Patlagina

PLANTAGO LANCEOLATA L., PLANTAGO MAJOR L., PLANTAGO MEDIA L.

Familia Plantaginaceae

Alte denumiri populare: iarba taieturii, iarba babei, limba oii, limba baltilor, limba broastei, limba sarpelui, limbarita, mama ploaie, mama padurii, minciuna, protagina, carutele.

Descriere

Planta perena, ierbacee, spontana si cultivata, are in sol un rizom scurt si gros, cu numeroase radacini fasciculate. Tulpina florifera este cilindrica, neteda, inalta de 10-50 cm. Frunzele sunt lanceolate sau ovale, lung petiolate, glabre, cu 3-7 nervuri reunite la varf. Are gust acrisor-amarui, fara miros. Florile sunt mici, galben-albicioase sau albe, grupate intr-un spic cilindric, lung de 2-6 cm.

Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.

Raspandire

Creste in toate regiunile tarii, de la campie pana in etajul subalpin, prin pajisti uscate si batatorite, fanete, drumuri, poteci, curti, santuri, grohotisuri umede, terenuri cultivate, fara pretentie fata de lumina, temperatura, umiditate si sol.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (octombrie-noiembrie) sau primavara (martie-aprilie).

v      Distanta intre randuri: 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 1-1 ,5 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 5-6 kg/ha.

v      Productia de frunze: 10-12 tone/ha (proaspete) Si 1,5-3 tone/ha (uscate).

Organe utilizate: Folium et Radix plantaginis – frunze si radacini fara tulpina florala.

Recoltarea

Se esaloneaza din mai pana in octombrie, inainte si in timpul infloririi. Frunzele se taie de la suprafata solului, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua, iar radacinile se scot din pamant si se spala.

Uscarea se face la umbra, in incaperi aerisite sau artificial la 40-50°C.

Continut chimic

v      mucilagii, pentozani, acid poliuronic, xiloza, pectine, saponine, taninuri, oleorezine;

v      coline, fitochinone, flavone (balcalina, balcaleina), carotenoizi;

v      glicozizi (aucubina, rinantina) si alantoina cu rot cicatrizant, antibacterian, astringent si hemostatic;

v      glucide (planteoza, amidon), proteine, aminoacizi;

v      acizi organici (citric, ferulic, siringic, vanilic, clorogenic, cafeic, salicilic, cumaric);

v      vitamine (K, A, C, PP);

v      saruri minerale (K, Na, Mg, S, Ca, P, Fe, Mn, Zn, Cu).

Proprietati terapeutice

v      expectorante, emoliente, fluidizante, antibronsitice, hemostatice, antiinflamatoare;

v  antidiareice (datorita taninurilor), laxative, bacteriostatice, hepatoprotectoare, hipocolesterolemiante, depurative, usor hipotensive;

v      tonice, imunostimulatoare, diuretice, antifebrile;

v      antiseptice, cicatrizante, astringente, antipruriginoase, fitoncide.

Actiuni specifice

v      bronsite cronice, crize de astm bronsic, guturai, sinuzita, rinita, catar pulmonar, hemoragii pulmonare, tuse convulsiva, traheite, emfizem pulmonar, tubercuIoza;

v      gastrite hiperacide, ulcer gastroduodenal (prin efectul cicatrizant);

v      diaree, enterite, dizenterie;

v      ateroscleroza, mareste coagulabilitatea sanguina, micsoreaza tensiunea arteriala, reduce colesterolul din sange, purifica sangele;

v      nefrite cronice, hemoragii uterine (datorita vitaminei K), insuficienta renala, leucoree;

v      cancer, afectiuni glandulare maligne;

v      stomatite, gingivite, conjunctivite, blefarite (inflamatli ale pleoapelor);

v      plagi, rani purulente greu vindecabile, arsuri, furunculoza, eczeme, herpes, ulceratii cutanate, ulcer varicos, taieturi, contuzii, zona Zoster, intepaturi de insecte (viespi, albine, tantari), muscaturi de serpi si caini;

v      oboseala, slabiciune, intarziere in crestere a copiilor.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie: 1 lingurita de frunze uscate la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute, se strecoara, se indulceste si se ia cate o lingura la 2 ore in tratarea ulcerului gastric si duodenal, enterite, diaree, hemoroizi interni, intoxicarea sangelui, astm, bronsite cronice, tuse, laringite, raguseala, catare cronice, alergii, anemie, retentie urinara, enurezis, ateroscleroza. Se mai poate folosi amestecul, in parti egale, din patlagina si cimbrisor pentru boli de ficat si splina. Alte amestecuri se pot face cu plante expectorante, emoliente si cicatrizante (nalba mare, musetel, lumanarica, mierea ursului).

v      Infuzie din amestec de 50 g de frunze de patlagina + 5 g de fructe de anason la 1 litru de vin fiert; se lasa sa infuzeze 10-15 minute, se strecoara si se beau 3-4 cesti pe zi, prin inghitituri rare, de catre bolnavii de flebite si cei care scuipa sange.

v      Decoct din 1 lingura de frunze uscate la 250 ml de apa sau lapte; se fierbe 5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se da cate o lingura la intervale de 2 ore timp de 6 saptamani la bolnavii de tuberculoza pulmonara si copiilor cu limbrici.

v      Decoct din seminte de patlagina folosit in boli de rinichi, vezica urinara si hematurie.

v      Sirop de patlagina din 100 g de frunze proaspete, bine spalate care se toaca marunt; se fierbe in 1.250 ml de apa, la care se adauga 300 g de zahar si 250 g de miere de albine nezaharisita. Se amesteca la foc mic pana se obtine o consistenta groasa ce se toarna in sticlute sau borcane bine inchise si se tine la frigider. Se ia cate o lingurita inainte de mese timp de 3 saptamani, avand efecte excelente in bronsite, tuse seaca, curatirea sangelui de toxine, rahitism si in boli cronice de inima, plamani si ficat.

v      Suc din frunze prospete, spalate, maruntite si presate care se amesteca cu miere, se fierbe 20 minute si se iau cate 2 linguri pe zi in bolile cailor respiratorii, in purificarea sangelui, limbrici si incontinenta urinara.

v      Pulbere din 1 g de frunze uscate si macinate fin care se ia de 2-3 ori pe zi, dupa mesele principale, in ulcer gastric si duodenal.

v      Seminte de patlagina (8 g pe zi) cu cateva inghitituri de ceai din cicoare cu efecte in prevenirea formarii pietrelor in litiaza biliara si renala.

UZ EXTERN

v      Tinctura de patlagina din 100 g de frunze uscate in 1 litru de alcool de 70°; se lasa la macerat 24 ore, se strecoara, se stoarce tifonul si se pun 2-3 comprese pe ten cu acnee, in zona Zoster, inflamatii, intepaturi de insecte sau se fac spalaturi bucale (gargara) in stomatite, faringite, laringite, afte, dureri de dinti si alte infectii ale gurii.

v      Decoct din 100 g de frunze uscate Ia 300 ml de apa rece; se fierbe 15-20 minute, se infuzeaza acoperit pana la racire si se pun comprese pentru cicatrizarea plagilor deschise si purulente sau arsuri grave.

v      Ulei de patlagina din 400 g de frunze proaspete, maruntite + 300 ml de alcool de 70° + 500 ml de ulei de floarea soarelui; se lasa la macerat 3-4 zile, se fierbe in baie de apa 3- 4 ore, se strecoara cu stoarcerea reziduurilor si se fac badijonari in caz de acnee, rani, ulceratii, eczeme infectate, prurit, ulcer varicos, zona Zoster, inflamatii si intepaturi de insecte.

v      Unguente din 5 ml de suc de frunze proaspete + 40 g de vaselina + 5 g de lanolina; se foloseste in iritatii cutanate nezemuinde si in inflamatii.

v      Bai locale cu infuzie din 100 g de frunze uscate in 3 litri de apa clocotita; se lasa vasul acoperit timp de 20-30 de minute, se strecoara in apa de baie la temperatura de 37°C si care se sta 15-20 minute, pentru a trata ulcerul varicos si alte ulceratii ale pielii. Infuzia se mai foloseste in boli de ochi (conjunctivita, blefarita), eventual cu adaus de sulfina si albastrele.

v      Cataplasme cu frunze proaspete, spalate si strivite, care se aplica cu o bucata de tifon pe zonele afectate ale pielii: abcese, herpes, bube, branca, taieturi, furuncule, rani sangerande, tromboze, inflamatii articulare de natura reumatica, cancer de piele, afectiuni maligne glandulare, ulcer varicos (se amesteca cu sare). Are efecte cicatrizante, calmante, antipruriginoase si antiinflamatorii, datorita continutului in aucubozida si substante antibiotice.

v      Persoanele care merg pe distante lungi pot pune frunze proaspete in pantofi, pentru a evita basicarea sau se imbaiaza picioarele in infuzie de patlagina amestecata cu nalba si coada calului, iar ranile vor fi unse cu alifie de galbenele.

Alte utilizari

v      In alinientatie se folosesc frunzele proaspete ca salata, piure si supe. Salata se prepara astfel: se spala 120 g de frunze proaspete de patlagina + 50 g frunze de urzica vie si se scufunda un minut in apa fierbinte; se toaca marunt, se adauga 80 g de ceapa taiata marunt, 50 g de hrean ras, sare si otet. Se presara bucati fine de ou fiert tare si se acopera cu 40 ml de smantana. Eventual se pot adauga frunze de papadie, macris si coada soricelului. Pasta obtinuta din frunze trecute prin masina de tocat se amesteca cu sare, piper si plante aromatice si se serveste ca aperitiv.

v      In hrana pasarior de colivie se folosesc semintele de patlagina.

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2008  Tags: , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR