Papadia

TARAXACUM OFFICINALE Web.

Familia Compositae

Alte denumiri populare: papalunga, parasita, buha gainilor, laptuca, floarea malaiului, florea broastei, floarea turcului, gusa gainii, ouale gainii, pui de gasca, galbinele grase, papa gainii, turci.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom scurt si gros, cu pozitie verticala, prelungit cu o radacina pivotanta, carnoasa. Tulpina este inalta de 5-50 cm, cilindrica, goala in interior, cu frunze lanceolate, dintate, cu nervura mediana cu aspect de sant, dispuse in rozeta bazala. Florile sunt galbene, mari, grupate cate 100-200 intr-un calatidiu care se deschide dimineata si se inchide seara. Fructele sunt achene, cu papus alb in forma de umbrela.

Inflorirea incepe primavara devreme (aprilie) si continua pana in septembrie.

Raspandire

Specie cu o foarte larga extindere in Europa, Asia (mai ales India, China, Iran), Africa si America.

Creste prin locuri insorite si semiumbrite, pasuni, fanete, poieni, livezi, terenuri necultivate, marginea drumurilor, din zona de campie pana in cea alpina. Este abundenta in terenuri cultivate cu lucerna, dar evita locurile prea umede si umbrite.

Organe utilizate: Folium et Herba et Radix taraxaci – frunze, partea aeriana si radacini.

RecoItare

Frunzele se aduna in primavara – vara (inainte sau la inceputul inflorinii din lunile aprilie – august), tijele se recolteaza in timpul infloririi iar radacinile se aduna in toata perioada de vegetatie (martie-noiembrie), cu precadere primavara devreme si toamna, cand exista cantitatea maxima de latex si de principii active (taraxacina).

Uscarea frunzelor si tulpinilor se face la umbra, in straturi subtiiri, iar radacinile si rizomii se spala in jet de apa si se usuca la soare sau in soproane si bine ventilate. Artificial se realizeaza la 40-50°C. Dupa uscare, plantele nu prezinta miros, dar au gust amarui.

Continutul chimic

v      alcooli triterpenici (taraxerol, taraxasterol, faradiol, arnidiol);

v      principiu amar (taraxacina);

v      glucide (fructoza, levuloza, inulina), pectine, proteine, aminoacizi (arginina, asparagina, ornitina, tiamina);

v      acizi organici (cafeic, nicotinic, cinamic, folic, tartric);

v      acizl grasi (oleic, palmitic, stearic, gliceride asimilabile)

v      carotenoizi (xantotile, taraxantina, flavoxantina);

v      vitamine (A, B1, B2, C, D, PP);

v      taninuri, alcaloizi, saponozide, coline, fitosteroli, rezine, mucilagii;

v      saruri minerale (P, Si, Na, 5, Mg, Mn, Ca, K, Fe, Cu).

Proprietati terapeutice

v      stomahice, drenor hepatobiliar, decongestive, hipoacidifiante, alcalinizante, colagoge, coleterice, laxative, anticonstipante, antiputride, antiscorbutice, nutritive, aperitive, tonic-amare, mineralizante;

v      venotonice, depurative sanguin, antidiabetice;

v      antireumatice;

v      anticanceroase;

v      diuretice, diaforetice, galactogoge;

v      sedative, tonifiant at pielii;

v      astringente, antibiotice, antitumorale, antiinflamatoare.

Actiuni specifice

Papadia este o planta cu calitati terapeutice de exceptie si ar trebui sa nu lipseasca din terapia de primavara a fiecarei persoane.

v      afectiuni stomahice, gastrite hiperacide, protejeaza ficatul prin decongestionare, hepatita cronica, malarie, insuficienta hepatica, ciroza, mareste secretia biliara prin dublarea cantitatii de bila produsa de ficat, combate icterul cataral, elimina calculii biliari (cura de cateva luni), dischinezie biliara, colecistita, constipatie, fermentatie intestinala, avitaminoze, anorexie la convalescenti si copii anemici, intoxicatii, hemoroizi;

v      afectiuni cardiovasculare, insuficienta cardiaca cu edeme, tulburari circulatorii, ateroscleroza, hipertensiune arteriata;

v      combate cancerul de san;

