Nucul

JUGLANS REGIA L.

Familia Juglandaceae

Alte denumiri populare: nucar, nuc costeliv.

Descriere

Arbore fructifer, majestos, inalt de 10-30 m, cu radacina pivotanta puternica si coroana foarte bogata si ramificata. Frunzele sunt imparipenat compuse, cu 5-11 foliole, obovate si asimetrice. Florile sunt unisexuat-monoice, cele mascule grupate in amenti negriciosi (matisori), iar cele femele au pozitie terminala. Fructul este o drupa globulara, mare, cu invelis verde, carnos (pericarp).

Infloreste in lunile mai-iunie.

Raspandire

Specia este originara din Orientul Mijlociu, de la Marea Caspica si nordul Iranului pana in nordul Indiei. A fost introdusa in Europa de catre romani inca din antichitate.

In Romania, nucul este cultivat in toata tara, fie in nucete compacte, fie ca arbori izolati in livezi, vii, pe marginea soselelor, in gradini si curti. In stare salbaticita creste prin paduri din zone deluroase, pana la altitudinea de 800 m, mai frecvent in regiuni cu influente mediteraneene (Banat, vestul Olteniei, sud-vestul Transilvaniei).

Organe utilizate: Folium Juglandis – frunze tinere fara petiol, Pericarpus Nucis juglandis – coaja fructelor verzi si Fructus Juglandis – fructe mature.

Recoltare

Frunzele tinere se recolteaza in lunile iunie-iulie, se indeparteaza petiolul, iar foliolele se usuca la umbra, in straturi subtiri, in poduri bine aerisite, acoperite cu tabla, ferite de lumina pentru a pastra culoarea verde-inchis, mirosul aromat si gustul amarui-astringent. Frunzele brunificate se inlatura. Fructele verzi se recolteaza cand acul trece prin ele (lunile iunie-iulie). Cojile fructelor se aduna in toamna cand se bat nucile (lunile august-septembrie), se usuca in strat subtire cu scobitura in sus, fara a fi patate sau innegrite. Fructele mature se aduna toamna (septembrie-octombrie) prin baterea crengilor cu prajini.

 

ContinutuI chimic

a.  tLfruL2ze:

*taninuri (4-5 %), glicozide flavonice si principii amare (juglona, hidrojuglona, juglandina), caroten, alcaloizi, tirozina;

*uIeI eteric (urme) care da mirosul caracteristic;

*vitamina C;

*saruri minerale.

b.  fn~oj/Ie fructelor

*taninuri flavonoide;

*acizl organici (galic, elagic);

*vitamlna C, saruri minerale (Zn, Ca etc).

C.  In miezul nucil

*ulei gras, glucide, proteine, vitamine (C, A, B1, B2, P, PP) si saruri minerale (K, Ca, P, Fe, Cu, Zn, Mg, Na) care asigura o mare valoare calorica Si nutritiva pentru copii, batrani, convalescenti Si persoane nevrotice.

Proprietati terapeutice

a.         frunze si pericarp

v      depurative, hipoglicemiante, stimulatoare tonic-amare;

v      stomahice, astringente (datorita taninurilor), antidiareice, vermifuge, antiseptice, antifungice si dezinfectante gastro-intestinale;

v      usor hipotensive, antialergice;

v      antileucoreice, antiinflamatoare, antisudorifice, dezinfectante urinare, cicatrizante, antisifilitice;

b.         miezul fructelor

v      nutritive, antianemice, emoliente, calmante.

Actiuni specifice

a.         frunze

v      afectiuni digestive: enterite acute, diaree, dizenterie, hemoragii interne, stimularea digestiei si a functiilor hepatice, hepatita, lipsa poftei de mancare;

v      diabet zaharat (cu scaderea glicemiei), purificarea sangelui;

v      infectii reno-genitale: edeme ale rinichilor, leucoree, metroanexite, poliurie, hidropizie (transpiratie excesiva);

v      hipetensiune arteriala, inflamatia vaselor sanguine;

v      afectiuni dermatice: eczeme zemuinde, furunculoza, ulceratii, acnee juvenila, degeraturi, panaritiu, antrax, rani, scabie, supuratia degetelor si a unghiilor la picioare, matreata, caderea parului;

v      boli ale gurii (stomatite, amigdalite, scorbut, laringita, gingivita, dureri de gat) si afectiuni oculare;

v      rahitism, artroze, reumatism.

b.         coji de nuci verzi

v      fortificarea stomacului slabit si a intestinelor lenese;

v      purificarea sangelui si refacerea consistentei sangelui ingrosat.

