Gripa

Este o boala acuta, destul de frecventa in sezonul rece al anului (ploi reci, vanturi, ceata, ninsori, viscole, temperaturi foarte scazute). Are un caracter infecto-contagios fiind provocata de peste o suta de tulpini de virusuri gripale (din serotipurile A, B, C). Uneori prezinta mari posibilitati de extindere sub forma de epidemii, pe o arie geografica limitata. Virusul gripal are proprietatea de a-si schimba radical structura antigenica, la anumite intervale de timp, chiar la peste 20 de ani, determinand aparitia unor noi tulpini virale, fata de care populatia nu are anticorpii de imunitate. In aceste cazuri apare pandemia de gripa care se raspandeste rapid si poate afecta zone foarte extinse ale globului. In secolul al XX-lea au existat 3 pandemii grave de gripa: in anul 1918 (gripa spaniola care a cauzat decesul a 40 milioane de locuitori), apoi in anii 1957 si in 1968.

Transmiterea bolii se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise prin tuse, stranut sau vorbire, punand in pericol viata celor din jur, mai ales la copii, bolnavi de afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.

Potrivit statisticilor Organizatiei Mondiale a Sanatatii, pe plan mondial, exista aprox. un miliard de persoane cu risc crescut de imbolnavire grava de gripa, care poate evolua spre pneumonie si chiar deces, mai ales la persoanele varstnice.

Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse seaca, iritanta, stranut, febra mare (39-40ºC), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, somnolenta, stare de astenie asociata cu transpiratie.

Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija pentru a evita o suprainfectie, cu evolutii sub forma de epidemii sau chiar pandemii. In acest caz apar complicatii agravante: pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita, miocardita si chiar decese bruste la copii si batrani, in numai 24-48 ore. Cele mai frecvente epidemii de gripa survin pe neasteptate si sunt declansate in aglomeratii urbane, in colectivitati de muncitori si, mai ales, la copiii din crese, gradinite, scoli si camine.

Tratamentele fitoterapeutice

Medicina naturista prezinta un larg arsenal de procedee cu care se poate interveni in mod eficient. Mai intai sunt recomandate ceaiuri fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoata de salcie.

Pentru administrare interna, sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa) din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica pentru declansarea transpiratiei.

Consumate separat sunt eficiente infuziile din:

v      flori de ciubotica cucului;

v      frunze de coacaz negru si salvie;

v      herba de cimbru, isop, busuioc, unguras, tintaura;

v      fructe de anason.

Sub forma de decoct, prin fierbere 5-10 minute (2 linguri la 250 ml apa din care se iau 3-4 linguri sau 2-3 cani pe zi prin inghitituri rare) se folosesc:

v      radacini de ciubotica cucului si brusture;

v      scoarta de salcie, pentru combaterea durerilor musculare;

v      herba de ghintura, scai vanat si traista-ciobanului.

Un decoct utilizat mult in medicina casnica se prepara din 3 cepe care se fierb in 600 ml apa pana scade continutul la jumatate. Dupa strecurare se adauga 3 linguri miere de albine si 1 lingurita tinctura de gentiana din care se ia cate o lingura din ora in ora.

Formule din amestecuri de plante cu mare eficienta sunt:

v      flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;

v      flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;

v      flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);

v      flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;

v      flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si cretusca si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);

v      flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica.

Alte preparate valoroase sunt:

v      Tinctura de tintaura (Centaurium) din 20 g herba macerata 5 zile in 100 ml alcool 70% din care se iau cate 30-40 picaturi de 3 ori pe zi, cu 60 minute inainte de mese.

v      Tinctura din 4 linguri de radacini de papadie, tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de 3 ori pe zi pentru combaterea frisoanelor.

v      Bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de 3 ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 minute inainte de mese.

In tratamentele externe sunt recomandate:

v      inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);

v      inspirare pe nas a catorva picaturi de ulei eteric de lavanda puse pe o batista curata;

v      frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la 1 litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;

v      frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, a 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;

v      masaj general cu ulei eteric de molid pentru a mari capacitatea de rezistenta a organismului, intarirea psihicului si redarea increderii in fortele proprii;

v      bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g + 1 lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaus treptat de apa fierbinte.

Apiterapia recomanda:

v      tinctura de propolis 20% din care se iau 20-30 picaturi intr-un paharel cu apa sau lapte, de 2-3 ori pe zi, cu o ora inainte de mese, avand actiune puternic antivirala;

v      miere din flori de tei, luata impreuna cu ceai de tei, fiind un leac foarte bun contra tusei si gripei;

v      laptisor de matca;

v      polen in doza de atac, de 3-4 ori mai mare decat doza normala.

Regimul alimentar

In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5 – 2 litri pe zi), sub forma de ceaiuri, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grapefruit, mere).

Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita si pasare, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere). O combinatie savuroasa se poate obtine amestecand sucul de la 200 g lamai cu miere de albine si scortisoara. La gripa cu frisoane puternice se recomanda o reteta cu 4 lingurite cafea macinata fin care se fierbe in 250 ml apa; se adauga zeama de la o lamaie si 4 linguri rom, totul fiind baut intr-o singura repriza.

Intre mese se vor lua cate 1-2 lingurite de bitter suedez si o lingura cu fructe de catina alba.

Permanent se va urmari asigurarea necesarului vitaminic (A, E, C, B) si de saruri minerale (Zn, Mg, K, Ca) care au un rol esential in intarirea sistemului imunitar si ca bariera contra virusului gripei.

Dupa scaderea febrei este indicat vinul de cirese (1 kg fructe la 1 litru vin si cateva linguri de zahar) care se fierbe 10 minute si se consuma cate un paharel (50 ml) inainte de mesele principale.

Ratiile de alimente la masa vor fi mai reduse pentruca organismul sa poata lupta impotriva bolii si sa nu faca consumuri energetice suplimentare in digerarea excesului de alimente.

Se va evita consumul de afumaturi, mezeluri, grasimi animale, exces de oua, conserve, fasole uscata, condimente iuti, cafele si bauturi alcoolice tari.

Regimul de viata

Bolnavul va evita locurile aglomerate, mai ales unde sunt persoane contaminate de gripa. La declansarea bolii se impune un repaus la pat timp de minim 3 zile, de preferat in pozitie sezand, intr-o incapere bine aerisita si incalzita.

La copiii mici cu febra mare se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35ºC,  pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie, imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.

La picioarele bolnavului se pun doua sticle din plastic, umplute cu apa fierbinte, schimbate pe masura racirii. Se mai pastreaza metoda aplicarii de ventuze pe spate si pe piept, dar de catre o persoana bine pregatita pentru aceasta lucrare.

Pentru a evita infectia gripala, inainte de fiecare masa, bolnavul se va spala pe maini, in mod obligatoriu.

Munca in exces dauneaza, intrucat persoanele obosite sunt mai sensibile si se imbolnavesc mai usor. In mod categoric se exclude tutunul din incaperea bolnavului si se evita excesul de antibiotice, luate la intamplare.

O masura importanta de prevenire si combatere a gripei consta in vaccinarea antigripala, in perioadele cu riscuri evidente de epidemii sau pandemii, mai ales la copii, adolescenti slabiti, gravide, diabetici si varstnici peste 65 de ani.

Related Posts with Thumbnails

June 8, 2008  Tags:   Posted in: BOLILE APARATULUI RESPIRATOR