v      afectiuni renale, calculoza renala, sporeste cantitatea de urina cu eliminarea toxinelor din corp, usureaza activitatea rinichilor;

v      reumatism, guta;

v      dezechilibru hormonal, combate obezitatea si celulita datorata bolilor endocrine, reduce inflamatia ganglionilor;

v      combate diabetul cu reducerea colesterolului si glicemiei;

v      combate anemia la copii si convalescenti, astenia, oboseala;

v      combate afectiunile dermatice (varice, ulcer varicos, acnee, eczeme, furunculoza, pecingine, pistrui, pete rosii pe obraz, ten iritat);

v      infectii ale ochilor, cataracta, conjunctivita;

v      previne imbatranirea prematura.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 2 lingurite de planta uscata la 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele principale, avand efecte in purificarea sangelui, icter, colecistite, dischinezie biliara, normalizarea circulatiei sangelui, ateroscleroza, reumatism, guta, afectiuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor si ulcerelor varicoase si eliminarea toxinelor din organism.

v      Decoct din 30-50 g de radacini si frunze proaspete puse in 1 litru de apa rece; se lasa la macerat peste noapte, iar in dimineata urmatoare se fierbe timp de 10 minute, se infuzeaza 4 ore, se strecoara si se beau 2 ceaiuri indulcite cu miere pe zi, unul cu 30 de minute inainte de micul dejun si altul la o ora dupa micul dejun, avand efecte in bolile de rinichi, insuficienta hepatica, tulburari digestive, dispepsii, icter cataral si hemoragie interna.

v      Decoct din amestecul de 40 g de herba uscata de papadie + 20 g de frunze de mesteacan + 15 g de flori de soc + 25 g de scoarta de crusin sau herba de volbura din care se ia o lingurita si 250 ml de apa rece; se fierbe 5-10 minute, se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se beau zilnic 2-3 ceaiuri caldute si neindulcite intre mesele principale, intr-o cura de peste o luna, avand efecte in combaterea obezitatii si celulitei.

v      Salata din 100 g de frunze tinere recoitate primavara, inainte de inflorire, care se tin 30 minute in apa sarata, pentru a indeparta gustul amarui; se maruntesc si se amesteca cu 25 g de patrunjel verde, 50 g de praz tocat, 15 ml de ulei, sare, piper, otet si marar. Frunzele se pot amesteca cu un sos preparat din smantana, sare, piper si zeama de lamaie sau cu mustar, ulei si zeama de lamaie. Dupa o cura de 2 saptamani are proprietati nutritive la convalescenti si persoane anemice si vindicative in reumatism, obezitate si oboseala generala.

v      Salata de papadie cu rosii se prepara din 400 g de frunze bine spalate si taiate marunt, 2-3 linguri de untdelemn, zeama de lamaie, sare, verdeata de sezon si 2-3 rosii. Dozele se modifica dupa gust.

v      Salata de papadie cu oua se prepara din 400 g de frunze proaspete si fragede, care se spala si se taie marunt; se aseaza frunzele intr-un castron, se sareaza dupa gust si se adauga 4 oua fierte si rascoapte, taiate in felii subtiri, un sos de untdelemn cu zeama de lamaie batut cu furculita si 4 fire de usturoi verde si marar tocat marunt, recomandata ca garnitura la cartofi prajiti.

v      Piure de papadie din frunze proaspete, spalate si trecute prin masina de tocat, dupa care se amesteca cu sare, piper, otet si marar, se foloseste la supe sau ca garnitura in diverse preparate culinare din came si peste.

v      Tulpini (tije) fragede, mestecate in gura cate 5-8 bucati pe zi, timp de 2-4 saptamani, cu efecte de ameliorare rapida a durerilor reumatice si a inflamatiilor glandulare si hepatice, stimularea functiei vezicii biliare cu dizolvarea si eliminarea calculilor biliari, depurarea sangelui, afectiuni ale splinei, evitarea starii de oboseala si lipsa de energie. In tratamentul diabetului se consuma zilnic cate 10-12 tije. La inceput tijele au gust amar, dar ulterior devin fragede si suculente.

v      Suc din radacini proaspete si frunze, preparat in lunile august-septembrie, prin adaus de glicerina (o lingura), apa si alcool de 90º; se ia cate o lingura, de 3 ori pe zi, timp de 3-6 saptamani, fiind indicat in obezitate, reumatism, litiaza, stimulent al functiilor hepatice si renale, elimina calculii biliari, si intervine in stari de oboseala, astenie nervoasa, revigorarea tenului si in boli circulatorii. Datorita proprietatilor depurative, scade colesterolul din sange. Este un bun aperitiv, tonic si reconfortant.

v      Suc din flori de papadie (90 ml) in amestec cu 270 ml de suc de morcovi sau 120 ml de suc din salata de gradina, cu efect in bronsite. Daca se amesteca cu suc de morcovi (300 ml) si suc de spanac (90 ml) este indicat in boli de ficat, iar in amestec cu suc de morcovi si suc de gulii (60 ml) se recomanda contra pojarului, scarlatinei si difteriei.

v      Sirop de papadie din 300 g de flori in 1 litru de apa rece; se incalzeste la foc redus pana la fierbere, se lasa sa infuzeze, acoperit, peste noapte, se strecoara, se stoarce sucul si se adauga 1 kg de zahar, sucul de la ½ lamaie. Se mai fierbe la foc redus, in vas descoperit, fara a distruge vitaminele, pana se ajunge la consistenta de sirop. Se consuma pe paine cu unt, dand un gust placut, cu efecte in bolile de ficat si ca depurativ al sangelui.

v      Vin de papadie din 1 kg de flori care se fierb in 4 litri de apa timp de 10 minute; se lasa sa macereze 20 ore, se strecoara si se adauga 500 g de zahar; dupa racire se pune drojdie de vin pentru fermentatie.

v      Tinctura din 100 g de radacini proaspete in 18 ml de alcool de 90º, 15 ml de glicerina si 17 ml de apa; dupa macerare timp de 7 zile se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, avand rol de drenaj al aparatului renal si al vezicii biliare.

v      Pulbere din radacini si frunze, uscate si macinate fin, din care se iau sate 5 g pe zi, in 3 reprize, si se tin sub limba timp de 7-10 minute, dupa care se inghit cu miere.

v      Radacini crude, spalate si curatate, mestecate in gura, cu efecte in purificarea sangelui, imbunatatirea digestiei si cu actiuni diuretice, sudorifice si stimulatoare.

UZ EXTERN

v      Decoct din 1-2 lingurite de pulbere din radacini, uscate si macinate, la 250 ml de apa; se fierbe 5-10 minute, se strecoara si se beau 1-2 ceaiuri pe zi in caz de eruptii dermatice, eczeme cu cruste, prurit si pentru spalarea parului si a ochilor, dand o infatisare tinereasca.

v      Decoct din 2 linguri de herba, uscata si maruntita, la 200 ml de apa rece; se fierbe 30 minute, se strecoara si se aplica sub forma de comprese sau lotiuni pe tenul si gatul iritat, patat sau inrosit.

v      Decoct din tije, frunze si muguri pentru combaterea pistruilor, a albetii pe cornee si limpezirea ochilor.

v      Macerat la rece din 2 pumni de herba proaspata intr-un vas cu apa rece, unde ramane la macerat timp de 12 ore; apa se foloseste la spalatul fetei, dand obrazului obosit o buna dispozitie si stare de odihna. Intrucat frunzele se pastreaza verzi si sub zapada, spalatul cu apa de papadie se poate face si in sezonul rece.

v      Suc din radacini se aplica, repetat, pe negi, pete rosii, leziuni verucoase cutanate, pana la disparitia lor.

v      Bai locale cu decoct din radacini pentru combaterea hemoroizilor si a varicelor de gamba.

Alte utilizari

v      Obtinerea surogatului de cafea, asemanator celui de cicoare, din radacini uscate, prajite si macinate, avand efecte benefice asupra sanatatii.

v      Butonii florali se consuma ca un condiment.

v      Planta apicola care furnizeaza albinelor culesuri de nectar si polen, mai ales in orele de dimineata, asigurand o productie de mire de 200 kg/ha.

v      In zootehnie se recomanda frunzele crude pentru combaterea colicilor gazoase la cai.

v      Semintele de papadie se folosesc in hrana pasarilor de colivie.

Sursa imagine: wikimedia.org

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR