative.

v      Infuzie concenfrata din 4 linguri de flori uscate in 500 ml de apa clocotita; se infuzeaza 20 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine si se beau cate 2-3 pahare pe zi in digestii dificile, nevralgii, dureri de cap, stari emotive, tulburari nervoase la gravide, menstruatii dureroase si combaterea insomniei.

v      Infuzie din diferite amestecuri de plante cu efecte specifice:

- In gastrite si enterite se foloseste amestecul din musetel, coada soricelului, pelin, menta si salvie (in parti egale) din care se iau 2 lingunite de pulbere la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se bea, neindulcit, pe stomacul gol, in 2 reprize pe zi.

- In balonari stomacale, diaree si boli de ficat se recomanda amestecul din musetel si fenicul (cate 2 linguri), menta si radacini de nalba si lemn dulce (cate 4 linguri) din care se iau 2 linguri de pulbere la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se bea cate ¼ de pahar in 4 reprize pe zi.

- In crampe abdominale la adulti si copii se foloseste amestecul, in parti egate, din musetel, fructe de chimion si frunze de menta din care se ia 1 lingura de pulbere la 200 ml de apa in ctocot; se infuzeaza, acoperit, 10 minute, se strecoara si se bea caldut, prin inghitituri rare.

- In ameliorarea durerilor menstruale se recomanda un amestec din 40 g de musetel, 30 g de frunze de menta si 30 g de radacini de valeriana. Se ia 1 lingura de pulbere si se opareste cu 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15-20 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi.

- In afectiuni respiratorii cu rol sudorific se prepara un amestec din musetel, soc, tei si lumananica (in parti egale) din care se iau 2 lingurite de pulbere Ia 200 ml de apa in clocot; se infuzeaza 15 minute in vas acoperit, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri fierbinti pe zi.

v      Macerat din 1-2 lingurite de flori uscate la 150 ml de apa rece, unde se tin 30 minute; se strecoara si se pastreaza lichidul. Peste florile ramase se toarna 150 ml de apa clocotita si se lasa Ia infuzat 15 minute. Se strecoara si se amesteca ambele lichide, obtinand un ceai in care s-au extras majoritatea principiilor active din flori.

v      Macerat in vin din 2 pumni de flori uscate (circa 40 g) in 1 litru de vin alb si putin zahar; se lasa la macerat 7-10 zile, se strecoara si se beau 3 pahare pe zi, pentru reglarea menstruatiei si in stari nevralgice.

v      Tinctura din 20 g flori uscate in 200 ml de alcool de 70°; se lasa la macerat 10 zile la temperatuna camerei, agitandu-se zilnic. Se strecoara in sticle colorate si se consuma cate 10-20 picaturi pe zi in gastrite si colici abdominale.

v      Pulbere foarte fina din flori uscate si macinate, amestecate cu putin zahar sau miere de albine; se ia cate un varf de cutit, de 2-3 ori pe zi, la cateva ore dupa mese, avand actiuni antispastice si sedative, contra durerilor de cap, nevralgii faciale, dureri de dinti, migrene si intarzierea menstruatiei. 

UZ EXTERN

v      Comprese cu lapte din 1 lingura de flori uscate care se infuzeaza 1-2 minute in 250 ml de lapte fierbinte; se strecoara si se foloseste caldut, pentru dureri de ochi, spalaturi vaginale, si frectii pe piele fisurata, crapaturi, bataturi, noduli si zone intarite.

v      Comprese cu infuzie de musetel (15 g de flori in 200 ml de apa clocotita) aplicate, caldute in inflamatii oculare, ochi iritati cu fumul de tigana, cearcane, ulcioare, conjunctivita, eruptii cutanate, plagi superficiale, dermatite la sugari, tratarea tenurilor ridate, iritate, congestionate si uscate. Actiunea antiseptica si antiinflamatoare se datoreaza uleiului esential care dilata capilarele si stimuleaza circulatia locala a sangelui.

v      Cataplasma din decoct cu 15 g de flori uscate, fierte in 200 ml de apa clocotita; se aplica pe rani cu puroi, arsuri, ulceratii si inflamatii ale pielii, furuncule, panaritiu, eczeme vechi, prurit senil, hemoroizi si fisuri anale.

v      Gargara cu infuzie din 15 g de flori uscate la 200 ml de apa in clocot cu adaus de ceai din frunze de salvie; se folosesc pentru clatirea gurii, in stomatite, gingivite, faringite, paradontoze, inflamatii ale gingillor si gatului, dureri de dinti.

v      Lotiune pentru par din decoct concentrat cu 50 g de flori uscate care se macereaza in 300 ml de apa fiarta si 250 ml de alcool de 70°, timp de 30 minute. Dupa filtrare se adauga 10 g de glicerina si 35 ml de apa de colonie. Se foloseste la clatirea parului blond, dupa spalare cu sampon, dandu-i un aspect matasos, auriu, cu luciu. Se recomanda a nu fi folosit de persoanele cu micoze (ciuperci), intrucat chamazulenul intretine sau reactiveaza ciuperca.

v      Bai de sezut si membre cu infuzie concentrata sau decoct din 1-2 pumni de flori uscate si maruntite care se imbiba cu apa calduta si se pun intr-un saculet ce se aplica pe locul dureros (reumatism, ulcere de gamba, inflamatii) sau se introduce in cada de baie cu apa la 37°C. Infuzia are bune efecte in spalaturi vaginale (leucoree, vaginita), ulceratii cronice, eczeme zemuinde, dureri reumatice si ca sedativ si reconfortant in stari de epuizare fizica si psihica si in calmarea sistemului nervos dupa boli grave.

v      UIei de musetel din 80 g de flori care se umecteaza cu 60 ml de alcool de 70° timp de 2-3 ore; se adauga 200 ml de ulei de floarea soarelui sau de sunatoare si se lasa la macerat 3-5 zile. Se incalzeste pe baia de apa timp de 4-5 ore pana la evaporarea alcoolului, se strecoara si se trece in sticlute colorate, bine astupate si pastrate Ia rece. Prezinta utilizari multiple: ungerea articulatiilor reumatice si cu edeme, lumbago, comprese pe arsuri, rani, eczeme uscate si frectii in cazuri de paralizii, oboseala membrelor, nevralgii, dureri produse de insolatii sau de otite (cate 2-3 picaturi caldute in ureche, de 2 ori pe zi).

v      Alifie de musetel din 2 pumni de flori maruntite in 500 g de margarina, unt sau untura de porc de calitate, amestecate cu o lingura de lemn timp de 10 minute; se ia de pe foc si se lasa vasul acoperit timp de 12 ore, dupa care se reincalzeste, se strecoara prin tifon si se trece in borcane de sticla tinute la rece. Se foloseste in tratarea ranilor si a hemoroizilor, avand efect de stimulare a peristaltismului intestinal, fara a provoca purgatia.

v      Perna de musetel dintr-un saculet de 20/10 cm, umplut cu herba care se aplica pe partile dureroase reumatice si pe zonele faciale in cazul durerilor de dinti, insomnii, suparari si crispari ale fetei. 

Alte utilizari

v      In parfumerie, uleiul eteric intra in compozitii pentru note de varf si la prepararea pastelor de dinti, a cremelor, lotiunilor si sapunurilor cu rol antiseptic si antiinflamator.

v      In cosmetica se foloseste infuzie pentru tamponarea saptamanala a tenurilor iritate si inrosite, in vederea pastrarii pielii catifelate si proaspete. Decoctul din musetel se aplica sub forma de comprese pe tenurile uscate. Frecvent se utilizeaza mastile pentru tenurile uscate cu rol nutritiv si calmant din 50 ml de infuzie de musetel + 1 lingura de lapte praf + 1 lingurita de miere; se amesteca cu pulbere de caolin pana la obtinerea unei paste consistente care se aplica pe orice tip de ten.

v      In alimentatie intra in compozitii pentru aromatizarea unor bauturi alcoolice (vermut, lichior).

v   Ca insecticid se pun varfuri uscate de musetel inflorit in dulapul de lenjerie, pentru combaterea unor insecte si paraziti (molii, viespi, albine, paduchi, plosnite).

v     In medicina veterinara se foloseste decoct din 50 g de flori la 1 litru de apa, care se consuma intr-o zi, contra colicilor si a diareei la manji si vitei.

Sursa imagine: biocosmetics.com

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR