Afectiunile cardiace

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Inima este cel mai perfectionat motor pe care trebuie sa-l ingrijim cu cea mai mare atentie pentru a-i asigura o functionare normala in tot cursul vietii. Intr-un organism perfect sanatos, inima este programata sa functioneze peste 120 de ani, fapt confirmat de sutele si miile de cazuri de longevivi.

Din nefericire, in cursul vietii, omul este expus, cu voie sau fara voie, la diferiti factori externi si interni, care erodeaza aparatul cardiovascular, declansand unele maladii legate de functionarea inimii si de reteaua de circulatie a sangelui. Din acest motiv bolile cardiace constituie, in prezent, cauza cea mai frecventa a mortalitatii, depasind 50% din motivatia deceselor.

In zilele geroase de iarna ca si in cele de canicula excesiva, cel mai mult sufera bolnavii de inima, carora li se  recomanda o atentie deosebita la impactul cu aerul foarte rece din unele zile.

Principalele afectiuni care duc la scurtarea nedorita a vietii, mult inainte de potentialul de functionare a mecanismelor cardiace, sunt angina pectorala, cardiopatia ischemica si insuficienta cardiaca, la care se asociaza si alte dereglari functionale grave la nivelul inimii si a sistemului circulator (hipertensiunea si hipotensiunea arteriala, tahicardia, bradicardia, extrasistolele, ateroscleroza coronariana, arteritele, flebitele si trombozele). 

1. Angina pectorala

Este afectiunea care consta din crize acute, foarte dureroase, la nivelul musculaturii inimii, cu reflexe spre umarul si bratul stang sau catre abdomen (descrise de bolnav ca o gheara). Durerile aparute noaptea sunt insotite frecvent de o stare de anxietate, respectiv frica de moarte iminenta.

Boala este provocata de ingustarea, organica sau spastica, a arterelor coronare ceea ce diminueaza aportul de sange si de oxigen spre miocard, instalarea aterosclerozei sau formarea unor cheaguri de sange pe artere sau vene. Poate evolua spre tahicardie (puls accelerat), aritmie cardiaca sau chiar catre infarct miocardic, prin obturarea (ingustarea) unor segmente ale arterelor,  indeosebi la varste inaintate.

Aparitia crizelor este favorizata de o serie de factori care trebuie evitati: treceri bruste la temperaturi extreme (geruri sau arsita), eforturi fizice si intelectuale, alergari in forta (ex. dupa vehicule), mersul pe distante mari, mese copioase cu exces de alcool si tutun, stari emotive (suparari, decese in familie, divorturi, detentie, vizionarea unor competitii sportive si a unor filme de groaza). 

2. Cardiopatia ischemica

Este o boala coronariana, dureroasa sau nedureroasa, cu frecventa in crestere pe toate meridianele globului. Apare la varste adulte, in cazul reducerii aportului de sange oxigenat, sub pragul de functionare a miocardului, respectiv a muschiului inimii. Irigarea insuficienta cu sange oxigenat la nivelul muschiului cardiac se produce atat in situatii de efort cat si in stare de repaus. Cauza bolii este datorata unei ingustari, organice si spastice, a vaselor coronariene, cu posibilitati de evolutie spre tulburari de ritm cardiac, palpitatii durerose, crize de angina pectorala si infarct miocardic (necroza miocardica).

Alte cauze ale bolii  rezida in unele malformatii anatomice sau pornesc de la un regim gresit de alimentatie si de viata, stres, obezitate, diabet zaharat si dereglari endocrine. Muschiul cardiac da semne de oboseala prematura, dureri in piept, simptome de ateroscleroza, hipertensiune arteriala, palpitatii, senzatie de sufocare si nevroze cardiace.

S-a constatat ca 90% din cazurile de cardiopatie ischemica prezinta leziuni aterosclerotice. De asemenea, statisticile au aratat ca riscul aparitiei cardiopatiei este de 5 ori mai mare la persoanele cu colesterolul sanguin ce depaseste limitele normale (200 mg%) si devine de 9 ori mai mare cand bolnavul cu colesterol crescut este si hipertensiv. In toate aceste situatii survine oboseala progresiva (mai ales la mersul in panta), cianozarea (invinetirea) pielii si a unghiilor si edeme moi (umflaturi) la picioare si maini.

Tratamentele fitoterapeutice

Medicina naturista poate interveni prin cure de lunga durata cu infuzii, decocturi, tincturi si siropuri medicinale pentru prevenirea crizelor cardiace. Se utilizeaza, in consumul intern, plante cu proprietati vasodilatatoare la nivel coronarian si periferic, antispastice si calmante in stari de excitatie cardiaca si nervoasa.

In primul rand sunt folosite speciile vegetale bogate in glicozizi cardiotonici, adica acele principii active din plante care pot actiona cu succes in cazul bolilor de inima si anume:

v      degetelul lanos (Digitalis lanata), degetelul rosu (Digitalis purpurea), cu continut ridicat de digitoxigenina si digoxigenina, cu actiuni tonic-cardiace in angina pectorala, insuficienta cardiaca, marirea contractiei miocardului si rarirea ritmului cardiac;

v      talpa gastei (Leonurus cardiaca), bogata in heterozide cardiotonice, cu efecte in angina pectorala, hipertensiunea arteriala, tahicardia, nevrozele cardiace si in reglarea batailor inimii dupa stari nevrotice;

v      paducelul (Crataegus monogyna), cu continut ridicat in derivati flavonici, taninuri catehinice si coline, care actioneaza favorabil in angina pectorala, cardiopatia ischemica, hipertensiunea arteriala, tahicardia, aritmiile, fibrilatiile si palpitatiile, ateroscleroza, miocardita si ca vasodilatator coronarian si periferic, cu cresterea permeabilitatii vasculare si fluidificarea sangelui;

v      anghinarea (Cynara scolymus), care contine glicozide, flavonozide, derivati terpenici si principii amare (cinarina, cinaropicrina), are actiuni terapeutice in angina pectorala, insuficienta cardiaca cu edeme, zgomot in urechi, hipertensiune arteriala si ateroscleroza;

v      valeriana (Valeriana officinalis), bogata in esteri terpenici, sesquiterpenoide si monoterpenoide oxigenate, are efecte antispasmodice si sedative in nevroze cardiace, reglarea presiunii arteriale si a palpitatiilor inimii, inclusiv calmarea sistemului nervos la nivelul encefalului, inlaturand durerile de cap;

v      saschiul (Vinca minor), care contine alcaloizi cu nucleu indolic (vincamina si vincinina), are proprietati spasmolitice si hipotensive, eficiente in hipertensiune arteriala, tahicardie neuro-vegetativa, ateroscleroza sau la pierderea memoriei, actionand prin dilatarea arterelor cerebrale si irigarea optima a sangelui spre creier;

v      vascul (Viscum album), bogat in saponozide triterpenice si coline, prezinta proprietati terapeutice hipotensive, sedative, bradicardizante, vasodilatatoare coronariene si periferice, evitand congestia cerebrala, ateroscleroza si extrasistolele.

Glicozidele cardiotonice se mai gasesc in scoarta de liana dobrogeana (Periploca graeca) cu periplogenina si in Strophantus divaricatus cu strofantidina si sarmutogenina.

Cu efecte adjuvante se mai recomanda, in consumul intern, infuzii sau decocturi (cate 2 cani pe zi) din amestecuri de plante in care intra, pe langa speciile mai sus mentionate, si alte specii medicinale ca roinita, busuioc, menta, cimbrisor, rostopasca, soc, tei, arnica, chimion, fenicul, coacaz negru, cretisoara, ciubotica cucului, radacini de patrunjel si hrean, fructe de maces, toate indulcite cu miere de albine. Sunt indicate si tincturile de paducel (cate 20 de picaturi de 3 ori pe zi), maceratul de usturoi cu miere de albine si propolis sau siropurile de catina, coacaz negru, afin si menta. Este eficienta si o cura de 2-3 saptamani cu ulei de lavanda (20-30 de picaturi in apa, de 2-3 ori pe zi).

Pentru uz extern se recomanda comprese si unguente cu galbenele, aplicate pe zona inimii precum si bai calde, la 40  grade Celsius, la maini si la picioare, timp de 15 secunde, repetate de cateva ori pana la ameliorarea durerilor. Reteta autorului Include un complex de 16 specii medicinale (Crataegus, Leonurus, Vinca, Cynara, Digitalis, Ocimum, Chelidonium, Lavandula, Valeriana, Viscum, Melissa, Mentha, Petroselinum, Ribes, Rosa, Tilia), luate in anumite proportii, in vederea realizarii unor efecte sinergice (cumulate).   

Regimul alimentar

Dieta trebuie sa fie hipocalorica si cu cantitati foarte reduse de sare. Se vor evita alimentele care favorizeaza depunerea pe vase a lipidelor si esterilor de colesterol. Intre aceste alimente interzise pot fi mentionate: grasimile animale, carnea in exces, creier, rinichi, ficat, mezeluri, afumaturi, peste oceanic, conserve, muraturi, galbenus de ou, branzeturi grase si sarate, condimente iuti, ciocolata, dulciuri rafinate, alcool  in exces, cafea si ape minerale bogate in sodiu.

Se recomanda insa legumele proaspete (morcov, telina, sfecla rosie, varza, spanac, ceapa, usturoi, marar, patrunjel, hrean), precum si fructe crude (mere, pere, struguri, pepene verde, zmeura, lamai, grapefruit, banane), bogate in vitamine (B, C) si cu rol in blocarea depunerii acidului lactic in miocard.

Zilnic, timp de 1-2 saptamani pe luna, se recomanda sa se inghita cate un catel de usturoi, cu 30 de minute inainte de mesele principale. In celelalte saptamani ale lunii se vor consuma drojdie de bere (40 de g pe zi), fulgi de ovaz, bors de putina si otet de mere. In aceste zile se vor lua 1-2 linguri de uleiuri vegetale (de floarea soarelui, masline, soia, porumb) care au un continut bogat in acizi grasi nesaturati, cu rol important in scaderea colesterolului sanguin.

In cardiopatia dureroasa este indicat ca, o zi pe saptamana, sa fie declarata “zi de descarcare“, iar lunar sa fie 2-3 zile de “post de curatire” in care se vor consuma numai legume proaspete, fructe crude si sucuri naturale.

Regimul de viata

Impune respectarea unui program normal de munca, odihna si masa, fara excese. Se vor evita, in mod obligatoriu, supararile, conflictele, starile tensionate de stres si anxietate, eforturile fizice si intelectuale si obezitatea. Trebuie retinuta ideea ca frecventa bolilor cardiace se coreleaza cu tabagismul, alcoolismul si viata dezordonata. In locul acestora recomandam un program zilnic de relaxare, cu plimbari  in aer liber, lectura placuta, muzica si teatru. Bolnavul va putea gasi in natura din jur un sprijin de mare nadejde care ii va regla o viata sanatoasa si indelungata

Related Posts with Thumbnails

June 7, 2008  Tags: , , , , , ,   Posted in: AFECTIUNI CARDIOVASCULARE