Sulfina

Sulfina - Melilotus officinalisMELILOTUS OFFICINALIS L.

Familia Leguminosae

Alte denumiri populare: sulcina, molotru galben, sulcina, iarba de piatra, trifoi mare.

Descriere

Planta erbacee, anuala sau bianuala, melifera, cu tulpina dreapta sau ramificata, inalta de 50-200 cm. Frunzele sunt trifoliate, dintate pe margini. Florile au petale galbene si sunt grupate cate 30-70 in raceme alungite.

Inflorirea are loc in lunile de vara (iunie-august).

Raspandire

Specie prezenta in Europa, Asia si Africa, in flora spontana din zona de campie pana in zona premontana (1200-1400 m), prin fanete, pasuni, livezi, poieni, raristi de padure, locuri pietroase si uscate, marginea drumurilor, de-a lungul cailor ferate.

Organele utilizate: Flores et Herba Meliloti – flori si varfuri de tulpini inflorite.

Recoltarea

Se face in perioada infloririi, in orele de dimineata, pe timp insorit, dupa ce s-a ridicat roua. Transportul se face in cosuri captusite cu hartie. Uscarea se realizeaza pe cale naturala, la umbra, in incaperi aerisite, pe rame cu straturi subtiri, sau artificial la temperaturi intre 30-35°C, in curent de aer cald. Produsul prezinta gust sarat-amarui si miros placut, aromat, de fan cosit (datorita prezentei cumarinei). Daca florile se incing in timpul uscarii, are loc fermentarea cumarinei care se transforma in dicumarol ce diminueaza capacitatea de coagulare a sangelui si provoaca hemoragii subcutanate si viscerale prelungite.

Continutul chimic

v      glicozide cumarinice, cumarina si derivati ai cumarinei (frumos mirositoare), melilotina, melilotizida

v      acizi organici (cumaric, hidrocumaric, hidrocinamic, melilotic, alantoic, uric)

v      alantoina, colina, mucilagii, rezine

v      flavonozide, saponozide

v      taninuri, glucoza, vitamina C

v      ulei eteric (0,01 %)

v      saruri minerale

Proprietati terapeutice

v      emoliente, expectorante, antitusive, antinevralgice

v      antiseptice, antibacteriene insecticide, astringente, cicatrizante, anestezice

v      vasodilatatoare periferic, hipotensive, anticoagulante, fluidizante a sangelui

v      calmante, sedative, diuretice, vulnerare, antispastice, somnifere

v      antiinflamatoare gingival

Actiuni specifice

v      boli ale aparatului respirator: tuse, guturai, bronsita, catar bronsic, astm bronsic, nevralgii;

v      boli de stomac: crampe stomacale, colici intestinali, dispepsii, voma, viermi intestinali, tulburari gastro-intestinale, hemoroizi, anorezie;

v      afectiuni ale ficatului: icter, hepatita cronica, regenerarea celulelor hepatice;

v      afectiuni renale si genitale: leucoree, metrite, menstre dureroase, bufeuri ale menopauzei, cistite, retentie urinara, dureri uterine;

v    afectiuni cardiovasculare: ateroscleroza, reglarea tensiunii arteriale, dilatarea vaselor periferice, cresterea permeabilitatii vaselor, varice, flebite, tromboze, embolii;

v      boli de ochi: conjunctivita, blefarita, umflarea pleoapelor, decongestionarea mucoaselor oculare;

v      afectiuni bucale: abcese dentare, afte, gingivite, faringite;

v      boli de piele: furuncule, rani purulente, umflaturi;

v      dureri reumatice;

v      afectiuni ale sistemului nervos: hiperexcitabilitate, isterie, boli de nervi, spasme, ameteli, migrene, dureri de cap, insomnie.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      lnfuzie din 1 lingurita de herba uscata in 200 ml de apa clocotita; se lasa sa infuzeze in vas acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 2 ceaiuri pe zi, dimineata si seara, inainte de mese, cu rol sedativ general si somnifer in boli neuropsihice (nervozitate, calmarea spasmelor dureroase) sau in afectiuni hepatobiliare, cu rol in regenerarea celulelor hepatice si in dureri abdominale. Mai actioneaza in bronsite, afectiuni renale (litiaza), hipertensiune arteriala, afectiuni vasculare (arterita, tromboflebita) cu efect de vasodilatatie, refacerea functionarii aparatului locomotor.

v      Decoct din herba in apa, folosit contra varsaturilor si in vin sau bors contra leucoreei (poala alba).

UZ EXTERN

v      lnfuzie din 1 lingurita de herba uscata in 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se foloseste la spalarea ochilor in afectiuni oftalmice (conjunctivita, blefarita, orgelet, congestia pleoapelor si a mucoasei oculare). Sub forma de gargara se aplica in afte bucale, abcese dentare, gingivita, laringite, de 2-3 ori pe zi.

v      lnfuzie concentrata din 2-3 lingurite de flori uscate la 200 ml de apa in clocot; se infuzeaza 15 minute si se foloseste, foarte calda, in comprese pentru alinarea durerilor reumatice si gutoase, retragerea umflaturilor si contuziilor, spalarea ranilor purulente, ulceratii, hemoroizi, varice si tromboflebite.

v      Tinctura din 1 parte flori uscate si 3 parti alcool de 70°; se lasa la macerat 8 zile, se strecoara si se foloseste pentru compnese si spalaturi pe rani.

v      Bai cu sulfina din 100 g de herba uscata in 2 litri de apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit 15-20 de minute, se toarna in cada de baie cu apa la 37°C, unde se sta timp de 15-20 de minute pentru tratamentul bolilor de piele (plagi, rani, furuncule).

v      Unguent din 20 g de flori + 50 g de ceara de albine + 50 g de untura de porc; se incalzeste a foc redus, se amesteca pentru omogenizare si se trece in cutii din plastic, folosindu-se in ulceratii, furuncule, rani si dureri reumatice.

Alte utilizari

v      Aromatizarea supelor si a salatelor (cu frunze si lastari tineri cu otet), branzeturilor, tutunului antiastmatic, a bauturilor alcoolice (vinuri, lichioruri) si a bauturilor nealcoolice.

v      Fabricarea paifumurilor cu compozitii fougere si lavande.

v      Tinctura de sulfina pentru aromatizarea produselor cosmetice.

v      Flori uscate, eventual asociate cu flori de lavanda, se pun in saculeti din panza care se introduc in dulapuri pentru indepartarea moliilor si parfumarea hainelor si a lenjeriei.

v      Planta melifera de mare valoare, care furnizeaza albinelor culesuri de nectar si polen, asigurand o productie de 130-300 kg de miere la hectar.

Sursa imagine: wikipedia.org

Related Posts with Thumbnails

June 4, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR