Bolile arterelor periferice

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Cabinetele medicale sunt tot mai des vizitate de pacienti care descriu simptomele caracteristice arteritelor, in unele cazuri cu prea mare intarziere, cand sunt dirijati spre salile de chirurgie.

Arteritele sunt boli inflamatoare ale arterelor periferice, cu localizare mai frecventa la nivelul membrelor inferioare de unde se pot extinde in tot organismul.

Pot sa apara in doua forme de arteriopatii :

- trombangeita obliteranta, mai frecventa la barbatii tineri, pana la varsta de 35-40 de ani, cu lezarea arterelor medii si mici de la picioare ;

- arteriopatie ateroscleroasa, mai frecventa la varstnici dupa 55 de ani, cu afectarea arterelor mari (femurale, iliace si aorta), ingrosate prin calcifieri parietale, avand portiuni alternante de dilatari si de ingustari pana la obturare (arterita obliteranta).

In toate formele de boli arteriale, circulatia descendenta a sangelui devine deficitara, avand ca urmare o carenta de oxigen si de substante nutritive in tesuturi, care nu se mai pot debarasa de produsele de dezasimilatie, respectiv de toxinele depuse in sange. Arterele se ingusteaza, treptat, pana la obturare partiala sau totala, datorita unor cheaguri (trombus), aderente pe peretele interior al vasului sau datorita unor raniri prin traumatism local. Ulterior, cheagul de sange poate fi mobilizat de curentul sanguin si dirijat spre o ramura arteriala mult mai ingusta (cerebrala, pulmonara, splenica etc).

Primele simptome ale bolii apar sub forma de intepaturi, carcei si crampe in pulpele si gleznele picioarelor si senzatia de greutate si oboseala in timpul mersului prelungit pe jos sau la eforturi fizice. Uneori durerea de picioare poate sa apara chiar dupa 50-100 metri de mers dar, in urma tratamentelor, distanta de mers poate fi marita la 1-3 km, fara vreo senzatie neplacuta. Intr-un stadiu mai avansat al bolii, durerea devine permanenta, la ambele picioare, chiar in timpul repausului.

Incepand de la degete, picioarele  se racesc, atat iarna cat si vara si prezinta modificari de culoare, de la palid-albicios, la rosu-intens, violacee si chiar negre. Pielea devine lucioasa, uscata, neelastica, datorita lipsei de transpiratie. Unghiile sunt fragile si se deformeaza. Starea grava incepe din momentul in care piciorul prezinta ulceratii sau gangrene, foarte greu vindecabile, care incep de la degete si inainteaza spre  glezne si genunchi, concomitent cu atrofierea muschilor gambei.

Agravarea arteritelor se desfasoara in timp variabil, de la o persoana la alta, fiind influentata de unii factori favorizanti (fumat in exces, frig si umezeala, infectii, eforturi fizice si traume psihice). In unele cazuri, boala poate fi tolerata chiar cativa ani dar in alte cazuri are o evolutie rapida, mersul pe jos devine imposibil, durerile sunt insuportabile iar dupa aparitia ulceratiilor si a gangrenelor urmeaza, in mod fatal, amputarea, partiala sau totala, a unui picior sau chiar a ambelor picioare.

Un caz particular al afectiunilor arterelor il constituie boala Raynaud de origine functionala, mai frecventa la femei, fiind caracterizata prin accese de vasoconstrictie in urma aparitiei unui spasm la nivelul degetelor de la ambele picioare si maini. Spasmul are durate variabile, de la cateva minute pana la cateva ore. Boala poate sa apara si la persoane tinere, sub 40 de ani, fiind declansata de frig, imersie in apa, traumatisme, intoxicare tabagica si cu plumb, emotii, migrene, hipertensiune arteriala, angina pectorala, epuizare fizica si nervoasa.  In timpul crizelor, degetele devin albe si reci iar dupa 15-30 minute devin cianotice sau inrosite exagerat, cu furnicaturi, amorteli si dureri, pierderea elasticitatii pielii si aparitia de ulceratii gangrenoase cu infectare.

In unele boli arteriale ocluzive apare sindromul Raynaud provocat prin traumatisme profesionale (la escavatoristi, dactilografe, telefoniste, tesatoare) precum si in cazul unor boli (polinevrite, sclerodermie, tifos exantematic, leucemie) sau prin compresiunea vaselor subclaviculare la eforturi de impingere cu umerii, dand asa numita « coasta cervicala », prin cresterea apofizei transverse la nivelul vertebrelor C6 si C7.

Alte simptome prezentate de bolnavii cu tulburari circulatorii periferice constau dintr-o oboseala generala si umflaturi la picioare care devin grele, mai ales la persoane obeze, la cele care stau mult in picioare sau care merg pe jos pe distante mari. Afectiunea este mai frecventa la femei supraponderale fiind cauzata de hormonul feminin « estrogen » care favorizeaza retinerea apei in tesuturi si stagnarea sangelui in vase, ducand la instalarea insuficientei venoase.

Ca urmare a tulburarilor de circulatie sanguina se acumuleaza lichid seros in tesuturi provocand umflarea picioarelor (edeme), cu dureri acute in pulpe, prelungite spre solduri si coloana vertebrala. Edemele sunt favorizate si de alti factori dintre care pot fi mentionati: supragreutatea corpului, statul prelungit in picioare (politisti, postasi, infirmiere, vanzatoare, tesatoare, dentisti), incaltaminte incomoda (prea stramta si cu tocuri inalte), materiale neporoase la pantofi (cauciuc, plastic) si sireturi care jeneaza tesuturile delicate. Se mai poate adauga mersul pe trotuare din ciment grosier sau pe soluri bulgaroase, prezenta bataturilor, a negilor din talpa si a crapaturilor din calcaie. 

Tratamentele naturiste

Fitoterapia recomanda ceaiuri, tincturi, extracte, uleiuri si unguente din anumite plante medicinale care prezinta proprietati antiinflamatoare, antiseptice, cicatrizante, antivulnerare, sedative si mai ales vasodilatatoare, cu efecte in  activarea circulatiei periferice prin fluidizarea sangelui, marirea lumenului vascular, dilatarea capilarelor, relaxarea musculaturii netede a peretilor arterelor, cicatrizarea ranilor aparute si, in final,  normalizarea fluxului de sange.

Pentru uz intern se recomanda:

v      extract hidroalcoolic din frunze de Gingko biloba (cate 30 picaturi de 3 ori pe zi, cu 10 minute inainte de mese, intr-o cura de 4 saptamani), care favorizeaza circulatia periferica a sangelui la nivelul arterelor mici si a capilarelor, precum si scaderea vascozitatii sangelui datorita efectului antiagregant plachetar;

v      infuzie din herba de sulfina galbena (Melilotus officinalis) (1 lingurita la 200 ml apa clocotita), se beau 1-2 ceaiuri calde pe zi, avand efecte in dilatarea vaselor periferice, marirea permeabilitatii arterelor si inlaturarea vasoconstrictiei;

v      infuzie din frunze si radacini de papadie (Taraxacum officinale) (1-2 lingurite la 200 ml apa clocotita), cu bune rezultate in normalizarea circulatiei sangelui la toate nivelele corpului;

      infuzie din herba de coada soricelului (Achillea millefolium) bauta seara, dupa aparitia primelor intepaturi in picioare;

v      decoct din fructe de maces (Rosa canina) (2 linguri fructe uscate in 500 ml apa), se fierb 10 minute si se bea intreaga cantitate in cursul zilei, avand efecte in mentinerea permeabilitatii si elasticitatii vaselor capilare, datorita continutului ridicat in vitaminele P si C. Tot din fructe uscate de maces se consuma cate 3 g pulbere pe zi;

v      infuzii din frunze de salvie (Salvia officinalis), herba de cimbrisor (Thymus serpyllus) si frunze de urzica (Urtica dioica), baute dupa fiecare masa, in cure prelungite de primavara.

Nu pot sa lipseasca tratamentele de durata cu preparate din fructe de coacaz negru (Ribes nigrum) (bogate in vitamina C, antozide, acid linolenic si saruri de potasiu), cu rol antiagregant plachetar sau preparate din fructe de catina alba (Hippophae rhamnoides) (bogate in multe vitamine).

In cazul edemelor, cu picioare umflate, obosite, grele si reci, se va consuma un ceai din frunze de afin (Vaccinium myrtillus) care protejeaza peretii arterelor, ceai de pedicuta (Lycopodium), cu adaus de 1 lingurita bitter suedez, decoct din radacini de lemn dulce (Glycyrrhiza glabra) (cu actiune diuretica si antiinflamatoare) si amestecul, in parti egale, de coada calului (Equisetum arvense) si coada soricelului (Achillea millefolium) din care se beau 3 cani pe zi.Cantitatea de lichid necesara organismului (1,5 – 2 litri pe zi) se completeaza cu apa plata, apa de tarate sau ceai verde chinezesc. 

Reteta autorului: Gingko, Melilotus, Taraxacum, Rosa, AchilleaEquisetum, Salvia, Vaccinium.

Pentru uz extern sunt recomandate zilnic comprese locale calde si bai de picioare, pe durata de 15-20 minute, timp de 3 saptamani, cu decoct din ace de pin (Pinus), scoarta din ramuri tinere de castan salbatic (Aesculus), frunze de vita de vie (Vitis) cu struguri rosii, frunze de rachitan (Lythrum salicaria), urzica (Urtica), patlagina (Plantago) si herba de sulfina (Melilotus). In 2 litri de apa calda se adauga cate 5 linguri de tinctura de rozmarin (Rosmarinus) si o lingura de bicarbonat de sodiu. In cazuri mai grave, tratamentul se poate complica cu un amestec de usturoi (Allium) zdrobit, anghinare (Cynara), paducel (Crataegus) si cimbru (Satureja).

Pe zonele afectate se aplica frunze strivite de varza in amestec cu hrean ras (daca se poate suporta) si se acopera cu o panza pentru pastrare peste noapte. In timpul zilei se face un masaj usor cu unguent de galbenele (Calendula) (timp de 10-15 minute) si pensulari cu ulei de peste sau tinctura de salvie (Salvia), ienupar (Juniperus), arnica (Arnica) sau castan (Aesculus).

Pentru bolnavii de arterite cu picioare umflate, obosite si reci se propun urmatoarele tratamente:

v      baie de picioare si maini (spalate in prealabil cu apa si sapun) folosind decoct din flori si frunze de soc (Sambucus), decoct din frunze de pelin (Artemisia), nuc (Juglans) si menta (Mentha) (cate 100 g la 3 litri de apa si putin otet), bai calde cu faina de mustar  (Sinapis) (100 g puse intr-un saculet de panza si introdus in ligheanul cu apa), bai de urzici (Urtica) (primavara de 2 ori pe saptamana), bai cu boabe de ienupar (Juniperus) maruntite si fierte 8-10 minute (seara inainte de culcare);

v      comprese la picioare cu decoct din rizomi de feriga (Polypodium) taiati marunt si fierti 15 minute in 1 litru apa si putin otet, comprese cu coada calului (Equisetum) sau comprese cu faguri de miere, aplicate pe umflaturi la genunchi timp de 3-4 ore;

v      frectii (doua pe zi) pe picioarele umflate cu un amestec din 4 catei de usturoi, un pumn dublu de urzica moarta (Lamium) si un pahar de untdelemn care se fierbe timp de 5 minute, se strecoara printr-o panza curata si se maseaza pielea de jos in sus;

v      pudra calmanta din scoarta de ulm (Ulmus), piciorul cocosului (Ranunculus) sau faina de mustar (Sinapis), presarata in interiorul ciorapilor si a incaltamintei. 

