Alergiile

In ultimele decenii, datorita actiunii unor factori de poluare, urbanizare, stres si abuz de medicamente de sinteza, bolile alergice au inregistrat o frecventa intr-o continua crestere, afectand persoane de diferite varste, mai ales pe tinerii adolescenti si mai tarziu pe femei, cu o capacitate redusa de aparare prin sistemul imunitar. Statisticile arata ca una din doua persoane este sensibilizata alergic, cu reactii specifice pentru diferite cauze.

Alergia este o sensibilizare a bolnavului la actiunea unor stimuli alergeni externi (chimici, fizici etc), cu efecte iritante care declanseaza unele reactii imediate, chiar violente ale organismului.

Boala apare datorita contactului repetat cu unele produse din mediul extern ca: pesticide, cianuri, clor, poluanti ai aerului, puf de plop si papadie, polen si flori puternic mirositoare cum sunt crini, zambile, narcise, garoafe, tei, castan, salcam (mai frecvent in diminetile de primavara), praf de casa (pe covoare, paturi, perne, perdele, rafturi cu carti, jucariile copiilor), par de animale (pisici, caini, iepuri, bovine), pene, fulgi, intepaturi de insecte (albine, viespi, acarieni), mucegaiuri, bacterii. La acestea se adauga anumite alimente (oua, carne, crustacee, capsuni, ciocolata, prajituri cu frisca sau cu oua, coloranti si conservanti alimentari, pufuleti, inghetate, bauturi alcoolice si sintetice, laptele de vaca pentru sugari). In viata cotidiana pot interveni unele textile sintetice, blanuri, lana, detergenti, vopsele, sampoane, produse cosmetice, spray-uri si mai ales unele medicamente de sinteza chimica, din grupe cu totul diferite:

- antinevralgice si algocalmine (aspirina, piramidon, morfina, indometacin, etc.);

- anestezice locale (procaina);

- hormoni (ACTH, insulina, heparina, calcitonina);

- enzime (penicilinaza, streptokinaza, asparginaza, chimotripsina  etc);

- antibiotice (penicilina, streptomicina, cefalosporina, tetraciclina, vincamicina, cloramfenicol);

- vitamine din grupul B;

- sulfamide.

In mare crestere este procentul incidentei alergiei medicamentoase care a ajuns la 15% din populatie, chiar cu spitalizare (in medie o zi din sapte zile de spitalizare este datorata unor medicamente chimice).

Cele mai frecvente reactii alergice se produc la nivelul pielii si a mucoaselor de pe caile respiratorii si digestive care declanseaza tuse seaca si spastica, rinita, sinuzita, guturai de fan, stranut, astm bronsic, ameteli, moleseala, febra, diferite indigestii, gastroenterocolite, cistita alergica, umflarea ganglionilor, a buzelor si a pleoapelor, edem laringian, tromboza coronariana, dureri musculare.

In grupul alergiilor cutanate mentionam: inrosiri ale pielii, urticarie, prurit, bubite roze, eczeme, edeme, lacrimarea ochilor, conjunctivita si alte dermatoze. Unele dintre acestea apar frecvent dupa folosirea parfumurilor direct pe pielea care urmeaza a fi expusa indelung la soare.

Predispozitia la alergii poate fi ereditara, pacientul fiind o prada de lunga durata a sacaielior, de zi si noapte, care ii fac o viata de iad. Daca ambii parinti sufera de alergie, atunci doi din trei copii vor mosteni aceasta boala.

Agravarea bolii produce inflamatii la nivelul faringelui care conduc, treptat, la asfixiere. Uneori are loc o reactie de sensibilizare rapida, cu scaderea brusca a tensiunii arteriale si pierderea cunostintei. Acesta este socul anafilactic manifestat prin frisoane, paloare, colaps, diaree, varsaturi, insuficienta respiratorie, adesea cu consecinte ireversibile si fatale.

Un grup aparte il constituie socul alergic medicamentos care a devenit una dintre cele mai grave si frecvente manifestari alergice. Dupa socuri apar simptome specifice, la inceput usor de suportat dar, treptat, se agraveaza prin: frisoane, prurit generalizat, transpiratii abundente, vome, diaree, respiratie superficiala, scaderea tensiunii arteriale si a pulsului, coagularea intravasculara a sangelui, convulsii, pana la colaps cardiovascular si deces.

Tratamentele naturiste

Sunt deosebit de eficiente, mai ales in cazul cand imunoterapia nu are efecte satisfacatoare. Se urmareste remedierea sau atenuarea reactiilor alergice datorate unor agenti fizico-chimici alergizanti sau a unor alimente sau medicamente luate in exces.

In uz intern sunt recomandate:

v Infuzie de trei-frati-patati (1 lingurita herba uscata la 200 ml apa clocotita); dupa infuzare 5 minute se beau 2-3 cani pe zi, cu rezultate bune in alergiile manifestate prin urticarie. Se poate folosi si o infuzie concentrata (4 linguri herba la 250 ml apa fiarta) din care se ia cate o lingurita la intervale de 3 ore.

v Infuzie de urzica vie (3 lingurite frunze uscate la 500 ml apa clocotita); se acopera vasul 5 minute, se strecoara si se beau 3-4 ceaiuri calde pe zi.

v Infuzie din coada soricelului (1 lingura flori uscate la 250 ml apa fiarta); se infuzeaza in vas acoperit timp de 10 minute si se beau 2 cani pe zi.

v Infuzie de turita mare (Agrimonia) din 1 lingura herba la 250 ml apa clocotita; dupa infuzare se beau 2-3 cani pe zi in alergiile cu prurit.

v Infuzie de drobita (Genista tinctoria) din 1 lingura flori si frunze uscate la 250 ml apa fiarta; se infuzeaza 10 minute si se beau 2 ceaiuri pe zi, cu 30 minute inainte de mese.

v Decoct de iarba mare (Inula) din 3 linguri radacini uscate si macinate la o cana cu apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15 minute, se strecoara si se iau 3-4 linguri pe zi in alergii cu eruptii ale pielii insotite de mancarimi.

Se pot folosi cu succes si ceaiuri cu amestec de plante dupa ce, in prealabil, s-a testat reactia individuala la fiecare specie.

v Infuzie din amestec de trei-frati-patati (50 g), talpa gastei (20 g), radacini de brusture (15 g), flori de coada soricelului (10 g) si flori de lavanda (5 g); din amestec se ia o lingura la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, timp de o luna.

v Infuzie din amestec, in parti egale, cu rozmarin, busuioc, cimbru, anason si verbina; se ia o lingurita din amestec la 200 ml apa clocotita, se infuzeaza 15 minute si se beau cate 2 ceaiuri pe zi.

v Decoct din amestec cu trei-frati-patati (30 g), herba de papadie (20 g), radacini de papadie (20 g), radacini de cicoare (20 g) si flori de soc (10 g); se ia o lingura din amestec la 250 ml apa fiarta; dupa infuzare 15 minute se beau 2-3 ceaiuri calde pe zi pana la disparitia simptomelor de alergie.

In functie de natura reactiilor alergice se mai folosesc ceaiuri cu hamei, valeriana, macese, mesteacan, menta, isop, sapunarita, salvie, musetel si muguri de coacaz negru.

In uz extern sunt recomandate:

v spalari cu infuzie concentrata din coada calului, cretisoara, sanziene si margarete (in parti egale) din care se iau 4 linguri la 1 litru apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se foloseste pe zonele cu urticarie si eczeme pe piele. Efecte rapide are si maceratul la rece cu nalba (casul popii) care se incalzeste putin si se maseaza pe zonele afectate, de mai multe ori pe zi. Tamponari si badijonari se pot face si cu tinctura in alcool 96% in care macereaza timp de 7-10 zile un amestec de trei-frati-patati, turita mare, iarba mare, menta, papadie si linarita.

v cataplasme cu foi de varza alba si cu cartofi rasi.

v bai de maini si picioare cu flori de tei, coada-soricelului, paducel, salvie, usturoi, rostopasca proaspata, grozama (Genista sagittalis), radacini de pir si crengi de mesteacan, cu efect de desensibilizare generala in alergii cutanate, respiratorii si digestive.

v bai generale cu infuzie concentrata dintr-un amestec de coada calului, coada soricelului, cretisoara, galbenele, nalba, sanziene si trifoi rosu care se toarna in cada de baie.

v badijonari de 3-4 ori pe zi cu extract uleios de musetel, galbenele si coada soricelului sau cu bitter suedez.

v tamponari cu ulei eteric de menta sau de lavanda (5 g in 100 ml alcool etilic 90º) cu efecte imediate in prurit si eczeme.

v unguent de galbenele.

Apiterapia

Poate contribui la preintampinarea unor factori alergizanti printr-o cura de desensibilizare folosind polen uscat si macinat fin, amestecat cu zahar pudra si luat cu 2-3 luni inainte de inflorirea pomilor care produc alergii.

Regimul alimentar

Este de un real folos daca se evita produsele alergenice si se renunta la mancaruri complicate, greu de digerat de un ficat “lenes”. De aceea se trece la o cura de sucuri si cruditati pe o durata de 1-2 luni. Zilnic se pot consuma sucuri de morcov (300 ml/zi), de tomate (200 ml/zi) si de cartofi (50 ml dimineata pe stomacul gol).

Necesarul zilnic de lichide se completeaza cu ceaiuri din fructe de catina, macese, paducel sau coji de mere, luate prin rotatie.

Sunt interzise: mezeluri, ciuperci, condimente iuti, peste congelat, oua, capsuni, fragi, ciocolata, inghetate.

Regimul de viata

Impune evitarea contactului cu agenti alergizanti (chimici si fizici), cu cantitati mari de antibiotice si cu unele medicamente de sinteza, inclusiv cortizon care scade capacitatea de aparare impotriva infectiilor cronice.

In cazuri mai grave se recomanda schimbarea locului de munca, a profesiei si chiar a domiciliului.

In cursul zilei este benefic mersul cu picioarele goale prin iarba umeda si, eventual, 1-2 km alergari in ritm constant, cu respiratie controlata numai pe nas. Seara se va face un dus general la temperatura camerei, urmat de un masaj energic pe fata superioara a palmelor si a labelor de la picioare.

Pacientul va fi indemnat spre fapte bune fata de toti semenii, indepartand gandurile negre de invidie, ura si razbunare.

Related Posts with Thumbnails

June 29, 2008  Tags: ,   Posted in: AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS