Valeriana

VALERIANA OFFICINALIS L.

Familia Valerianaceae

Alte denumiri populare: odolean, iarba pisicii, gusa porumbelului, navalnic.

Descriere

Planta erbacee, perena, cu rizom scurt (2-5 cm), gros si carnos, cu numeroase radacini adventive, fibroase. Tulpina este erecta, cilindrica, goala in interior, inalta de 50-200 cm. Frunzele sunt opuse, rare, imparipenat-sectate. Florile sunt mici, cu petale roze, liliachii sau albe, cu miros placut de vanilie, reunite in inflorescente terminale.

Inflorirea are loc in lunile mai-septembrie.

Raspandire

Planta originara din Asia Centrala si Orientala, a fost folosita inca din antichitate ca remediu calmant al sistemului nervos. Creste prin lunci, zavoaie, luminisuri de padure, tufisuri, marginea paraielor, fanete, locuri umede si umbroase din zone deluroase si montane, pana Ia altitudinea de 1.800 m. Frecvent se cultiva in gradini.

Date tehnologice

v      Epoca de semanat: toamna (luna octombrie) si primavara (lunile martie-aprilie).

v      Distanta intre randuri: 50 cm.

v      Adancimea de semanat: 1-2 cm.

v      Cantitatea de samanta necesara: 3-4 kg/ha.

v      Productia de rizomi: 1500-2000 kg/ha (uscati).

Organe utilizate: Rhizoma cum radicibus Valerianae – rizomi cu radacini, de culoare galben-brune Ia exterior si albicioase Ia interior.

Recoltarea

Se face toamna (lunile septembrie-noiembrie), dupa vestejirea partii aeriene, in primul an de cultura, sau primavara (lunile martie-aprilie). Rizomii cu radacini se taie in bucati scurte, se spala se zvanta in aer liber si se usuca in locuri bine aerisite. Artificial se usuca Ia 35-40°C. Prin uscare, produsul are miros specific, gust dulceag, apoi amarui, dar pierde o parte din proprietati.

ContinutuI chimic

v      ulei eteric (1-2 %) care se formeaza in timpul uscarii prin scindarea enzimatica a unor glicozide. UleiuI brut contine:

- compusi sesquiterpenici (aprox. 80 % din total) cu: valenol, valerianol, valeranona, valerenal, bisabolen, cadinen, cariofilen, copaen, curcumen, elemol, nerolidol, patciulol;

- compusi monoterpenici oxigienati: izovalerianat de bornil (10%), borneol, camfor, mirtenol, mirtenal, piperitona, terpineol, cineol, citronelol, acetat (de bornil, citronelil, terpenil);

- hidrocarburi monoterpenice: pinen, camfen, fenchen, mircen, limonen, sabinen, felandren, cimen, terpinen, tujen, caren;

- compusi de alta natura: eugenol, izovalerianat (de amil, benzil, eugenil).

Specia Valeriana Wallichii contine 40% patciulol.

v      alcaloizi de natura actinica (valerianina, colinina);

v      flavonoizi (cvercetol, camferol, apigenina, Iuteolina);

v      taninuri, rezine, rasini, parafine, lactone, glucoza;

v      acizi organici (cafeic, clorogenic, valerianic, butiric, malic, formic, acetic);

v      saruri minerale (K, Ca, Mg, Mn) in proportii de 5-10%.

Toate aceste componente actioneaza sinergic asupra organismului.

Proprietati terapeutice

v      neurosedative Ia nivelul encefalului, hipnotice si calmante asupra sistemului nervos si cardiac (mai eficace decat tranchilizantele chimice, fara a da obisnuinta sau dependenta);

v      antispastice, antiepileptice, antiemetice (contra greturilor si vomei), carminative, hipoacidifiante, antihelmintice;

v      hipotensive, antidiabetice;

v      antiastmatice, antiseptice pulmonar.

Actiuni specifice

v      nervozitate, stres, insomnii, isterie, epilepsie, paralizie, oboseala, astenie, migrene, sughit, ameteli, anxietate, distonii neurovegetative, excitabilitatea creierului si a maduvei spinarii, convuisii Ia copii, stari de excitatie nervoasa, tremuraturi, dureri de cap datorate alcoolului si fumatului, pierderea vocii de natura emotionala;

v      favorizeaza aparitia somnului Ia persoane surmenate, cu obsesii si cu ganduri negre;

v      colici stomacale de natura nervoasa, balonari, vome, diminuarea secretiilor gastrice, diaree, dizenterie, antihelmintic in distrugerea ascarizilor, calmeaza tulburarile nervoase datorate prezentei parazitilor intestinali;

v      reglarea palpitatilor inimii, aritmie extrasistolica, nevroze cardiace, angina pectorala, tahicardie, ateroscleroza, tulburari circulatorii, hipertensiune;

v      bronsite, astm bronsic, tuse;

v      tulburari de menopauza, dureri menstruale, retentie urinara;

v      dureri sciatice, reumatice, nevralgii, spasme musculare, hipersensibilitate motorie si senzoriala;

v      asigura dezintoxicarea tabagica, dand senzatie dezagreabila Ia fumatori;

v      amelioreaza durerile si vindeca dermatozele, plagi, ulceratii, eruptii, varice, urticarie, contuzii.

Forme de utilizare

UZ INTERN

v      Infuzie din 1 Iingurita de radacina uscata si macinata Ia 250 ml de apa clocotita; se indulceste, se aromatizeaza cu menta si se bea o cana pe zi, fractionata in 3-4 reprize (ca sedativ) sau intreaga cantitate seara Ia culcare (ca somnifer).

v      Decoct din 1 pumn de radacini uscate Ia 1 litru de apa rece; se fierbe 2 minute, se infuzeaza 20 minute, se strecoara, se induIceste si se a cate o lingura Ia intervale de 1-2 ore in tulburari nervoase, iar dupa mesele principale cu efecte antispastice.

v      Macerat din 2 linguri de radacini uscate in 1 litru de apa rece; se Iasa Ia macerat 24 ore, se strecoara si se beau 2-3 pahare pe zi in stari de agitatie si convulsii nervoase.

v      Tinctura din 200 g de radacini uscate in 1 litru de alcool de 70°; se macereaza 8 zile, se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in combaterea starilor neurastenice (Ia femei si copii), spasme musculare, nevroze cardiace si digestive, paIpitatii Ia inima si dismenoree (menstruatii insotite de dureri).

v      Pulbere din radacini macinate, Iuata cate un varf de cutit, de 3 ori pe zi, eventual in miere de albine.

UZ EXTERN

v      Decoct din 2 Iinguri de radacini macinate in 250 ml de apa rece; se fierbe 2 minute si se foIoseste sub forma de clisma, pentru calmarea crampelor intestinale.

v      Baie calda in care se adauga 1 litru de decoct concentrat cu rol vulnerar si analgetic local in contuzii.

Alte utilizari

v      In parfumerie pentru compozitii orientale cu nuante balsamice, chypre si tabac.

v      Aromatizant pentru tutun sau in bauturi alcoolice (bere, lichior) si nealcoolice.

v      Condimentarea produselor conservate din carne.

v      In medicina veterinara sub forma de pulbere, infuzie sau decoct, se administreaza, in doze variate Ia caine, oaie, porc, cal si bovine adulte, in caz de oboseala cardiaca, epilepsie si convulsii.

v      In compozitia preparatelor: Extraveral (in asociere cu frunze de paducel), Pasinal si Nervocalm, recomandate in stari de excitatie nervoasa si isterie.

Related Posts with Thumbnails

June 5, 2008  Tags: , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR