Traista ciobanului

Traista ciobanului Capsella bursa-pastorisCAPSELLA BURSA-PASTORIS (L.) Medik.

Familia Cruciferae

Alte denumiri populare: arior, buruiana de friguri, coada pisicii, pastele calului, punga babei (popii), pungulita, straita (plosca) ciobanului, tascuta.

Descriere

Planta erbacee, anuala sau bianuala, cu tulpina erecta, simpla sau ramificata, inalta de 20-60 cm. Frunzele bazale, dispuse in rozeta, sunt lanceolate, penat-sectate, iar cele tulpinale sunt sagitate. Florile albe sunt grupate in raceme terminale.

Inflorirea are loc din primavara timpuriu pana in toamna (lunile aprilie-septembrie).

Raspandire

Creste pe pajisti, santuri, marginea drumurilor si a ziduribor, locuri necultivate si cultivate (gradini), insorite sau semiumbrite, planta comuna de la campie pana la etajul subalpin, pe soluri aride pana la foarte umede.

Organe utilizate: Herba Bursae-pastoris – partea aeriana in timpul infloririi.

Recoltarea

Se face in primavara si vara (lunile aprilie-august) inainte de aparitia fructificarii, prin taiere sub rozeta de frunze bazale. Se usuca la umbra, in strat subtire, sau artificial la 35-40°C. Produsul uscat are gust amarui-iute.

Continut chimic

v      derivati fenolici (hisopina), alcaloizi, amine (colina, acetil-colina, tiramina), saponozide, flavonozide, taninuri, rezine, fitoncide, glicozizi (diasmina);

v      acizi organici (protocatehic, fumaric, citric, tartric);

v      vitamine (A, B2, C, K);

v      saruri minerale (K, Fe, Ca, Al, Mn, Cu, Ti).

Proprietati terapeutice

v      tonice, stimulente, hemostatice, antihemoragice, astringente;

v      utero-tonice, vasoconstrictoare asupra uterului;

v      vasodilatatoare coronariene, hipotensive;

v      analgezice (calmante ale durerilor).

Actiuni specifice

v      hemoragii gastrice si intestinale, enterocolite, calmarea durerilor abdominale, diaree si dizenterie (datorita proprietatilor astringente), hemoroizi;

v   hipertensiune si hipotensiune arteriala, ateroscleroza, angina pectorala, insuficienta cardaiaca compensata, reglarea permeabilitatii capilarelor;

v      reglarea fluxului menstrual la pubertate, cresterea tonusului musculaturii uterine, menstruatii neregulate, metroragii, metrite hemoragice, dismenoree (menstre dureroase), hemoragii uterine, litiaza renala, adjuvant in tratarea blenoragiei;

v      plagi si rani care sangereaza continuu, bube dulci, varice (datorita actiunii hemostatice).

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 lingura de herba uscata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 1-2 ceaiuri pe zi, cu 30 de minute inainte de mese, in cazul hemoragiilor nazale, stomacale si intestinale.

v      Infuzie concentrata din 10 g de herba uscata la 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 4-5 linguri pe zi, in cazul hemoragiilor uterine si dismenoree, cu 6-10 zile inainte de aparitia ciclului menstrual. Se recomanda o cura mai indelungata in ateroscleroza, avand proprietatea de a restabili presiunea sangelui atat la hipotensivi, cat si la hipertensivi.

v      Vin medicinal din 180 g de herba la 1 litru de vin alb; se pune la macerat 10 zile, se strecoara si se ia cate o lingura la intervale de o ora contra hemoragiilor uterine si intestinale si la durerile de stomac.

v      Macerat din amestec, in parti egale, cu obligeana si coada calului; se pun 2 linguri de amestec in 200 ml de apa rece, se lasa sa macereze 8 ore si se strecoara. Peste materialul ramas in vas dupa strecurare se toarna un pahar cu apa clocotita, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se amesteca cele 2 lichide. Se beau cate 100 ml pe zi, pentru a combate diareea si dizenteria.

v      Decoct din 4-5 g de planta uscata la 200 ml de apa rece; se fierbe 5 minute, se lasa la infuzat 10 minute, se strecoara si se iau cate 3 linguri, de 3 ori pe zi, contra hemoragiilor (uterine, pulmonare si stomacale), in litiaza renala si ciclu menstrual cu sange abundent.

UZ EXTERN

v      Tinctura din 200 g de herba uscata la 500 ml de alcool de 40°; se pune intr-o sticla bine astupata si se lasa la macerat 10 zile. Se foloseste la masarea pielii, de 3-4 ori pe zi, in caz de atrofie musculara sau a membrelor.

v      Cataplasme din un pumn de herba proaspata inmuiata in apa fierbinte si aplicate calde, in tifon, pe sani inflamati si durerosi la femei care alapteaza.

v      Bai de sezut sau spalaturi cu decoct caldut pentru hemoroizi care sangereaza.

Alte utilizari

v      In alimentatie, frunzele se consuma primavara in supe, salate, borsuri, piure sau ca umplutura Ia placinte (in amestec cu alte verdeturi).

Related Posts with Thumbnails

June 4, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR