Obligeana

Obligeana Acorus calamusACORUS CALAMUS L.

Familia Araceae

Alte denumiri populare: trestie mirositoare, buciumas, calm, calamar, calmuz, papura rosie, crin de apa, speteaza, speribana.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom orizontal, gros si carnos, miros placut de mandarine si gust aromat-amar. Are tulpina inalta de 60-150 cm, cu o singura frunza de 50-80 cm in forma de spada. Florile sunt verzui, grupate in inflorescente ca un spadice carnos, lung de circa 10 cm.

Raspandire

Planta provine din India si a fost adusa in Europa de Est prin secolul XIII de catre tatari si turci, care o utilizau la dezinfectarea apei de baut. Creste in flora spontana prin locuri mlastinoase, santuri umede si pe malurile apelor lin curgatoare sau ale baltilor, mai ales in Banat, Crisana si Bucovina. Se cultiva in parcuri si gradini ca planta ornamentala.

Date tehnologice

v      Epoca de plantare a fragmentelor de rizomi cu 2-3 muguri: toamna (luna octombrie).

v      Distante de plantare: 60 cm (intre randuri) si 30 cm (pe rand).

v      Adancimea de plantare: 7-8 cm.

v      Cantitatea de rizomi pentru plantare: 700-900 kg/ha.

v      Productia de rizomi: 7-10 tone/ha (proaspeti) Si 3-5 tone/ha (uscati).

Organe utilizate: Rhizoma calami – rizomi cu radacini.

Recoltarea

Se face toamna (lunile septembrie-noiembrie) sau primavara (lunile martie-aprilie), incepand din anul II, dupa evacuarea apei si zvantarea terenulul. Rizomii se scot cu plugul, casmaua sau cu masina de recoltat cartofi. Se aleg rizomii mai grosi de 1 cm, se spala cu apa rece, se curata de radacini si frunze si se taie in fragmente de 10-15 cm sau se despica. Uscarea se face in incaperi calde si aerisite sau artificial a temperaturi sub 35°C. Coeficientul specific de uscare: 3-5: 1.

Continutul chimic

v      glicozide amare (acorina);

v      coline oleorezine, taninuri, mucilagii, derivati fenolici, saponine, azarona;

v      acizi organ id (patmitic, acoric, ascorbic);

v      uleiuri eterice (1,5-3,5 %), mal mult la formele triploide si tetraploide, cu pinen, calamol, calamen, camfen, camfor, eugenol, cineol, cimen, mircen, sabinen, limonen, ocimen, aldehida azarilica, alcooli triterpenici, sesquiterpene;

v      vitamine (C, B1);

v      saruri minerale (Ca, K, S)

Proprietati terapeutice

v      eupeptic-amare tonic-aperitive, stimulente ale secretiei gastrice, carminative, stomahice, astringente;

v      sedative analgezice, antispastice gastro-intestinal, calmante psihic (datorita azaronei);

v      febrifuge, sudorifice, diuretice, anticonvulsive, antiaritmice, antitabagice;

v      bactericide, insecticide (datorita azaronei);

v      aromatizante.

Actiuni specifice

v      stimularea secretiilor gastro-intestinale (datorita acorinei), marirea poftei de mancare, gastrite hipoacide, ulcer gastric si duodenal, pancreatita, indigestii, enterocolite, colici abdominali, diaree, dizenterie, gaze cu balonari abdominale, greturi, vome, ulceratii intestinale, hemoragii, cancer intestinal (datorita uleiului eteric), hemoroizi;

v      bronsite stari gripale, raceala, raguseala, cancer pulmonar;

v      nevroze isterie, insomnie, neuroastenie, hipocondrie, epilepsie, stare depresiva, tulburari neuro-vegetative cu anxietate, imbunatatirea memoriei;

v      guta (eliminarea acidului uric din sange), reumatism, hidropizie, nefrite;

v      purificarea sangelui, circulatie periferica insuficienta;

v      scorbut, calvitie, degeraturi, rani.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingura de rizom uscat si macinat la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se bea, fractionat in 3 reprize pe zi, in boli de stomac, hemoragii, indigestii, gaze intestinale, raceala, reumatism, scorbut, boli nervoase, hipocondrie, hidropizie.

v      Decoct din 1 lingura de rizom uscat si maruntit la 200 ml de apa rece; se fierbe pana da in clocot, se strecoara si se beau cate 3-4 linguri pe zi, inainte de mesele principale ca tonic gastric, in evitarea starilor de voma, activarea diurezei si transpiratiei in stari gripale, nefrite si enterite.

v      Tinctura din 10-20 g de rizomi uscati si maruntiti in 100 ml de alcool de 70°; se lasa la macerat timp de 8-10 zile la temperatura camerei, agitandu-se zilnic de 2-3 ori, se strecoara in sticlute brune, bine inchise si se consuma zilnic cate 20-30 picaturi de 3 ori pe zi, inainte de mesele principale, pentru stimularea poftei de mancare sau dupa masa, pentru actiunea carminativa.

v      Tinctura din amestec de 30 g de rizomi de obligeana + 20 g de fructe de chimion + 20 g de fructe de fenicul + 20 g de flori de musetel + 20 g frunze de menta in 1 litru de alcool de 70°; se macereaza timp de 7 zile, se strecoara si se beau cate 3-4 linguri pe zi, avand efecte carminative (elimina gazele abdominale) in dereglari de stomac (colici) sau sedative in bolile nervoase si mintate (isterie, epilepsie, delir, nevroze, amnezie, insomnie, melancolie).

v      Vin aromatic din 100 g de rizomi uscati si macinati in 1 litru de vin rosu; se lasa sa macereze la rece timp de 8 zile, se strecoara, se adauga 150-200 g de zahar si se bea cate un paharel, inainte de mesele principale, avand actiune tonic-amara in stimularea poftei de mancare si pentru efectele sedativ-antispastice.

v      Pulbere din 1-4 varfuri de cutit de rizomi uscati si macinati, care se iau zilnic, inainte de masa, ca tonic gastric si stomahic.

v      Fragmente de rizomi uscati care se mesteca in gura de fumatori, pentru a renunta la fumat.

v      Intra in compozitia ulcerotratului pentru afectiuni gastrice, ulceroase si intestinale, in asociere cu substante neutralizante, antiacide si antisecretoare.

UZ EXTERN

v      Tinctura pentru frectii locale in vederea deconectarii muschilor obositi si durerosi.

v      Bai locale cu decoct din 200 g rizomi uscati care se lasa la macerat in apa rece peste noapte; a doua zi se incalzeste pana la fierbere, se infuzeaza 5-10 minute in vas acoperit, se strecoara si se toarna in apa de baie cu efecte in degeraturi, reumatism si deficiente in circulatia sangelui la maini si picioare reci.

Alte utilizari

v      parfumerie si farmacie;

v      cosmetica (paste de dinti, ape de gura);

v      alimentatie (aromatizant in lichioruri si prajituri);

v      insecticid in pastrarea hainelor de blana.

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR