Sovarvul

Sovarvul - Origanum vulgareORIGANUM VULGARE L.

Familia Labiatae

Alte denumiri populare: solovarf, solonic, broasca, origan, budeana, busuiocul fecioarelor, busuioc de padure, dost, milot, poala Sf. Marii, rigan.

Descriere

Planta erbacee, perena, aromatica, cu tulpina inalta de 30-60 cm, paroasa, cu 4 muchii, de culoare rosiatica sau verde, ramificata in partea superioara. Frunzele sunt ovale, ascutite, usor dintate, paroase pe fata inferioara. Florile rosii-purpurii sau albe, sunt dispuse in spice, reunite in buchete globuloase, terminale.

Inflorirea are loc in lunile iunie-septembrie.

Raspandire

Planta creste spontan in lunci, fanete, livezi, la marginea padurilor si taieturi de padure, locuri uscate si pietroase, tufisuri, marginea potecilor de la campie pana in zona subalpina, mai frecvent in regiunea dealurilor.

Organe utilizate: Herba Origani vulgaris – partea aeriana a plantei.

Recoltarea

Se executa in timpul infloririi, prin taiere cu secera, pe lungime de 20 cm de la van, dimineata, pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua. Uscarea se face la umbra, pe rame, in spatii cu ventilatie buna sau se leaga in buchete care se atarna pe sfori. Artificial se usuca in aer cald, la temperaturi sub 35°C.

Frecata intre degete, planta uscata emana un miros suav, aromatic si gust slab amar-astringent.

Continutul chimic

v      ulei eteric (0,18 — 0,45 % in substanta proaspata si 0,32 — 1,02 % In substanta uscata), bogat in:

- compusi monoterpenici oxigenati: timol Si carvacrol (45-75 %), linalool, borneol, carvona, camfor, acetat (de linalil, geranil);

- hidrocarburi monoterpenice: cimen (10 %), pinen, terpinen, camfen, setinen, origanen;

- sesquiterpenoide: bisabolen, camfen, cidrol.

Productia mondiala de ulei eteric este de 100 tone pe an.

v      taninuri (8 %), principii amare;

v      antocianozide, flavonozide, rezine, gume;

v      acizi organici (cafeic, ursolic);

v      saruri minerale.

Proprietati terapeutice

v      antispastice ale musculaturii netede, stomahice, carminative, anticonstipante, usor astringente, aperitive, tonic-amare;

v      expectorante, bronhodilatatoare, fluidifiante ale secretiilor bronsice;

v      sedative asupra sistemului nervos central si ale cailor respiratorii, calmante ale durerilor din corp;

v      diuretice;

v      antiseptice, antibiotice, antifungice, cicatrizante, vuInerare;

v      stimulente, excitante, reconfortante.

Actiuni specifice

v      afectiuni respiratorii: blocarea cailor respiratorii, inflamatiile traheei, calmeaza tusea convulsiva, astmul bronsic, bronsite, faringite, traheite, raceli, stari gripale, angina, fluidifica secretiile bronsice si ajuta la expectorarea lor, produce o usoara bronho-dilatatie, efect in tuberculoza;

v      afectiuni ale aparatului digestiv: gastrite hipoacide, ulcer gastric cu colici, icter, crampe stomacale, diaree, dizenterie, enterite, elimina toxinele din stomac, aerofagie, balonari, lipsa poftei de mancare la persoane cu secretie slaba a sucului gastric;

v      astenie nervoasa, insomnii, migrene, dureri de cap dupa masa, excitatii febrile, angoase, epilepsie, anxietate, sentimente de persecutie;

v      reumatism acut si cronic, lumbago, scleroza, artroze;

v      calmeaza durerile de masele si urechi (otita) si inlatura mirosul greu al gurii, inlatura afectiunile gurii (afte, gingivite, amigdalite, infectii ale limbii si nasului);

v      regleaza palpitatiile inimii;

v      combate durerile de ciclului menstrual la fete tinere, colici renale, retentie urinara si litiaza renala;

v      afectiuni dermatice: vindeca eczeme, rani, traumatisme, accidente de articulatie (entorse, luxatii, scrantituri), dureri musculare si ale tendoanelor.

Formele de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 15 g de herba uscata si maruntita la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 15 minute si se iau 3-4 linguri pe zi, inainte de mesele pnincipale, cu efecte in dureri de stomac si stari de balonare abdominala.

v      lnfuzie din 10 g de herba uscata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se iau 4-5 linguri pe zi cu efecte de ameliorare in tuse, bronsite, inflamatii ale traheei, colici, enterite cu dizenterie, febra si litiaza renala.

v      lnfuzie din amestec cu 10 g de sovarv + 20 g de frunze de podbal + 20 g de radacini de nalba. Se iau 2 lingurite din amestec la 200 ml de apa cbocotita, se infuzeaza 15-20 minute, se strecoara, se indulceste cu miere de albine sau cu zahar si se bea cate ¼ pahar (50 ml) de 3-4 ori pe zi, pentru usurarea expectoratiei in bronsite si astm bronsic.

v      Infuzie din 40 g de flori si frunze la 1 litru de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri fierbinti pe zi, prin inghitituri rare, intre mese sau o ceasca la culcare in caz de insomnie cronica.

UZ EXTERN

v      Tinctura din amestec de 50 g de sovarv + 50 g de urzici uscate la 1 litru de alcool de 70°; se macereaza la soare 15 zile, se strecoara si se iau cate 2 linguri de macerat la 200 ml de apa, cu care se fac frectii pe cap pentru a combate matreata, pentru stimularea cresterii parului si distrugerea paduchilor.

v      Ulei din 100 g de herba uscata si maruntita la 500 ml de ulei de floarea soarelui sau masline; se fierbe pe baia de apa timp de o ora, se strecoara si se foloseste pentru frectii usoare in reumatism, lumbago, colici si crampe abdominale, entorse si luxatii.

v      Bai aromatice si comprese locale pentru combaterea bolilor de piele (eczeme, arsuri, rani deschise), avand efecte antiseptice. Se mai utilizeaza ca revigorant la copiii rahitici, slabiti, aflati in convalescenta si lipsiti de pofta de mancare.

v      Cataplasme din frunze proaspete, strivite si puse intr-un saculet de tifon, plasat intr-un vas cu vapori de apa; se aplica in dureri de reumatism, lumbago, torticolis (strambarea gatului), traumatisme, fierbinteala la picioare, dureri de cap si de masele, pierderea auzului.

v      Unguent din pulbere de frunze uscate si macinate, amestecate cu untura proaspata, vaselina, lanolina si oxid de zinc (10 g) pentru a unge bubele dulci, rani, arsuri, ulceratii sau muscaturi de serpi.

v      Inhalatii cu aburi dintr-un decoct de sovarv in caz de guturai, traheo-bronsite, epidemii de gripa sau alte viroze respiratorii.

Alte utilizari

v      In alimentatia tipica bucatariei italiene este un condiment excelent pentru supe, salate, sosuri, mancaruri cu carne, fasole si tomate, pizza, conserve de carne, produse de patiserie.

v      In parfumerie intra ca ulei eteric rectificat prin redistilare, in compozitii odorante cu nota ierboasa sau in industria sapunurilor fine.

v      In alimentatia vacilor da un gust placut laptelui.

Related Posts with Thumbnails

June 4, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR