Nalba de gradina

MALVA GLABRA Desv., MALVA SILVESTRIS L., MALVA NEGLECTA Wall.

Familia Malvaceae 

Alte denumiri populare: nalba de cultura, nalba de padure, nalba mica, nalba salbatica, colaceii babei, banutei, casul popii, malaga, nalba rotunda. 

Descriere

Planta ierbacee, perena (M. silvestris) sau bianuala (M. glabra), cu radacina pivotanta, carnoasa si putin ramificata. Tulpinile au inaltimea pana la 1 m si se ramifica in partea superioara. Frunzele sunt rotunde sau palmat-lobate, lung-petiolate, paroase, neregulat-serate pe margini. Florile mari si solitare, au culoarea roz-violacee cu vinisoare violete, grupate cate 2-3 la subtioara frunzelor si in varful tulpinii.

Inflorirea are loc in lunile iunie-octombnie. 

Raspandire

Planta creste la marginea padurilor, drumurilor, cailor ferate, in apropierea apelor curgatoare sau baltilor, in santuri, zavoaie, pasuni, terenuri parasite, umede si bogate in azot, pe ziduri vechi, de la campie pana la altitudinea de 1.300 m. Se cultiva ca planta medicinala. 

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (octombrie) si primavara (martie-aprilie)

v      Distanta intre randuri: 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 1,5 – 2 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 4-5 kg/ha

v      Productia de flori: 2.800 – 5.000 kg/ha (proaspete) si 1.000 – 1.200 kg/ha (uscate).

v      Productia de frunze: 3.500 – 4.500 kg/ha (proaspete) si 700-900 kg/ha (uscate). 

Organe utilizate: Flores et Folium Malvae – flori si frunze. 

Recoltarea

Se face inainte si in timpul infloririi (lunile iunie-octombrie). Frunzele fara petiol se taie in faza cand au diametrul peste 12 cm, iar florile se recolteaza fara peduncul, pe timp insorit si uscat, la intervale de 1-2 zile, pe masura ce se deschid bobocii. Uscarea naturala se realizeaza la umbra, in straturi subtiri, in poduri sau soproane si artificial la 25-35°C. Dupa uscare, produsul pastreaza culoarea specifica, este fara gust si are gust mucilaginos, dar pierde o parte din mucilagii. 

Continut chimic

v      substante mucilaginoase (8-15%), pectine, glucide (ramnoza, arabinoza, galactoza, glucoza, xiloza);

v      taninuri, flavonoizi, pigmenti antocianici, malvina, malvidol;

v      acizi organici (tanic, galacturonic);

v      vitamine (A, B, C, E);

v      saruri minerale (K, Ca, Na, Mg). 

Proprietati terapeutice

v      expectorante, emoliente, pectorale, secretolitice, antitusive;

v      diuretice, sedative, usor laxative, behenice, slab astringente:

v      antiinflamatoare. 

Actiuni specifice

v      afectiuni bronho-pulmonare, dureri in piept si gat, amigdalite, traheite, laringite, bronsite, tuse, guturai, astm, naduseala, catar bronsic, pneumoflie, tuberculoza;

v      tulburari gastro-intestinale, enterite, colite spasmatice, constipatie, hemoroizi, crize de colon iritabil;

v    afectiuni ale caior urinare, infectii renale, leucoree, vaginita, nefrita, cistita, pielita, uretrita, metrita, hemoragii uterine, prostatita;

v      inftamatii buco-faringiene si oculare, abcese dentare;

v      nervozitate;

v      celuIita;

v      afectiuni dermatologice: ulceratii ale pielii, rani superficiale, eczeme, furuncule. 

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingura de frunze si flori uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, prin inghitituri rare, cu efecte de fluidificare a secretiilor pulmonare in bronsite, laringite, tuse, dureri de piept si naduseli.

v      lnfuzie din 15-20 g de frunze si flori uscate la 1 litru de apa clocotita sau lapte dulce; se infuzeaza 10 minute acoperit, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri caldute in cazuri de nervozitate si obezitate.

v      Decoct din amestec de nalba, urzica si patrunjel de camp, din care se beau 3 ceaiuri pe zi in caz de ascita.

v      Macerat Ia rece din 1 lingura de herba uscata la 250 ml de apa rece; se adauga un varf de cutit de bicarbonat de sodiu si se lasa la macerat peste noapte. In dimineata urmatoare se incalzeste usor, se strecoara, se indulceste si se bea, treptat, in cursul unei zile, avand actiuni in tulburari gastro-intestinale, hemoragii interne sau tulburari ale cailor renale. Ceaiul se poate amesteca cu lapte dulce, pentru calmarea durerilor de rinichi.

v      Sirop cu amestec din 100 g de flori uscate, 100 g de zahar si 100 ml de apa; se iau 5-6 linguri pe zi, cu efecte in raceala bronhiilor si a rinichilor sau ca pansament a mucoaselor stomacale si intestinale.

v      Frunze proaspete amestecate in salate cu actiune favorabila in constipatie. 

UZ EXTERN

v      Gargara cu decoct (20-25 g plante uscate la 1 litru de apa) cu amestec din frunze de nalba + flori de musetel + capsule de mac, avand efecte in amigdalite, stomatite, aftoze si abcese dentare.

v      Gargara in cancer de laringe insotit de afonie (lipsa vocii): 1 lingura de flori si frunze uscate de nalba se maruntesc, se tin peste noapte in 250 ml de apa rece, iar dimineata se strecoara, se incalzeste usor si se face gargara. Materia ramasa prin strecurare se amesteca cu faina de orz si se aplica sub forma de prisnitai regiunea gatului.

v      Comprese cu infuzie calduta aplicata in inflamatiile mucoaselor bucale si oculare sau tinute 10-15 minute pe tenul uscat, ridat si cu cuperoza.

v      Cataplasma din frunze oparite puse pe panza si aplicate noaptea pe piept sau pe rani deschise, ulceratii, eczeme zemuinde, abcese, arsuri, furuncule, umflaturi de picioare dupa flebite si fracturi, avand efecte emoliente, calmante si antiinflamatoare.

v      SpaIaturi vaginale cu infuzie de nalba in afectiuni genitale.

v      Bai cu decoct la rece dintr-un pumn mare de frunze de nalba si patlagina; se lasa sa macereze peste noapte intr-o galeata cu 5 litri de apa rece. Dimineata se incalzeste usor si se fac bai de maini, picioare sau generale, avand efecte vindicative in furuncule, fracturi de oase, luxatii ale articulatiilor si picioare umflate prin suprasolicitare.

v      Pulbere din frunze de nalba amestecate cu frunze de salcie si aplicate pe rani, pentru a favoriza cicatrizarea. 

Alte utilizari

v      In alimentatie, frunzele erau considerate ca legume cu calitati alese, avand rol in catifelarea si protejarea mucoaselor stomacale si bronhiale. Romanii consumau plante tinere de nalba dupa un ospat copios ca sa-si linisteasca stomacul si intestinele iritate de mancare si bautura. HORATIU scria: “pentru a ma reface imi trebuie masline, nalba si cicoare”. CAROL CEL MARE si LUDOVIC CEL BLAJIN au decretat cultivarea nalbei in toate gradinile imperiale, fiind considerata o planta indispensabila pentru sanatate.

v      Frunzele de nalba sunt folosite la prepararea unor supe si ciorbe, piureuri, mancaruri cu carne de miel si salate. O reteta pentru salata este urmatoarea: se spala 100 g de frunze de nalba si se scufunda un minut in apa clocotita; se taie marunt, se amesteca cu 25 g de ceapa tocata, 25 g de hrean ras, sare si 20 g de smantana. Pentru a prepara o supa se dau prin masina de tocat 200 g de frunze proaspete de nalba si se toarna la supa de cartofi (80 g de cartofi fierti in 800 ml de apa), cu 5-10 minute inainte de fierberea completa a cartofilor. Se mai adauga 20 g de ceapa si 20 g de morcovi inabusiti in prealabil in 10 g de untdelemn.

v      Frunzele uscate se pot pastra peste iarna pentru a fi consumate in condimentarea supelor, salatelor si sosurilor.

v      Florile de nalba sunt folosite pentru colorarea oteturilor aromatice, a siropurilor si vinurilor.

v      Fructele de nalba pot fi consumate in stare cruda sau marinate, ca ingrediente in borsuri si pateuri.

v      In medicina veterinara sunt tratate cabalinele cu boli ale stomacului, folosind decoct din 500 g de frunze de nalba la 10 litri de apa.

Sursa imagine: wikipedia.com 

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR