Hipertensiunea arteriala

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Hipertensiunea arteriala este cea mai raspandita boala a omenirii afectand circa 20 % din populatia adulta. Statisticile arata ca aceasta boala si complicatiile sale fac mai multe victime decat cancerul si accidentele de circulatie la un loc. In raport cu populatia totala a tarii se considera ca S.U.A. ocupa primul loc in lume, cu cei 45 milioane de angajati care sufera de hipertensiune, tratamentul acestora fiind evaluat la circa 900 de dolari pe an pentru fiecare bolnav.

In Romania exista peste 2 milioane de hipertensivi depistati.

Boala consta din cresterea permanenta sau accidentala a presiunii de curgere a sangelui din ventriculul stang spre sistemul arterial si venos. Valorile normale ale presiunii arteriale sunt incadrate intre 13 cm coloana Hg (maxima) si 8 cm Hg (minima), indiferent de varsta. La persoanele bolnave de diabet zaharat valorile normale cresc cu 0,5 cm Hg. Peste aceste valori se considera instalarea hipertensiunii arteriale in 3 trepte:

- moderata cu valori de 15-17 cm Hg, cand muschii inimii se contracta pentru pomparea sangelui (presiune sistolica) si 9-10 cm Hg cand muschii inimii sunt relaxati (presiune diastolica);

- medie cu valori de 18-19 cm Hg (sistolica) si 10,5-11,5 cm Hg (diastolica);

- critica la valori care depasesc 20 cm Hg (sistolica) si 12 cm Hg (diastolica).

In toate aceste cazuri, sangele este pompat cu un efort foarte mare iar inima si vasele sanguine sunt puternic solicitate si treptat degradate.

Valoarea minima (diastolica) este datorata rezistentei la dilatare a arterelor periferice, fiind un indiciu precis al instalarii hipertensiunii, intrucat arata ca inima are dificultati de a se relaxa chiar in starea de odihna.

Limitele fiecarei trepte prezinta mici variatii in functie de varsta, sex si greutate corporala, fiind ceva mai ridicate la barbati si la persoane obeze si mai in varsta. S-a stabilit ca hipertensiunea poate sa apara inca din tinerete. Pana la varsta de 30-40 de ani apare hipertensiunea subacuta, datorata unor stari tensionate, emotii mari si supraeforturi fizice si intelectuale. La varsta de 40-50 de ani apare hipertensiunea oscilanta, cu modificari numai la presiunea sistolica, in cazul starilor emotive sau la eforturi. Dupa varsta de 55-60 de ani se poate instala hipertensiunea fixa, cu valori permanent ridicate, datorita reducerii elasticitatii aortei si a instalarii aterosclerozei.

Unele persoane cu tensiune normala pot avea simptome de hipertensiune datorate emotiilor ivite in momentul masurarii tensiunii in cabinetul medical, cu valori mai mari decat cele constatate la domiciliu. Aceasta se numeste „hipertensiune in halat alb”. De aceea este necesara masurarea tensiunii timp de 4-6 saptamani, la diferite ore din zi si in diferite locuri.

In majoritatea cazurilor, hipertensiunea este o afectiune frecvent asimptomatica, fara manifestari distincte. De aceea boala este supranumita „ucigasul tacut”. Exista si cazuri in care hipertensiunea se manifesta prin dureri de cap, mai ales dimineata, vertij la ridicarea din pat, zgomote in urechi, sangerari din nas, aparitia unor puncte luminoase in campul vizual si senzatia de degete amortite.

Principalele cauze ale declansarii bolii sunt: marirea debitului de sange, cresterea rezistentei vasculare periferice ca urmare a vasoconstrictiei sau a obturarii vaselor in urma depunerii placilor de colesterol. La acestea se adauga cauze ereditare, congenitale, endocrine, renale, obezitatea si celulita, consum excesiv de cafea, ceai negru si tutun, stari tensionate si chiar zgomotele intense. S-a stabilit ca un zgomot de 70 decibeli, timp de o ora pe zi, poate mari substantial tensiunea arteriala, provocand palpitatii puternice si batai neregulate ale pulsului (atentionare muncitorilor din tinichigerie).

Este frecventa instalarea hipertensiunii la persoanele agresive, impulsive precum si la copiii supraponderali care, ajunsi la maturitate, vor suferi de tensiune si de alte tulburari cardiovasculare.

O tensiune netratata corespunzator poate fi un important factor de risc intrucat evolueaza, frecvent, spre afectiuni agravante, ateroscleroza coronariana, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, insuficienta miocardica, accidente vasculare cerebrale, arterite, hemoragii retiniene, stenoza carotidelor, insuficienta renala cronica, pierderea graiului si pareza (partiala sau totala). Din statistici rezulta ca 50 % din bolnavii hipertensivi sufera de cardiopatie ischemica iar 20 % mor de infarct cerebral.

Din revista americana „Harvard Heart Letter” se conclude ca hipertensiunea arteriala poate fi cauza multor probleme sexuale, atat la barbati cat si la femei, datorita efectului toxic al medicamentelor chimice recomandate pentru scaderea tensiunii. Aceste medicamente diminueaza fluxul sanguin la nivelul organelor genitale si provoaca  disfunctii erectile si retineri de ejaculare la barbati, dureri in timpul actului sexual si dificultati in momentul orgasmului la femei. 

Tratamentele fitoterapeutice

Pentru normalizarea tensiunii arteriale se utilizeaza o medicatie de durata cu preparate hipotensive, hipotonice, diuretice, colagoge, coleretice si calmante. Principalele medicamente antihipertensive, existente in farmacii, sunt de provenienta vegetala (Hiposerpil, Hipazin, Raunervil) avand in compozitia lor reserpina obtinuta din planta Rauwolfia serpentina.

Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi utilizate pe lunga durata, chiar tot restul vietii, in functie de starea bolnavului si de evolutia bolii. Au o mare eficienta ceaiurile din:

v      paducel (flori, frunze, fructe) pentru normalizarea tensiunii si a ritmului cardiac;

v      talpa gastei (herba) cu efecte sedative si hipotensoare in reglarea presiunii sangelui si a ritmului cardiac;

v      isop (herba) cu efecte vasodilatatoare in sistemul arterial;

v      saschiu (frunze) recomandate in hipertensiune si ateroscleroza coronariana;

v      sulfina galbena (flori) pentru scaderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice;

v      rozmarin (herba) pentru combaterea hipertensiunii, asociata cu retentia hidrica si unele afectiuni hepatobiliare;

v      traista-ciobanului (herba) pentru normalizarea tensiunii instalata la menopauza;

v      mesteacan (frunze) cu actiune hipotensiva prin eliminarea colesterolului depus pe peretii vaselor;

v      coacaz-negru (frunze, fructe) care previn puseurile hipertensive, insuficienta cardiaca si angina pectorala.

Unele retete includ vascul ca remediu contra hipertensiunii si a altor afectiuni cardiace dar prezenta unor substante toxice determina anumite restrictii in folosire, fiind administrat numai in amestecuri, cu doze strict controlate.

Amestecurile de specii medicinale, cu actiuni hipotensive si in tonifierea cordului, includ  plantele de mai sus, in anumite doze, la care se pot adauga coada-soricelului, coada-calului, menta, lavanda, salvie, anghinare, valeriana, arnica, macese, cimbrisor, sunatoare si brusture, preparate sub forma de infuzii, macerate si lichioruri.

Apiterapia

Sunt recomandate cateva preparate cu efecte bune in normalizarea tensiunii: tinctura de propolis 30 %, laptisor de matca, polen cu laptisor de matca, miere de albine cu sfecla rosie, macerat din miere de albine cu propolis si suc de usturoi precum si mielita din miere de albine cu muguri de paducel, plop-negru, coacaz-negru, salcam-japonez, mesteacan, piersice si mere.

Regimul alimentar

Pentru evitarea hipertensiunii si redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ si calitativ, cu alimentatie hipocalorica si desodata. In primul rand se recomanda o cura de lunga durata (2 luni) cu sucuri de legume (cate 50 ml suc de sfecla rosie, morcov, patrunjel, pastarnac, tomate), cu adausul unei lingurite de suc din usturoi, hrean si lamaie, din care se beau cate 2-3 pahare pe zi.

Daca nu sunt contraindicatii pentru alte afectiuni maladive, se pot consuma, zilnic, cate 2-3 catei de usturoi (cu 30 minute inainte de mese) care influenteaza favorabil ritmul si contractiile inimii, avand un important rol vasodilatator si hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat sub diferite forme (infuzie, decoct, tinctura). Efecte bune s-au constatat la folosirea unei infuzii din teci uscate de fasole sau decoct din radacini si frunze de patrunjel.

In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se bea limonada preparata din zeama unei lamai, indulcita cu zahar sau miere de albine. O alta reteta de casa consta din tocarea unei lamai (inclusiv coaja) care se amesteca cu 10 g drojdie de bere si se consuma fractionata in doua zile, cate ½  din cantitatea preparata. Tot dimineata, (inainte de micul dejun) si seara (inainte de culcare) se va consuma cate o lingura de ulei de masline, porumb sau floarea soarelui, cu efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sanguin si a lipidelor serice.

In cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, saptamanal, o zi de crutare numai cu legume si fructe iar la persoanele obeze cura se prelungeste la 2-3 zile pe saptamana.

In restul zilelor se trece la o alimentatie cu legume si fructe, bogate in saruri de potasiu si in vitamine care degradeaza colesterolul din ficat si din vasele sanguine. Pe langa acestea pot fi consumate carne de vita si pasare (fiarta sau rasol), peste slab, lapte degresat, iaurt, branza de vaci, cartofi fierti, paine integrala fara sare, ulei vegetal, cereale germinate, albus de ou, bulion de legume, piscoturi crocante, fructe (proaspete, coapte, compoturi).

Alimentele interzise sunt: carnea de porc, rata si gasca, mezeluri, afumaturi, grasimi animale, prajeli, vanat, peste gras de crescatorie si sarat, organe, conserve din carne si peste, branzeturi sarate, cascaval, galbenus de ou, condimente iuti, muraturi, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase (nuci, alune), cafea, tutun, ape minerale sodate, bauturi acidulate si alcoolice.

Regimul de viata

Sub controlul permanent al familiei, se vor evita conflictele, solicitarile nervoase, stresuri, stari de anxietate, depresii psihice, nopti nedormite. De asemenea se vor evita eforturile fizice si intelectuale exagerate precum si sporturile de performanta. Bolnavul nu se va expune timp indelungat la soarele amiezii in cursul verii si nici nu va urca la altitudini prea mari (la munte sau chiar cu avionul).

Se impune un program echilibrat de munca (maxim 6-8 ore pe zi), armonizat cu odihna si somn de 8-9 ore in fiecare noapte. Relaxarea zilnica se va face prin plimbari pe jos (circa 5 km), in aer nepoluat, evitand sedentarismul in pat sau la televizor.

Timpul liber va fi organizat in mod placut si odihnitor in functie de preocuparile fiecaruia (lectura, muzica, teatru, sporturi de placere), combinate cu practicarea de exercitii fizice usoare (jogging, mersul pe bicicleta, inotul) si gimnastica medicala dupa toleranta bolnavului.

* * * * *

Se poate aprecia ca limitarea efectelor grave ale hipertensiunii arteriale va fi pe deplin posibila  printr-o stransa cooperare, pe plan terapeutic, intre bolnavi, medici si membri ai familiei.

Related Posts with Thumbnails

June 7, 2008  Tags: ,   Posted in: AFECTIUNI CARDIOVASCULARE