c.         fructe mature

v      nutritive (hipercalorice) pentru persoane bolnave de tuberculoza, anemice si convalescente;

v      constipatie, paraziti intestinali;

v      litiaza renala, leucoree, enurezis, sifilis;

v      diabet zaharat.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie simpla din 1 lingurita de frunze uscate si maruntite la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2 ceaiuri pe zi pentru reducerea glicemiei in diabetul zaharat, hepatite, diaree, enterite acute, infectii si edeme renale, leucoree, scrofuloza si rahitism.

v      Infuzie concentrata din 2 linguri de frunze uscate si macinate la 200 ml de apa cIocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se beau 3-4 linguri pe zi in afectiuni diabetice, diaree si exces de transpiratie.

v      Vin din 100 g de frunze puse la macerat in 1 litru de vin rosu; dupa 3 zile se adauga 300 g de zahar pulbere ii se strecoara de mai multe ori.

v      Tinctura din 2 linguri de frunze uscate si maruntite la 100 ml de alcool de 70°; dupa macerare timp de 3 zile se iau cate 30 picaturi de 2-3 ori pe zi de catre suferinzii dediabet zaharat.

v      Infuzie din 2 lingurite amestec, in parti egale, cu frunze de nuc si trei-frati-patati; se beau 2-4 ceaiuri in afectiuni cutanate (psoriazis, dermatoze cronice, eczeme zemoinde, ulcere de gamba eczematizate).

v      Suc proaspat din coji de nuci verzi, consumat intern pentru efecte vermifuge.

v      Pulbere din coji de nuci verzi, uscate si macinate; se iau 2-5 g pulbere in apa indulcita cu zahar, ceai de tei sau miere de albine, cu efecte astringente si dezinfectante.

v      Decoct din pericarp de nuci verzi cu 1 lingura de coji uscate si maruntite, care se fierb in 200 ml de apa timp de 5 minute; se lasa vasul acoperit 15 minute, se strecoara si se foloseste pentru gargara in caz de stomatite, inflamatii ale gingiilor, laringelui, raceala si diaree.

v      Decoct diluat din pericarp cu 20 g de coji de nuci verzi fierte in 1 litru de apa rece; se beau 3 cesti in cursul zilei pentru proprietatile depurative si antihelmintice.

v      Lichior din pericarp cu 90 g de coji de nuci verzi maruntite si 5 migdale care se pun la macerat in 500 ml de alcool de 40°. Dupa 8 zile se strecoara si se amesteca cu 3 litri de vin rosu. Se trece in sticlute de 100 ml si se iau zilnic cate 1-2 lingurite ca tonic stomahic, aperitiv si depurativ.

v      Lichior din 20-25 de nuci verzi care se taie in bucati mici si se introduc intr-o sticla cu alcool de 40° ce acopera fructele cu 2-3 cm mai mult. Sticla se astupa bine si se lasa la soare sau la loc calduros timp de 15-30 zile, dupa care se strecoara. Se adauga 3 cuisoare, 3 nucsoare, o bucata din baton de vanilie, un baton de scortisoara, coaja de la jumatate de portocala si 300 g de zahar, se agita bine si se lasa inca 3-4 zile Ia macerat. Lichidul se strecoara si se trece in sticlute de 50-100 ml, din care se iau cate 1-2 lingurite, in functie de gravitatea bolii, urmarind curatirea ficatului de grasimi, purificarea sangelui, curatirea stomacului, stimularea stomacului lenes si combaterea viermilor intestinali.

v      Macerat din muguri de nuc pusi 15 zile in glicerina, care se strecoana si se iau cate 50- 00 picaturi pe zi ca hipoglicemiant si pentru preveninea complicatiilor in diabetul zaharat.

v      Pulbere din muguri de nuc in doza de 4 g, care se consuma zilnic pentru a combate dizentenia si hemoragille uterine.

v      Miez de nuca macinat (un pumn) se amesteca intr-un pahar cu o lingurita de miere de albine si se consuma ca energizant la copii anemici si persoane convalescente.

v      Ulei din miezul nucilor, foarte bogat in acid linoleic (50% din totalul acizilor grasi), este recomandat pentru prevenirea aterosclerozel, a colicilor renali si a parazitilor intestinali (tenie), consumat in doza de 50-60 g in salata de cartofi, seara, timp de 3 zile consecutiv. Prin imbibarea unei felii de paine prajita cu o lingura de ulei de nuci se poate combate enurezisul (scaparea urinei in somn).

UZ EXTERN,

v      Infuzie din 15 g de frunze care se oparesc cu 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute in vas acopernit, se strecoana si se foloseste sub forma de gargara de 3-4 ori pe zi, pentru a combate unele asfectiuni ale gurii si gatului (stomatite, ulceratii). Infuzia se mai foloseste sub forma de comprese in iritatii ale pleoapebor, arsuri de soare sau pe tenuri seboreice, grase si acneice care devin catifelate si elastice.

v      Decoct din frunze verzi pentru bai generale, cu efect in intarirea organismului care sufera de debilitate si rahitism.

v      Decoct din 50 g de frunze uscate care se fierb in 1 litru de apa timp de 20 minute; se strecoara si se fac frectii pe pielea capului, pentru a combate matreata si caderea parului. De asemenea are efect colorant prin inchiderea nuantei parului negru sau brun si a sprancenelor.

v      Decoct concentrat din 100 g de frunze uscate si maruntite care se fierb in 3-4 litri de apa timp de 15 minute; se amesteca cu apa din cada de baie la temperatura de 37°C si se fac bai generale sau de sezut pana la nivelul rinichilor, timp de 15-20 minute. Sub forma de comprese sau lotionari se aplica in boli de piele (eczeme umede, dermatite, furuncule, ulcere varicoase, prurit, degeraturi, rani, ulceratii) sau badijonari in hiperhidroza palmo-plantara, micoze plantare, picioare umflate sau asudate, unghii purulente la degetele picioarelor, reumatism, osteoporoza, scrofuloza, hemoroizi externi, irigatii vaginale in leucoree. Prin badijonarea pielil si a parului, la oameni si animale, are efect de combatere a insectelor (purici, paduchi, pIosnise, furnici, muste, tauni).

v      Decoct din 200-500 g de frunze verzi Ia 5 litri de apa; se fierbe, se strecoara si se adauga 1 kg de sare bulgare (pisata marunt). Se toarna in cada de baie si se fac 10-15 bai Ia temperatura de 37°C in caz de reumatism.

v      Sucul din coji de nuci verzi se foIoseste la frectii (de 3 ori pe zi) pentru a combate negii (veruci), pecinginea, micozele de pe tegumente si in prevenirea caderii parului.

v      Alifie din 15 g de frunze uscate si maruntite care se macereaza in 100 ml de ulei de floarea soarelui la temperatura camerei, timp de 7 zile. Se pune vasul pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore. Se strecoara in stare fierbinte, prin tifon sau panza, se adauga 15 g de ceara de albine si se pune, din nou, pe baia de apa timp de 30 minute. Se ia de pe foc, se amesteca pana la racire si se toarna in borcane mici, pentru a se aplica pe rani infectate, eczeme, furuncule si ulceratii de piele.

v      Decoct concentrat din 100 g coji de nuci verzi la 1 litru de apa; se fierbe 5 minute, se raceste si se foIoseste la tamponarea pielii contra arsurilor solare, a negilor si pentru colorarea parului in nuante mai inchise.

v      Macerat din pericarp maruntit in ulei de floarea soarelui sau de masline, tinut timp de 20-30 zile la loc caldut; se fac frectii la radacina parului in caz de matreata, pentru tratarea mucoaselor cutanate si la colorarea parului in nuante inchise.

v      Tinctura din pericarp maruntit (200 g de coji in 100 ml de apa) pus la macerat timp de 3-4 zile; se adauga 50 ml de alcool de 70° si se foloseste ca antiseptic pentru plagi, ulceratii si infectii cutanate, precum si la colorarea parului in nuante brune, prin badijonari.

v      Macerat din 100 g de muguri de nuc in 1 litru de spirt medicinal sau petrol, tinut timp de 3 saptamani la loc calduros; se strecoara si se foloseste la pensularea zonelor reumatice dureroase.

v      Unguent din un pumn de muguri de nuc, care se fierbe in baie de apa timp de 30 minute in 350 g de untura proaspata de porc; se amesteca bine pana la obtinerea unei paste uniforme care se pastreaza in borcane bine inchise. Se foloseste la frectie pe pielea capului contra matretii si a caderii parului.

v      Pasta din miez de nuca: miezul se macina si se amesteca cu faina si smantana; se foloseste pentru colectarea puroiului in rani infectate (furuncule, abcese, flegmoane).

v      Ulei de nuca utilizat ca protector la bronzarea pielii sau contra arsurilor si insolatiei. La copiii rahitici si anemici se recomanda frectii pe corp.

Alte utilizari

v      Prajitura cu miez de nuca prajit cu putin zahar; se raceste si se da prin masina; separat se freaca 4 linguri de zahar cu galbenusurile de la 4 oua, se adauga 4 linguri de faina, un plic de vanilie si apoi nucile macinate. Se unge o tava si se pune aluatul la cuptor; dupa racire se taie in bucati si se adauga o garnitura din frisca batuta.

v      Decoct din 100 g de coji de nuci verzi la 1 litru de apa care se fierbe 5 minute; dupa racire se frectioneaza blana animalelor de casa pentru combaterea parazitilor si a durerilor provocate de intepaturile de insecte (pureci, paduchi, plosnite, furnici, muste, tauni).

v      Ulei de nuca folosit in medicina veterinara (1-2 pahare) pentru tratarea bovinelor de indigestie si balonari (meteorism).

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR