Constipatiile

Constipatia este o stare patologica cu suferinte functionale care constau din dificultatea sau imposibilitatea de evacuare suficienta si la timp a  materiilor fecale, retinute in colon si in rect, datorita unui tranzit intestinal intarziat. Scaunele sunt rare, la intervale neregulate (peste 24 si chiar 48 ore), cu consistenta mult marita, provocand adesea ulceratii ale intestinelor, pierderi de sange, fisuri anale sau complicatii interne destul de grave,  cauzate de anumite boli digestive, acumulare de toxine care nu pot fi eliminate la timp, alimentatie saraca in fibre celulozice, exces de laxative sau alte medicamente. Perioadele de constipatie  pot fi intrerupte de perioade cu scaune normale sau cu falsa diaree.

Boala poate aparea de la varsta copilariei pana la adanci batraneti si poate fi considerata o afectiune in plina extindere, mai ales la persoanele din mediul urban datorita sedentarismului si a alimentatiei gresite. In aceste conditii este afectata circa o treime din populatia adulta, in deosebi femeile care sunt nevoite, adesea, sa foloseasca purgative.

Starea de constipatie este insotita de dureri abdominale, dureri de cap, insomnii, oboseala generala, lipsa poftei de mancare, limba incarcata, senzatie de balonare, colite, tumori intestinale, colon iritat, ocluzie intestinala, dischinezie rectala, afectiuni genitale la femei, prostatita si adenom de prostata, migrene, stari depresive, manifestari alergice si de nervozitate, cu mancarimi in zona abdomenului si a feselor si chiar unele tulburari psihice.  

In functie de factorii care determina starea de lenevire a stomacului, cu intarzierea peste limite a tranzitului intestinal, constipatia poate fi habituala (cronica), organica (simptomatica) si functionala (ocazionala).

Constipatia habituala este o forma primara, mai frecventa la femei cu multe nasteri, la batrani si la persoanele obeze cu viata sedentara. Cauzele care produc boala sunt legate de o alimentatie saraca in celuloza, dar bogata in alimente rafinate, fibre vegetale fine (paine alba, fripturi, branzeturi). Mai contribuie mult sedentarismul, care reduce tonusul musculaturii intestinale, statul in pat timp indelungat, intoxicatiile cu nicotina sau metale grele (plumb), utilizarea excesiva de laxative si purgative. In multe cazuri, constipatia este o reactie a unor boli de ficat, de stomac si intestine, ulcere gastrice si duodenale, apendicita, colecistopatii, precum si dupa aparitia unor factori psihici (stresuri) sau conjuncturali.

Constipatia organica este cauzata de unele afectiuni gastro-intestinale (tumori), leziuni pe canalul anal (inflamatii intestinale, hemoroizi, fisuri anale, prolaps anal) sau de tulburari postoperatorii si hormonale.

Constipatia functionala este cauzata de unele schimbari in regimul alimentar, deplasari lungi in alte localitati, nerespectarea unui program regulat al meselor si al scaunului si consumul in exces al anumitor medicamente (diuretice, hipotensoare, antidepresive, antiacide, produse cu fier).Tulburarile de motilitate ale colonului sunt produse fie prin spasme, fie prin atonie, cu localizari pe partea ascendenta a colonului din dreapta, pe portiunea stanga descendenta sau pe toata lungimea colonului. Spasmele si atonia pot coexista, un segment al intestinului fiind in spasme, iar altul in atonie.  

Daca durerea apare pe partea dreapta se poate confunda cu apendicita sau colita si are o forma toxica si dureroasa, cu o abundenta flora microbiana. Pe partea stanga a colonului, durerile sunt reduse, nu exista simptome de autointoxicare iar flora microbiana este foarte redusa.

Tratamentele pentru evitarea si combaterea constipatiei au cunoscut tehnici variate in decursul timpului. In urma cu 150-200 de ani, in multe tari din Europa, oamenii nevoiasi mancau mult mei care le provoca constipatii severe. Atunci au intrat in actiune o serie de vrajitoare care tamaduiau constipatiile prin descantece si prin extragerea fecalelor cu ajutorul unor carlige metalice, asemenea unor andrele curbate. Aceste interventii dure duceau adesea la raniri grave si cancere de colon.

Tratamentele fitoterapeutice

S-au efectuat, de-a lungul secolelor, cu numeroase preparate in functie de informatiile la zi  si de experientele diferitelor popoare. Au fost folosite plante medicinale cu efecte laxative sau purgative, care pot provoca evacuari intestinale, lichide sau semilichide, de intensitate mijlocie si neinsotite colici.

La inceput, o mare atentie s-a acordat uleiului de ricin si apoi ceaiurilor din scoarta ramurilor si a tulpinilor tinere de crusin (Frangulae cortex). Mai recent s-a constatat ca aceste preparate pot declansa o purgatie fortata, pana la diaree foarte severa, lezand mucoasa sensibila care imbraca partea interioara a colonului. Efectele acestor procedee au fost, adesea, cu totul nedorite, ducand la colon iritat si, in cazuri mai grave, chiar la cancer de colon.

Desi majoritatea retetelor cunoscute includ crusinul drept component de baza in prevenirea si combaterea constipatiei, vom recomanda alte formule de tratament, cu plante separate sau in amestecuri, excluzand scoarta de crusin. Retetele care se propun au actiune mai blanda dar vor fi mai sanatoase decat crusinul sau tabletele folosite in prezent. In functie de doze, efectele vor fi laxative (mai usoare) sau purgative (mai drastice).

Ceaiurile cu specii separate de plante folosesc:

- frunze de salvie (2-3 cani pe zi) cu mare eficacitate stiind, inca din antichitate,  ca persoanele care beau zilnic un astfel de ceai nu sufera niciodata de constipatie;

- flori de porumbar, piersic, cicoare sau soc, preparate sub forma de infuzie (2 lingurite la 200 ml apa clocotita) din care se consuma doua ceaiuri calde pe zi, dimineata si seara la culcare, cu efecte usor laxative, mai ales in constipatiile de provenienta nervoasa;

- frunze de cimbrisor, volbura, aloe sau frasin (infuzie cu 1 lingura la 200 ml apa) din care se beau 2-3 cani pe zi, avand efect usor laxativ, mai ales dimineata pe stomacul gol;

- frunze de anghinare (1 lingurita la 200 ml apa) din care se beau 2-3 ceaiuri indulcite pe zi, in constipatiile datorate unor disfunctii hepatice;

- radacini de cicoare sau lemn dulce, tocate marunt (decoct din 1 lingurita la 250 ml apa), care se infuzeaza 10 minute in vas acoperit si se bea fractionat in 3 reprize inainte de mese;

- pulbere din radacina uscata si macinata fin de obligeana sau lemn dulce din care se ia cate un varf de cutit cu un pahar de apa rece, pe nemancate;

- tinctura din 20 g herba de volbura, herba de nalba de padure, flori de soc sau radacina de papadie, macerate timp de 10 zile in 100 ml alcool 70º; se consuma cate 2 linguri pe zi, amestecate in miere de albine sau sirop natural, dimineata pe stomacul gol;

- sirop de cicoare sau de prune (4-6 linguri pe zi);

- seminte intregi de in (1-2 lingurite tinute 1-2 ore intr-un pahar cu apa) care se inghit seara inainte de culcare, avand actiune mecanica in reglarea tranzitului intestinal, chiar in constipatii rebele, datorita continutului ridicat de mucilagii;

- ulei de ricin luat in doza de 1 lingurita, dimineata pe nemancate si seara la culcare, exceptand copiii sub 2-3 ani.

Amestecurile de plante folosesc speciile de mai sus la care se pot adauga:

- flori de salcam, nalba de gradina, maces si mac rosu;

- frunze de patlagina si roinita;

- herba de trei-frati-patati si tintaura

- radacini de pir si sapunarita;

- seminte de marar, fenicul, anason, chimion si macese;

- coaja de portocale.

Aceste amestecuri de plante pot fi preparate sub forma de infuzii, decocturi, macerate, tincturi, vinuri medicinale, uleiuri eterice si pulberi laxative.

