Pirul

AGROPYRON REPENS (L.) PaI.-Beauv.

Familia Gramineae

Alte denumiri populare: albei, chir, graul mâţei, ragalie, iarba cainelui, pir gros, pir mic, tirau.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom stolonifer, tarator, ramificat, galben Ia exterior, lung de 1-2 m, cu noduri Ia intervale de 5 cm unde cresc frunzulite mici, muguri ci radacini adventive. Tulpina este erecta, inalta de 30-80 cm, neteda, cu noduri pronuntate, de culoare verde-cenusie sau albastruie. Frunzele lineare au lungimea de 10-20 cm, sunt aspre pe fata superioara si netede pe fata inferioara. Florile sunt grupate in spice digitale.

Inflorirea are loc in lunile iunie-august.

Raspadire

Creste pe terenuri cultivate si necultivate, nisipoase sau argiloase, in fanete, pajisti, coaste aride, pe marginea drumurilor si a padurilor, in tufarisuri, livezi si gradini, de Ia campie pana in zona montana inferioara.

Organe utilizate: Rhizoma graminis – rizomi.

Recoltarea

Se face primavara (martie-aprilie) si toamna (septembrie-octombrie) in urma araturilor sau prin smulgere din sol. Se spala sub jet de apa pentru a evita pierderea substantelor solubile si se usuca Ia soare in strat subtire sau in camere incalzite si aerisite, rezultand rizomi galbeni, fara miros si cu gust dulceag.

Continutul chimic

v saponozide, mucilagii, vanilina;

v glucide (fructoza, inulina, triticina, inozitol, fructozani);

v uIei volatil cu proprietati antimicrobiene;

v vitamine (A, B);

v acid salicilic;

v saruri minerale (K, Si, Al, Fe, Na, Ca).

Proprietati terapeutice

v depurative, detoxifiante, diuretice, sudorifice, antifebrile;

v emoliente, pectorale, antitusive, antibronsitice;

v antimicrobiene, antifungice, diaforetice, antialergice;

v tonice, remineralizante ale sitemului osos (datorita sarurilor cu siliclu);

v hipotensive prin marirea diurezei;

v antiinflamatoare ale cailor urinare (datorita sarurilor de K);

v racoritoare.

Actiuni specifice

v boli de rinichi si vezica urinara, cistite, pielite, uretrita, litiaza renala, colici nefretice, infectii ale cailor urinare, menopauza, retentie urinara, acid uric in sange, prostata, sifilis;

v boli ale aparatulul digestiv, hepatita virala, icter, ascita, calculoza biliara, dischinezie biliara, constipatii, indigestii, intoxicatii, hemoroizi;

v boli respiratorii, bronsita, gripa, raceli, guturai, catar respirator, sudoratie, aerofagie, tuberculoza;

v reumatism, guta, artrite;

v insuficienta cardiaca cu edeme (inclusiv Ia glezne), hipertensiune, eliminarea toxinelor din sange;

v obezitate, celulita, diabet;

v boIi de piele, fracturi, eczeme, dermatoze.

Observatii Ia dureri de stomac, cainii mananca pir.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v Infuzie din 1 lingura de rizomi uscati si macinati Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste dupa caz si se beau 3 ceaiuri caldute pe zi, avand actiuni diuretice si diaforetice.

v Decoct din 30 g de rizomi care se umezesc in 100 ml de apa; se fierbe 1 minut, se arunca apa, rizomii se zdrobesc si se fierb in 1¼ litri de apa, pana se reduce cantitatea Ia un litru. Se adauga 8 g de pulbere de lemn dulce, putina coaja de Iamaie sau de portocala, se indulceste cu miere sau cu sirop de fructe si se beau 3-4 cesti cu ceai caldut pe zi, cu efecte diuretice si dezinfectante in hipertensiune, uretrita veneriana si menopauza.

v Infuzie din 20 g de rizomi de pir + 20 g de cozi de cirese Ia 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute si se beau 2 ceaiuri pe zi in celulita si obezitate. Cura dureaza 3 saptamani, primavara sau toamna, avand rol esential in dezintoxicarea organismului.

v Decoct din 40 g de rizomi de pir + 20 g de radacini de sapunarita Ia 1 litru apa; se beau 2 cani pe zi cu rol depurativ in dermatoze, eczeme cronice, prurit si psoriazis.

Alte utilizari

v In medicina veterinara se recomanda furajul din pir in hrana caprelor cu boli urinare.