Regimul alimentar

Se suprima consumul alimentelor care incarca organismul si solicita un efort mare de prelucrare, metabolizare si eliminare: carne de porc, rata si gasca, preparate din carne, grasimi animale, mezeluri, conserve, galbenus de ou (bogat in colesterol), prajeli, sare, cafea, ciocolata, alcooluri tari si, mai ales, tutun. O zi pe saptamana se impune un repaus alimentar absolut, consumand numai lichide sub forma de ceaiuri si sucuri de radacinoase (morcov, telina, sfecla rosie, pastarnac, patrunjel) si din fructe proaspete (lamai, portocale, grapefruit, mere rosii) care contin cantitati mari de vitamina C. In celelalte zile se recomanda carne de pasare (150-200 g), peste alb, lapte degresat, iaurt, ulei vegetal fara colesterol sau presat la rece, paine integrala sau graham, germeni de grau, miere de albine in putin otet de mere, o lingura de lactat de calciu si un adaus zilnic de vitamina E (de 3 ori pe zi inainte de mese).

O atentie deosebita se acorda consumului zilnic de legume proaspete, mai ales tomate bine coapte, intrucat licopenul, un compus carotenoidic, are proprietati antioxidante asupra arterelor. Specialistii americani de la universitatea Harvard, studiind un lot de peste 38.000 de femei timp de 7 ani, au constatat rolul tomatelor in evitarea arteritelor, a crampelor de gambe, a atacului cerebral si a infarctului miocardic.

Ceapa si usturoiul (3-5 catei pe zi) fluidifica sangele, determina dilatarea arterelor si impiedica formarea de cheaguri. De asemenea se recomanda o cura de 10-14 zile cu drojdie de bere, preparata din 4 linguri drojdie in 500 ml lapte, apa, suc de rosii sau de lamaie; dupa amestecare se tine in frigider si se consuma intreaga cantitate in 3 reprize pe zi.

Regimul alimentar trebuie sa asigure organismului o cantitate suficienta de vitamine (A, B, C, E, PP), mai ales prin consumul sucurilor de legume si fructe, cu adaus de 50-100 g germeni de grau si 2-3 lingurite de drojdie de bere uscata. 

Regimul de viata 

Prevede urmatoarele recomandari:

- evitarea statului prelungit in picioare si chiar in pozitie sezand pe scaun “picior peste picior”, fara un suport pentru ridicarea picioarelor;

- evitarea mersului pe jos pe distante mari, mai ales pe terenuri in panta sau cu denivelari mari, fiind preferat un mers in ritm constant (o ora pe zi), pe distante crescande, pe terenuri plane, care sa alterneze cu repausul la pat;

- evitarea factorilor favorizanti ai bolii: frig, umezeala, caldura excesiva, traumatisme locale, infectii virotice si interzicerea categorica a consumului de tutun ;

- excluderea jartierelor, a elasticurilor circulare, a ciorapilor din materiale plastice si a incaltamintei stramte; se vor inlocui cu ciorapi din lana si incaltaminte comoda, elastica, calduroasa si impermeabila;

- mentinerea corpului incalzit cu perne electrice sau sticle calde aplicate seara la stinghie si nu pe piciorul bolnav;

- masaj superficial al picioarelor inainte de culcare, cu apa, otet de mere sau alcool, incepand de la degete spre glezne si genunchi.

Cu avizul medicului se poate face gimnastica vasculara Burger (dimineata si seara) precum si baile ascendente Hauffe, cu temperaturi in crestere de la 350 pana la 40-450C (cate 10C la 2 minute).

Sunt obligatorii baile zilnice alternative (caldute si reci) la picioare si maini, cu apa simpla sau apa sarata. Dupa baie se vor taia unghiile fara raniri si se pudreaza intre degete cu talc pentru a evita aparitia infectiilor locale sau a ulceratiilor grave. 

Tratamentul balneoclimateric

Se face in statiunile Borsec, Buzias, Vatra Dornei, Tusnad si Covasna, completate cu bai galvanice, bai de lumina, diadinamice si electroterapie.

Related Posts with Thumbnails

June 8, 2008  Tags: , ,   Posted in: AFECTIUNI CARDIOVASCULARE

One Response

  1. doru frunza - September 11, 2010

    sufar de cateva luni de infectarea coacerea degetului mic de la picior.care-i tratamentul