Schinelul

Schinelul Cnicus benedictusCNICUS BENEDICTUS L.

Familia Compositae

Alte denumiri populare: scai binecuvantat, scai amar, iarba amara, sofran salbatic.

Descriere

Planta erbacee anuala cu tulpina in 5 muchii, inalta pana la 1 m, acoperita cu peri lanosi de culoare verzui sau rosie-brun. Frunzele sunt alungit-lanceolate, cu nervuri proeminente, albe ci paroase, cu varf ascutit, spinos-dintate pe margini. Florile sunt galbene sau verde-deschis, grupate in calatidii terminale.

Inflorirea are loc in lunile iunie – august.

Raspandire

Planta originara din India, de unde a fost adusa in secolul al XV-lea. Creste in flora spontana si cultivata din sudul Europei, iar in Romania in judetele Prahova, Buzau, Giurgiu, pe soluri umede si profunde, in locuri insorite, nisipoase si aride, cu continut ridicat de Ca, pana la altitudinea de 1000 m.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: primavara (luna martie).

v      Distanta intre randuri: 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 2,5-3 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 10-15 kg/ha.

v      Productia de herba: 10-20 tone/ha (proaspata) si 3-5 tone/ha (uscata).

Organe utilizate: Herba cardui benedicti sau Herba Cnici – frunze, inflorescente si lastari tineri.

Recoltarea:

Se executa in timpul infloririi, pe vreme uscata si insorita, prin taiere la 8-10 cm de la sol.

Uscarea se face in locuri aerisite, ferite de soare, in straturi subtiri sau artificial la 45-50°C. Se pastreaza in saci textili.

Continutul chimic

v      substante amare (benedictina, artemisiifolina), lactona amara (cnicina), glicozide, flavonozide, fitosterine, taninuri (8 %);

v      acizi organici (rezinici, nicotinic);

v      mucilagii, ulei gras, ulei eteric (0,3 %);

v      vitamina B1;

v      saruri minerale (K, Ca, Mg).

Proprietati terapeutice

v      eupeptice, tonic-amare in indigestii, boli hepatice si lipsa poftei de mancare, calmante in tulburari digestive, stimulente ale secretiilor gastrice, antihemoragice, vermifuge;

v      stimulente ale sistemului nervos;

v      sedative in dureri reumatismale;

v      depurative, diuretice, febrifuge, sudorifice;

v      antiseptice extern, dezinfectante, antifungice, antibiotice, antiputride, cicatrizante.

Actiuni specifice

v      boli ale aparatului digestiv: afectiuni hepatice, gastrite hipoacide, ciroza, ascita, dispepsii, dilatarea si deplasarea stomacului, arsuri de stomac, inflamatii ale stomacului, constipatii, viermi intestinali, opreste hemoragiile interne, provoaca voma pentru evacuarea substantelor toxice;

v      boli ale cailor respiratorii: astm bronsic, tuse, febra, catar bronsic, aerofagie;

v      reumatisme si artroze;

v      tonic in oboseala generala, slabiciune si anemie;

v      boli de piele: arsuri, degeraturi, rani purulente, ulceratii, ulcer varicos, zona zoster, edeme, crapaturi pe san;

v      aromatizant in industria alimentara pentru bauturi aperitive (lichioruri);

v      uleiul extras din frunze serveste la fabricarea sapunurilor.

Observatii: nu se recomanda in afectiuni renale, gangrene carcinomatoase.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 1 lingurita de herba uscata si maruntita la 250 ml de apa clocotita; se lasa in vas acoperit timp de 10 minute, se strecoara, se indulceste cu zahar sau miere si se bea cate ¼ ceasca, cu 30 de minute inainte de mesele principale.

v      Tinctura tonica preparata din 20 g de planta uscata si umectata cu apa in 100 ml de alcool de 70°. Se lasa la macerat 7-8 zile si se consuma cate 40-50 picaturi in putina apa sau vin, cu 30 de minute inainte de mese.

v      Decoct din vin: 30-50 g de flori uscate se pun la macerat in 1 litru de vin; se fierbe 10 minute si se beau 2-3 pahare de 100 ml pe zi.

UZ EXTERN

v      Cataplasme, spalaturi sau bai caldute (timp de 15-20 de minute) cu infuzie in concentratie dubla (3 lingurite la 250 ml de apa) in caz de arsuri, degeraturi, taieturi si ulceratii ale pielii.

v      Alifie din 1 parte pulbere de planta si 2 parti vaselina + lanolina pentru fisuri pe sani, ulcere si ulceratii cutanate, cu efect antiseptic si de cicatrizare.

v      Decoct concenfrat din 1 pumn mare de frunze proaspete sau uscate la 1 litru de apa pentru bai de sezut (de 2 ori pe zi) contra hemoroizilor.

v      Decoct din 100 g de herba uscata la 3 litri de apa rece, dupa macerare la rece timp de 30 de minute, se strecoara si se amesteca cu apa din cada, pentru a face o baie generala la temperatura de 37°C, timp de 15-20 de minute.

v      Pulbere din frunze uscate si macinate, presarata pe rani externe.

Related Posts with Thumbnails

June 3, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR