Rachitanul

LYTHRUM SALICARIA L.

Familia Lythraceae

Alte denumiri populare: floarea zanelor, braileaca, calbusoara, galbejoara, lemnaie, lemnus, lemnusca, zburatoare- barbateasca.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom scurt si lemnos are tulpina aeriana inalta de 50-200 cm, muchiata, simpla sau ramificata, acoperita cu peri scurti si ascutiti. Frunzele opuse au forme lanceolat-inguste, alungit-eliptice, rotunjite sau cordate la baza. Florile sunt mari, rosu-purpurii, dispuse in inflorescente dense in forma de ciorchine, situate in varful tulpinii.

Inflonirea are loc in lunile iunie-septembrie.

Raspandire

Creste pe marginea lacurilor si a raurilor, pe terenuri baltite si mlastinoase, locuri umede, prin tufisuri de stuf si papura din zonele inundabile ale Luncii Dunarii si Deltei Dunarii.

Organe utilizate: Herba Salicariae – partea aeriana in faza de inflorire.

Recoltarea

Se face in timpul infloririi cand se tale varfurile si ramurile tinere pe o lungime de 25 cm de la varf.

Uscarea se realizeaza in buchete de ramuri cu frunze si flori sau in straturi subtiri pe rame, intorcandu-se la 1-2 zile, cu evitarea sfaramarii frunzelor. Produsul uscat este lipsit de miros si are gust acrisor-astringent.

Continutul chimic

v      flavonozide (vitexina, orientina), antocianozide, carotenoizi;

v      galotaninuri (1,5%), fenoli, rezine, coline, Iawsona;

v      glicozizi (salicarina), fitoncide, pectine, substante antibiotice;

v      ulei volatil;

v      saruri minerale cu Fe, Ca etc.

Proprietati terapeutice

v      antidiareice, antidizenterice, astringente, antihemoragice, inhibante asupra florei microbiene intestinale;

v      antibiotice, antiseptice, hemostatice;

v      tonice, antianemice.

Actiuni specifice

v      afectiuni digestive: diaree bacilara, dizenterie, hepatita cronica, gastroenterite, gastrite, hemoragii gastro-intestinale, dispepsii, enterocolite, fermentatii intestinale, dispepsii, colici la nivelul intestinului gros, hemoroizi, combate bacteria Staphilococcus aureus si bacilii dizenterici datorita fitoncidelor;

v      afectiuni dermatologice: eczeme, varice, ulcere varicoase, dermatoze, urticarie, prurit vulvar, avand efecte cicatrizante;

v      afectiuni reno-genitale: leucoree, metroragii, vaginite acute, menstruatii abundente;

v      anemie si insomnii la copii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingurita de herba uscata si maruntita la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute in vas acoperit, se strecoara si se beau 3 ceaiuri pe zi cu efecte antidiareice si antidizenterice.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, de rachitan, musetel, menta si sunatoare. Se ia o lingurita amestec la 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri caldute pe zi, cu actiune in dizenterie, diaree bacilara, hemoragii gastro-intestinale.

v      Decoct din 15-20 g de herba uscata la 500 ml de apa rece; se fierbe 2-5 minute, se infuzeaza 5-10 minute, se strecoara si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, pentru a combate diareea si dizenteria.

v      Tinctura in alcool de 45º, cu actiune in dizenterii amoebiene si enterite hemoragice.

v      Sirop din 250 g de herba uscata si macinata la 1 litru de apa clocotita; se lasa la macerat 24 ore in vas acoperit, se strecoara si se amesteca cu 1 litru de sirop simplu. Se consuma cate 50-100 ml pe zi.

v      Pulbere din herba uscata si macinata din care se ia cate 1 g de 3-5 ori pe zi. La copiii bolnavi de diaree si in timpul iesirii dintilor se da cate 1 g in putina miere de 2 ori pe zi.

UZ EXTERN

v      Infuzie concentrata din 50 g de pulbere la 1 litru de apa clocotita; se lasa sa se raceasca si se foloseste in comprese, bai locale sau irigatii vaginale, cu efecte pe tenuri grase, rani, eczeme zemuinde, ulcere varicoase, prurit vulvar, urticarie, leucoree, vaginite acute, menstruatii abundente.

v      Decoct din 30 g de pulbere de planta la 1 litru de apa; se fierbe 2 minute, se infuzeaza 15 minute, se strecoara si se utilizeaza pentru aceleasi afectiuni ca infuzia concentrata si in anemii sau insomnii la copii, turnat in cadita de baie.

v      Suc din planta proaspata sau frunze strivite aplicate pe ulcere, rani recente si ulceratii, cu efecte cicatrizante.

v      Macerat din 50 g de planta uscata in 1 litru de vin tinut la loc cald timp de 3-8 zile; se strecoara si se utilizeaza in spalaturi contra ulcerelor varicoase.

v      Pulbere din herba uscata si macinata care se aplica pe rani proaspete, eczeme, ulcere varicoase, dermatoze, prunit vulvar sau se introduce cu tampoane in nari pentnu oprirea hemoragiilor nazale.

v      In medicina veterinara se administreaza sub forma de infuzie la caini bolnavi de diaree.

Related Posts with Thumbnails

June 1, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR