Mustarul

SINAPIS ALBA L., SINAPIS NIGRA L., sin. BRASSICA NIGRA

Familia Cruciferae  

Alte denumiri populare: mustar alb, mustar de gradina, mustar englezesc, rapita alba, hrenioara, curpen, mustar negru. 

Descriere

Planta erbacee, anuala, cu tulpini ramificate, inalte de 50-100 cm. Frunzele sunt penat-sectate, cu perisori fini. Florile galbene sunt unite in inflorescente laxe situate la extremitatea ramurilor. Semintele alb-galbui sunt rotunde, cu suprafata punctata, fara miros si cu gust iute, intepator, cu aroma asemanatoare cu hreanul si cresonul. La mustarul negru semintele sunt mai mici si au culoarea brun-roscata pana la violet intens.

lnflorirea are loc in lunile iunie-iulie, la 6-8 saptamani dupa semanat. 

Raspandire

Ambele specii au fost cultivate de mult timp in Europa de sud si Asia de sud-vest. In Romania se gaseste in flora spontana prin zavoaie marginite de ape curgatoare. Pentru valorificare se cultiva, mai ales in sudul si vestul tarii, pe soluri luto-nisipoase, permeabile, bogate in humus si calciu, cu pH neutru. 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: primavara (lunile martie-aprilie).

v      Distanta intre randuri: 25 cm.

v      Adancimea de semanat: 2-4 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 12-15 kg/ha.

v      Productia de seminte: 1.500-2.000 kg/ha. 

Organele utilizate: Semen Sinapis (albae et nigrae) – seminte. 

Recoltarea

Se face cu combina, in a doua jumatate a lunii iulie, cand semintele sunt in parga, eventual pe roua sau noaptea pentru a evita scuturarea. Se conditioneaza cu selectoare sau vanturatori si se usuca, in strat subtire, pana la umiditatea de 12%. In scopuri medicinale se folosesc semintele de mustar negru, iar in alimentatie cele de mustar alb. 

Continutul chimic

v      glicozide cu azot si sulf (sinalbina, sinigrina, mirozina);

v      mucilagii, uleiuri grase cu gliceride ale acizilor grasi (oleic, linoleic, arahidonic, erucic);

v      proteine;

v      ulei eteric cu 0,7% sinigrozide (izotiocianati de alil);

v      saruri minerale. 

Proprietati terapeutice

v      laxative (datorita mucilagiilor), digestive, tonice;

v      decongestive-pulmonar;

v      antibiotice, bactericide;

v      iritante, lacrimogene;

v      revulsive extern, rubefiante pana la vezicante;

v      aromatizante. 

Actiuni specifice

v    normalizeaza tranzitul intestinal, combate tulburarile digestive, constipatiile rebele si cronice, balonarile, afectiunile hepatobiliare, insuficienta pancreatica, stimuleaza functiile aparatului digestiv prin excitarea secretiei gastrice, mareste pofta de mancare datorita unui glicozid (sinalbina) si a enzimei mirozinaza;

v      combate reumatismul;

v      amelioreaza starile de urticarie. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Seminte intregi se inghit cu apa rece sau lapte, seara la culcare; se incepe cu o doza de o lingurita pe zi si se ajunge la o lingura pe zi, in functie de necesitati. Un tratament de 12 zile este foarte eficace contra constipatiilor cronice si rebele, stimuleaza functionarea stomacului lenes (datorita mucilagiilor) si usureaza inaintarea bolului alimentar. 

UZ EXTERN

v      Cataplasma locala cu pasta din 100 g de faina de mustar negru in apa calda la 30°C; se lasa in repaus 10-15 minute si se aplica, timp limitat (maxim 15 minute), intre straturi de tifon sau panza, pe zonele dureroase, avand efecte revulsive in durerile reumatice, inflamatii ale articulatiilor, catar bronsic, gripe, bronsite, pneumonie, raceala, dureri de cap, ochi si urechi, provocand a dilatatie intensa a pielli si marind cantitatea de sange in zona tratata. Se poate muta pe alt loc dureros al corpului.

v      Ulei eteric de mustar negru asociat cu alte uleiuri se utilizeaza pentru frectii antireumatice.

v      Bai de mustar (generale sau locale) cu faina pusa intr-un saculet scufundat in apa de baie si agitat pana apare mirosul caracteristic; au efecte in reducerea durerilor reumatice profunde si a bolilor de plamani (gripa, raceala, bronsita, pneumonie) si in stimularea respiratiei. 

Alte utilizari

v      In industria alimentara, mustarul alb serveste la condimentarea unor conserve in otet, muraturi, saramuri, sosuri, marinate, maioneze, margarine, mezeluri sau la obtinerea mustarului de masa prin amestecarea fainei de mustar cu otet, ulei, piper, cuisoare si tarhon. Orasul Dijon (Franta) este renumit prin mancarurile preparate cu mustar.

v      In medicina veterinara se foloseste faina de mustar in caz de indigestii la rumegatoare, prin stimularea miscarilor rumenului si foiosului.

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , , , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR