Saschiul

Saschiul - Vinca minorVINCA MINOR L.

Familia Apocynaceae

Alte denumiri populare: sascau, brabanoc, brebenel, banut, caprifoi, cununita, pervinca, violeta vrajitoarei.

Descriere

Planta perena, erbacee, cu tulpina taratoare, partial lemnoasa, lunga pana la 1 m. Frunzele sunt persistente, groase si lucioase, cu forme eliptice, de culoare verde inchis. Florile sunt albastre-violacee, cu 5 petale.

Inflorirea are loc in lunile aprilie-iunie.

Raspandire

Creste spontan in locuri umbroase (paduri de fag si stejar), tufarisuri, cranguri sau se cultiva in parcuri si cimitire ca planta ornamentala.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (luna octombrie).

v      Distanta intre randuri: 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 1-2 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 3-4 kg/ha.

v      Productia de herba:

- anul II: 2-3 tone/ha (proaspata)

- anii III-V: 4-7 tone/ha (proaspata) si 1 ,5 tone/ha (uscata).

Organe utilizate: Herba Vincae minoris – partea aeriana a plantei fara radacini.

Recoltarea

Se face in tot timpul anului, mai ales inainte si in timpul infloririi cand exista continutul maxim in principii active. Se usucã repede la umbra, in straturi subtiri, sau artificial la 50-60°C pentru a evita brunificarea frunzelor.

ContinutuI chimic:

v      alcaloizi (circa 40) cu nucleu indolic (vincamina, izovincamina, vincina, vincamicina, vincinina);

v      taninuri, carotenoizi, pectine, flavonozide;

v      acizi organici (fenolici, triterpenici);

v      aminoacizi liberi;

v      saruri minerale.

Proprietati terapeutice:

v      hipotensive, vasodilatatoare;

v      antidiabetice, depurative, diuretice;

v      antihemoragice, astringente, spasmolitice, antifebrile;

v      antigalactogoge;

v      antiscorbutice, tonic digestive, aperitive, antianemice, fortifiante.

Actiuni specifice

v      scaderea tensiunii arteriale, imbunatatirea circulatiei sanguine la nivel cerebral, diminuarea ritmului cardiac, dilatarea arterelor cerebrale si prevenirea aterosclerozei si a tahicardiei neurovegetative (datorita vincaminei);

v      stimulent cerebral prin transportul normal al sangelui, oxigenului si substantelor minerale;

v      scaderea glicozuriei in diabet si reducerea senzatiei de sete;

v      combate hemoptizia tuberculoasa, hemoragiile nazale, uterine si hemoroidale;

v      combate ametelile in convalescente si anemii sau in cazul pierderii memoriei;

v      vindeca ulceratiile sangerande, plagile deschise, echimoze, contuzii, prin grabirea cicatrizarii.

Este considerat cel mai bun remediu pentru persoanete in varsta cu probleme de circulatie cerebrala, cu pierderea memoriei si imbatranirea prematura a tesuturilor din creier (boala Altzheimer).

Forme de utilizare:

UZ INTERN

v      Decoct din 40 g de frunze uscate la 1 litru de apa; se fierbe 2-3 minute, se infuzeaza 10 minute si se beau zilnic 3 ceaiuri caldute pentru scaderea tensiunii arteriale sau se bea, neindulcit, in loc de apa zilnica de catre persoanele cu diabet sau bolnave de leucoree.

v      Macerat din 100 g de frunze uscate si maruntite in 1 litru de vin rosu timp de 10 zile, obtinand o bautura tonica aperitiva si antihemoragica din care se consuma, zilnic, cate 2-4 linguri, inainte de mese.

v      Infuzie din 100 g de frunze uscate la 1 litru de vin muscat fierbinte; se lasa sa infuzeze 15 minute in vas acoperit, se strecoara, se indulceste si se bea cate un pahar inainte de fiecare masa, in caz de anemie, convalescenta si ameteli.

UZ EXTERN

v      Infuzie din 20 g de herba uscata la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se foloseste pentru comprese sau spalaturi in ulcere sangerande, ulceratii, plagi, contuzii, ca vulnerar, cicatrizant si antihemoragic sau pentru irigatii vaginale in leucoree.

v      Decoct din 50 g de frunze uscate la 1 litru de apa; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se aplica sub forma de lotiuni in plagi recente, echimoze (vanatai) provocate de loviri, caderi sau izbituri. Se mai poate folosi sub forma de gargara in angine, amigdalite si faringite.

v      Cataplasme cu plante verzi, zdrobite si aplicate pe sanii tumefiati la intarcarea sugarilor, in scopul opririi secretiei laptelui sau aplicate pe echimoze si contuzii.

Alte utilizari

v      In zootehnie se da la vaci pentru intarcare timp de 2 saptamani, alternativ, intr-o zi 2 maini saschiu si in alta 2 maini de menta.

Sursa imagine: wikimedia.org

Related Posts with Thumbnails

June 3, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR