Detalii despre cancerul mamar

Cancerul mamar este o afectiune grava care alarmeaza milioane de femei pe glob inca din momentul depistarii unui prim nodul persistent la san sau a unui ganglion la subsuoara, descoperiti prin palpare. Este un adevar dureros ca, in intreaga lume, cancerul mamar reprezinta cauza cea mai frecventa a deceselor la femei. Aceasta boala ucide, anual, 400.000 de femei in lume si tot anual sunt diagnosticate alte 800.000 de cazuri noi.

In Romania sunt inregistrate, anual, circa 6.000 de cazuri noi, cu o rata de supravietuire de numai 50% deoarece femeile noastre se prezinta la medic in stadii prea avansate ale bolii, dovedind o grava neglijenta in descoperirea si tratarea afectiunii. In unele tari din Occident, femeile beneficiaza de o intensa campanie de informare, educare si control periodic, ceea ce face ca procentul de supravietuire sa ajunga la 90%.

De multe ori aceasta stare de panica si depresie psihica nu este justificata intrucat formarea nodulilor la san nu indica, in mod obligatoriu, un cancer mamar ci poate fi rezultatul unor dereglari hormonale, elucidate prin controale medicale riguroase. Din fericire, formele maligne aparute la nivelul sanilor reprezinta numai 20% fata de formele benigne.

Pot exista afectiuni benigne, necanceroase, incepand cu supuratii prin mamelon sau prin porii din partea cafenie a sanului, tumori banale si, mai rar, tuberculoza mamara. Aceste boli apar mai frecvent in perioada reproductiva, de la adolescenta si pana la menopauza. La varste tinere pot sa apara fibroadenoame mamare sub forma de tumori mici si moi, descoperite prin palpare, care nu prezinta simptome caracteristice cancerului mamar si se resorb de la sine. Dupa varsta de 30 de ani se pot forma tumori necanceroase lichide, mici sau mari cat tot sanul (chisturi mamare) care sunt umplute cu un lichid intercelular, lipsit de foliculina, dar bogat in proteine si ioni de sodiu si potasiu. Uneori, acest chist poate evolua spre faze de cancerizare.

Pericolul evident al malignizarii apare din momentul agravarii afectiunii prin secretii sangerande la nivelul mamelonului, dureri persistente la sanul inflamat care apar inainte de menstruatii sau la mijlocul ciclului, ulceratii nevindecabile, inmultirea nodulilor si aparitia unor eczeme pe mamelon.

Urmarind cauzele declansarii cancerului de san, unele statistici au stabilit ca boala ar avea un caracter ereditar in proportii de 20%, fiind controlata de prezenta a 8 gene cu rol important in aparitia cancerului. Cercetatorii americani de la universitatea din Washington au descoperit o gena de rezistenta -DBC-2 (deleted in breast cancer) a carei absenta sau inactivitate declanseaza aparitia cancerului de san. In schimb, prezenta acestei gene in celulele canceroase ar avea un rol benefic in blocarea evolutiei bolii si in suprimarea tumorilor, atat la nivelul sanilor cat si la plamani.

In cazul cancerului neereditar pot interveni urmatorii factori de risc:

- pubertate precoce cu un prim ciclu inainte de varsta de 11-12 ani;

- menopauza tardiva dupa varsta de 50 de ani;

- lipsa nasterii in cursul vietii sau prima nastere tardiva, dupa varsta de 30 de ani;

- aplicarea unei radioterapii cu cobalt radioactiv inainte de varsta de 30 de ani;

- existenta unui cancer mamar la rude de gradul I (mama, fiica, sora);

- prezenta unor tumori sau chisturi benigne la sani cu evolutii spre malignizare;

- aparitia unui cancer la un san cu pericol de 15% de imbolnavire a ambilor sani.

In multe cazuri, aparitia unui cancer mamar depinde de perioada de alaptare a pruncilor; femeile care refuza sa-si alateze copii la san sunt mult mai predispuse la cancer mamar. S-a observat ca in Japonia si la populatiile de eschimosi, cancerul mamar a aparut practic dupa ce femeile au incetat sa-si alapteze copiii la san, fapt ce duce la concluzia ca alaptarea este o forma de protejare contra cancerului mamar.

Declansarea cancerului mamar poate fi corelata cu tulburarile hormonale aparute la pubertate si mai ales la menopauza (dureri de san, congestionari, mastite, noduli). Un studiu norvegian arata ca dupa menopauza creste riscul aparitiei cancerului la femeile care sufera de obezitate si care au un nivel scazut al colesterolului bun (HDL). Analizele dovedesc ca un nivel scazut al HDL-ului poate fi un indiciu al prezentei hormonilor androgeni, periculosi in declansarea cancerului mamar.

In profilaxia cancerului mamar, de mare succes il poate avea diagnosticul cat mai precoce, chiar din stadiile in care tumoarea nu poate fi palpata sau vizualizata. In acest scop se utilizeaza examinarea cito-diagnostica Babes-Papanicolau, o metoda ieftina si nedureroasa care consta din examinarea microscopica a secretiei vaginale pentru depistarea eventualelor inflamatii ale colului uterin (cervicite, vaginite). Acestea pot evolua spre forme suspecte de cancer. Urmeaza o examinare anatomo-patologica cu prelevari biopsice.

Dupa palparea sanilor si a regiunilor ganglionare vecine urmeaza testarile prin mamografie (examinare timp de 1-2 minute cu raze Roentgen) si termografie (cu inregistrarea radiatiilor infrarosii emise de san, depistand pozitia leziunii si evolutia afectiunii). S-a stabilit ca tumorile si nodulii emit o cantitate mai mare de caldura generata de metabolismul crescut prin inmultirea celulelor tumorale. Termoviziunea computerizata in infrarosu este complet lipsita de efecte adverse si poate depista atat afectiunile mamare benigne (mastoze) cat si cele maligne (microcancere nepalpabile, adenopatii axilare si metastaze).

Related Posts with Thumbnails

June 29, 2008  Tags: ,   Posted in: AFECTIUNI MALIGNE, CANCER