Enteritele

Sunt inflamatii ale intestinului subtire, produse de o boala generala (dizenterie, febra tifoida, uremie, holera etc) sau datorita unor factori externi (alimente alterate si infectate, medicamente chimice depasite etc).

Enterita acuta apare la scurt timp dupa agresarea mucoasei intestinale prin diverse infectii, parazitoze si intoxicatii. Agentii infectiosi care afecteaza mucoasele sunt: bacterii (Salmonella, Shigella, Escherichia, Clostridium botulinum, Vibrio cholerae, Staphylococus aureus, Klebsiella), virusuri, ciuperci (Candida albicans) si protozoare. Parazitozele sunt implicate, de obicei, in dizenterie, lambliaza si alte helmintiaze.

Intoxicatiile alimentare sunt provocate de toxinele existente in produsele alterate care se inmultesc, rapid, in intestine prin activitatea unor bacterii patogene sau in exces de alcool si metale grele (mercur, plumb, arsen etc).

Boala se manifesta prin diaree acuta (zilnic 10-20 scaune de culoare deschisa, amestecate cu mucus). Bolnavul are greturi, varsaturi, dureri abdominale violente, balonari, frisoane, febra, sete mare, dureri de cap, astenie si stare generala alterata progresiv.

Enterita cronica este datorata unor factori de risc care favorizeaza boala: genetici, modificari endocrine, discutii tensionate in timpul mesei, anxietate, suprasolicitari fizice si intelectuale, caldura mare sau frig, insomnii cronicizate si consumul de medicamente contraindicate sau cu termen depasit. Durerile abdominale apar la 2-3 ore dupa mese din cauza unei digestii incomplete. Pacientul slabeste repede, are o rezistenta scazuta la infectii si la frig, pe fondul lipsei acute a poftei de mancare.

In cazuri frecvente, inflamatiile intestinului subtire trec si la colon dand enterocolite, provocate de cauze infectioase, chimice, toxice, alimentare si medicamentoase. Cele mai frecvente sunt de natura infectioasa, fiind declansate de bacili patogeni, enterococi, stafilococi si streptococi, mai ales specii de Salmonella, Shigella si Escherichia.

Tratamentele fitoterapeutice

Folosesc speciile medicinale care contin principii active cu proprietati antiseptice ce actioneaza asupra florei patogene, cu efecte declansatoare in inflamatiile intestinale. Infuziile si decocturile se administreaza dupa mese, fara indulcire cu zahar ci numai cu zaharina sau ciclamat.

Sunt eficiente:

v      infuziile din:

- flori de galbenele, albastrele, lavanda, musetel, sulfina, ciubotica cucului;

- frunze de anghinare, frasin, nuc, menta, roinita, salvie, zmeur, urzica moarta;

- herba de coada soricelului, busuioc, cretusca, cimbrisor, nalba mare, rachitan, sunatoare, turita mare;

- fructe de ienupar, chimion si anason.

v      decocturi din:

- radacini de angelica, cerentel, brusture, tataneasa;

- fructe de corn, afin, maces;

- herba de coada racului, sclipeti;

- scoarta de stejar.

v      macerat din afin si paducel (fructe), musetel si nalba mare.

v      tinctura din turita mare, obligeana (radacini) si corn (fructe).

Apiterapia recomanda:

- polen uscat (20 g pe zi) luat inainte de mesele principale in cura de 30 zile;

- tinctura de propolis (20 g in 100 ml alcool 90º), macerata 40 ore si diluata cu apa distilata (1 : 3) din care se consuma cate 30-40 picaturi in 100 ml apa calduta, cu 60 minute inainte de mese.

Regimul alimentar

Alimentatia dietetica reprezinta un mijloc terapeutic eficient in ameliorarea suferintelor intestinale, in caz de enterite si enterocolite.

In crizele de enterite acute se impune un repaus total al intestinului inflamat printr-o dieta hidrica (1,5 – 3 litri lichid pe zi), repartizata in 5-6 reprize, cu ceaiuri caldute (de afin, musetel, menta, macese, rachitan, sclipeti), neindulcite si cu adaus de lamaie sau sucuri foarte diluate de fructe, cu actiune alcalinizanta. Timp de 3-4 zile se consuma alimente usor digerabile cum ar fi: supe de legume pasate si strecurate cu morcov si orez, fiertura de orez sau pilaf (fara carne si grasime). Treptat se poate manca branza de vaci, urda, telemea desarata, oua fierte moi.

In enteritele cronice se adopta un regim alimentar complet, pentru compensarea carentelor nutritionale din organism, folosind carne slaba de vita sau pasare (rasol sau tocata in perisoare), peste slab (salau, stiuca, pastrav, biban, guvizi, mreana, calcan), paine alba prajita, biscuiti, paste fainoase, budinci cu branza sau carne, prajituri uscate si peltea de gutui.

Printre alimentele interzise se enumera carnea (de porc,  rata, gasca, vanat), ficat, rinichi, mezeluri, rantasi, peste gras, slanina, untura, grasimi prajite, afumaturi, conserve din carne, sardele, icre, maioneze, papricas, paine neagra, fasole uscata, ciuperci, salate crude cu ceapa, usturoi, castraveti, vinete precum si alimente puternic condimentate (cu piper, ardei iute, mustar, hrean, acrituri).

Se exclud alimentele vechi, alterate sau netolerate de bolnav pentru a reduce riscul unor toxiinfectii alimentare. Se vor lua zilnic 4-5 mese, la distante egale, la temperatura optima. In timpul mesei nu se consuma lichide care pot evacua rapid continutul gastric impreuna cu enzimele necesare digestiei.

Regimul de viata

In timpul crizelor se pun comprese calde pe abdomen iar bolnavul va sta linistit intr-o incapere curata.

Tratamentul balneoclimateric

Sunt recomandate apele minerale nealcaline din statiunile Lipova, Buzias, Covasna, Borsec, Bodoc, Sangeorz, Vatra Dornei, Tinca, Valcele. Apele minerale se pot consuma si la domiciliu, repartizate in 3 reprize, cu conditia ca vechimea lor sa nu depaseasca 3 luni dupa imbuteliere.

Related Posts with Thumbnails

June 8, 2008  Tags: , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI DIGESTIV