Reteta autorului

Cicoare, cimbrisor, fenicul, frasin, in, lemn dulce, obligeana, patlagina, porumbar, salvie, soc si volbura.

Apiterapia intervine cu cateva preparate considerate ca laxative excelente:

- miere poliflora (1 lingura) si 4 prune uscate, macerate peste noapte intr-un pahar cu apa rece iar in dimineata urmatoare se bea zeama si se mananca prunele;

- miere poliflora (1-2 lingurite) diluate cu ceai de busuioc, cimbru si sunatoare (in parti egale) din care se ia 1 lingurita  la o cana de apa si se consuma la 60 minute dupa mesele principale;

- miere poliflora (100 g pe zi) care se toarna in suc de mere sau ceai de frasin si se bea dupa masa de seara;

- miere de albine (1-2 linguri) care se fierbe 3 minute in 250 ml apa cu un varf de cutit frunze uscate de aloe si se iau cate 3 linguri pe zi, inainte de mese;

- polen (4 lingurite pe zi) din care 2 lingurite dimineata si 2 seara, timp de 3 zile consecutiv, cu reluare la intervale de 3 luni.

Regimul alimentar

Se impune respectarea unor masuri igienice si dietetice stricte, corelate cu tipul de constipatie.

Alimentatia controlata va incepe cu cateva zile de repaus absolut in care se vor consuma numai lichide (ceaiuri, sucuri si apa fiarta) pentru crutarea colonului.

In constipatiile obisnuite, atone sau spastice, sunt recomandate alimente usor fermentabile, ciorbe sau supe, salate de cruditati si un aport crescut de lichide (1,5 – 2 litri pe zi) consumate, in special, in timpul meselor. Cele mai indicate produse alimentare sunt legumele si fructele proaspete care, prin aportul de celuloza, maresc volumul continutului intestinal, prin fixare de apa si asigura excitabilitatea colonului. Este stiut ca celuloza sau fibra vegetala nu este digerata in intestinul subtire si ajunge in colon, pe care il curata prin exercitarea unor functii importante : absorbtia toxinelor, stimularea peristaltismului intestinal si grabirea evacuarii substantelor nocive cum ar fi acizii biliari, cunoscuti ca precursori ai colesterolului. Prin aceste functii, celuloza evita constipatia si scade colesterolul. Bune rezultate dau decocturile de secara (30 g la 1 litru apa), de orz (40 g la 1 litru apa) sau de ovaz (45 g la 500 ml apa).

Legumele si fructele proaspete vor fi consumate nu numai ca desert ci si inainte sau intre mese. Cele mai indicate legume verzi sunt salatele de varza alba si rosie, conopida, castraveti, lactuca, spanac, stevie, ridichi negre, ceapa (1-2 linguri ceapa rasa, amestecata cu ulei), praz, usturoi, marar, patrunjel, leustean, telina, sfecla rosie, fasole, mazare verde, tomate, vinete, asmatui etc. Dintre fructe sunt eficiente, in primul rand, prunele proaspete, uscate sau in compoturi (cate 10-20 prune pe zi), avand efecte purgative, colagoge, dezinfectante si energizante. Bune actiuni dau consumurile zilnice de fructe proaspete (300-500 g) sau sucuri naturale de caise, piersice, cirese albe, visine, mere, pere, portocale, struguri albi (cure de 1-2 zile pe saptamana), pepene galben si rosu, dude, fragi, capsuni (cate 1 kg timp de 7-10 zile), zmeura, coacaze, castane comestibile, masline, curmale, stafide, smochine fierte in lapte.

Un regim de crutare este asigurat prin consumul de iaurt, lapte batut, kefir, zer,  galbenus de ou, peste slab (fiert sau rasol), fainoase cu lapte, paine neagra sau graham (200-250 g pe zi) cu unt si miere, zeama de varza murata, margarina, frisca proaspata, ulei de porumb sau de floarea soarelui, marmelada, magiun, dulceata, inghetata, bauturi gazoase.

Pentru cresterea activitatii digestive se recomanda un amestec din morcov ras (5 linguri), seminte de floarea soarelui decojite (1 lingura), tarate de grau (1 lingura), seminte inmuiate de in (1 lingurita), ceapa tocata (1 lingurita) si ulei de masline (2 linguri) ; cantitatea se consuma integral dimineata, cu 30 minute inainte de micul dejun.La sugarii cu constipatie se va da, o data pe zi, o fiertura de ovaz, preparata dintr-o lingurita faina de ovaz, fiarta in 150 ml apa.

Vor fi evitate painea alba si prajita, orezul, preparatele cu carne fripta sau prajita, fructele acre, cu continut ridicat in taninuri, care inhiba motilitatea intestinala (coarne, afine, macese, gutui, struguri rosii), condimente iuti, ciocolata, cafea si alcooluri tari.

In constipatia insotita de procese inflamatorii ale colonului, regimul alimentar este mai dificil de realizat, punandu-se accent pe regimul de crutare a inflamatiilor. Fructele vor fi consumate sub forma de piureuri, coapte sau ca sucuri.

In constipatia cu spasme si dureri acute se vor consuma produse de balast care favorizeaza dezvoltarea florei de fermentatie (fructe cu coaja, fructe uscate, iaurt si lapte batut).

Necesarul zilnic de lichide va fi asigurat prin minim 1,5 litri de apa rece din care un pahar va fi baut dimineata pe nemancate.

Regimul de viata

Impune un tratament corect al suferintelor care au provocat constipatia. Bolnavul va consuma, in fiecare dimineata, pe stomacul gol, cate un pahar cu apa calduta si apoi cate o inghititura de apa rece, din ora in ora, pentru a asigura o hidratare permanenta o bolului alimentar in tot cursul zilei.

Intern va lua zilnic carbune din lemn de tei (de 3 ori cate 1 lingura) iar extern  se vor aplica, de cateva ori pe zi, comprese calde pe abdomen si cataplasme cu parafina sau tarate, tinute timp de 1-2 ore, dupa mesele principale.

Sunt foarte eficiente baile reci pe jumatatea inferioara a corpului, de 3 ori pe saptamana si dus rece general de 2 ori pe saptamana. Inainte de baie sau de dusuri se recomanda un automasaj abdominal facut cu mana, in lungul colonului, incepand din dreapta jos, urcare spre ficat, transversal spre stanga si coborare verticala spre rect. Masajul se repeta de cateva ori pe zi, timp de 10 minute, stand in pat iar tratamentul dureaza 30-40 zile consecutiv.

Pentru intarirea muschilor abdominali se fac exercitii din pozitia culcat pe spate, ridicand ambele picioare pana la inclinatia de 70º si se tin in repaus cateva secunde.

Prin autoeducare, bolnavul se va obisnui cu mersul la toaleta la ore fixe, de preferat dimineata dupa sculare din pat si va renunta la cititul de ziare sau carti in timpul scaunului.

Pentru combaterea sedentarismului se recomanda un program zilnic de miscare in aer liber, prin mers pe jos (minim o ora) sau pe bicicleta, practicarea unor sporturi adecvate varstei si fortei individuale precum si munca fizica in gradina.

In constipatiile acute, cu dureri mari, se recomanda supozitoare cu glicerina + stearina + carbonat de sodiu care stimuleaza secretia mucoasei rectale si pun in actiune mecanismul defecatiei. Bune efecte au purgativele saline (sulfat de sodiu sau sulfat de magneziu) si cele uleioase (ulei de ricin si de parafina). Se vor evita laxativele si purgativele drastice iar cele blande vor fi folosite numai ocazional sau pe perioade scurte de timp deoarece pot produce obisnuinta si iritatii ale colonului.

Tratamentele balneoclimaterice

Sunt indicate apele cloro-sodice, cloro-sulfuroase si magneziene din statiunile Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Slanic-Moldova, Tusnad, Bazna, Borsec, Malnas, Sangeorz-Bai, Sovata, Herculane, Baltatesti, Someseni, Valcele (Covasna) si apele termale din statiunile 1 Mai si Felix.

Related Posts with Thumbnails

June 8, 2008  Tags: , , , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI DIGESTIV