Trei frati patati (panselute de camp)

VIOLA TRICOLOR L., VIOLA ARVENSIS Murr. viola-tricolor_01.jpg

Familia Violaceae

Alte denumiri populare: panselute de camp, catifeluta, toporasi, viorea, barba imparatului, carligei patati, flori domnesti, iarba Sfintei Treimi, lamaioara, gusa gainii, fratiori, piciorul caprei, tamaioara salbatica.

Descriere

Planta anuala sau bianuala cu tulpini inalte de 10-40 cm, simple sau ramificate, glabre, de culoare verde-inchis. Frunzele sunt lat-ovale, cu dintisori pe margini si petiol lung. Florile au culoarea violet-albastruie, cu pete galben-deschis sau albe, cu peduncul lung, placut mirositoare.

Inflorirea are loc in lunile mai-august.

Raspandire

Creste spontan pe terenuri pietroase si sarace, coaste, stancarii, marginea drumurilor, liziera padurilor si margini de paduri, fanete umede, lunci sau pe terenuri cultivate, mai ales in plantatille viticole din zona de deal, peste altitudinea de 200 m.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (luna octombrie) si primavara devreme (martie).

v      Distante de semanat: randuri triple in benzi Ia 45-1 5-45 cm.viola-tricolor_02.jpg

v      Adancimea de semanat: 1 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 6 kg/ha.

v      Productia de herba: 4-6 tone/ha (proaspata) si 1 tona/ha (uscata).

Organe utilizate: Herba Violae tricoloris – partea aeriana a plantei fara radacini.

Recoltarea

Se face in timpul infloririi (mai-august), pe timp uscat, dupa ce s-a ridicat roua. Se usuca in locuri umbroase si bine aerisite sau artificial Ia 50°C. Produsul uscat are miros caracteristic si gust amarui, slab dulceag si mucilaginos.

Continutul chimic

v      saponine, saponozide, triterpenice, mucilagii, gume;

v      alcaloizi (violanina, violina), taninuri, fenoli;

v      derivati flavonici (rutozide, rutina), cumarina, tocoferol;

v      acizi organici (cumaric, salicilic) si derivati salicilici;

v      carotenoizi (caroten, violaxantina) si antociani (antocianozide, delfinina, delfinidina);

v      glucide (glucoza, ramnoza), acizi grasi nesaturati;

v      uleiuri eterice;

v      vitamine (A, C);

v      saruri minerale.

Proprietati terapeutice

v      diuretice, depurative (datorita saponozidelor si rutozidului);

v      expectorante, emoliente;

v      antialergice, antiinflamatoare;

v      Iaxative, colagoge.

Actiuni specifice

v      tuse rebela, astm bronsic, faringite, febre, rinite, rinosinuzite, contribuie Ia fluidificarea si eIiminarea secretiilor brohice si a infectiilor respiratorii;

v      depurativ sanguin (curata sangele) si elimina toxinele Ia nivelul rinichilor;

v      combate colecistita, dischinezia biliara, constipatia, intoxicatiile digestive, intensifica drenarea bilei;

v      efect in infectii renale, scurgeri vaginale, leucoree;

v      combate hidropizia, reumatismul articular, scrofuloza;

v      rol in epilepsie, conjunctivita, cresterea dintilor Ia copii;

v      efecte in bolile de piele: dermatoze, urticarie, furunculoza, eczeme, acnee juvenila, herpes, impetigo, psoriazis, cosuri, bube dulci, cruste, tuberculoza pielii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 Iingurita de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, pentru actiuni depurative, diuretice, expectorante si antitusive.

v      Infuzie concentrata din 4 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; dupa infuzare 15 minute, se strecoara si se ia cate o lingura Ia intervale de 3-4 ore, cu efecte in tuse si boli hepatobiliare.

v      Infuzie din amestec, in parti egale, cu trei-frati-patati, galbenele, paducel si fructe de catina alba; se infuzeaza 2 lingurite in 200 ml de apa in clocot si se beau 1-2 ceaiuri pe zi pentru a mari efectul depurativ in afectiuni alergice cronice, psoniazis, acnee, furunculoza si eczeme.

v      Sirop din 60 g de flori proaspete Ia 1 litru de apa clocotita; se fierbe in continuare timp de 6 ore Ia foc domol pana scade Ia 1/3 din cantitate, se strecoara si se adauga 300 g de zahar. Din sirop se iau cate 1-2 Iinguri pe zi, eventual puse intr-un ceai aromat (de menta sau cimbrisor), avand efect usor laxativ.

v      Macerat din 10 g de herba uscata Ia 500 ml de apa rece; se Iasa 12 ore dupa care se fierbe 5 minute cu 150 ml de lapte dulce. Se strecoara, se indulceste cu miere si se bea dimineata, pe nemancate, intr-o cura de primavara de 7-10 zile, cu actiune depurativa, recomandata mai ales Ia copii.

v      Suc proaspat (50-100 g pe zi) din planta proaspata, zdrobita si stoarsa, avand efect in bolile vezicii urinare si a cailor urinare si in boli de piele (acnee, furunculoza).

v      Pulbere din planta uscata si macinata fin, luata in doza de 1 lingurita rasa de 3 ori pe zi, dispersata in apa indulcita.

UZ EXTERN

v      Decoct din 10-30 g de planta uscata Ia 1 litru de apa; se fierbe 20 minute, se strecoara si se foloseste local, sub forma de bai, spalaturi si comprese in boli de piele (acnee, eruptii cutanate, eczeme Ia copii, bube dulci, scrofuloza, tuberculoza cutanata si tenuri grase). Baile se fac timp de 10-15 minute, iar compresele se aplica de 3-4 ori pe zi, cate o ora.

Related Posts with Thumbnails

June 4, 2008  Tags: , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR