Nevrozele

Intr-o societate cu o viata trepidanta, cu griji multiple pentru ziua de maine, este posibila aparitia starilor nevrotice, cu tulburari psihice datorate, in general, unor factori negativi ca: stari de excitatie nervoasa si neliniste, emotii puternice si repetate, suprasolicitari psihice, traume sufletesti, suparari pe diverse motivatii, esecuri in activitate si in dragoste, surmenaj intelectual, toate acestea fiind insotite de insomnii, cu intrerupere brusca si repetata a somnului.

Sub aspect clinic, boala este o epuizare, partiala, a reactiilor sistemului nervos central si periferic, in special a scoartei cerebrale, atunci cand este supusa unor eforturi mari si complexe, fizice si mai ales intelectuale. In acest caz se intrerupe, temporar, legatura armonioasa dintre organism si mediul de viata.

Afectiunea este reversibila si nu altereaza facultatile intelectuale si personalitatea bolnavului intrucat acesta ramane constient dar nu se poate controla.

In functie de natura tulburarilor functionale, nevrozele prezinta patru forme distincte de manifestare: astenica, obsesivo-fobica, isterica si mixta.

Nevroza astenica (neurastenia)

Este provocata in urma unor eforturi mari care duc la oboseala accentuata, fizica sau intelectuala. Se manifesta prin astenie, ameteala, vertij, dureri de cap, stare de epuizare, nesiguranta la mers, excitatie emotiva, stare de plans neretinut, nerabdare, slabirea vederii, lipsa de concentrare si de energie, atentie deficitara, priviri in gol, insomnie sau somn superficial si neodihnitor, cu vise chinuitoare. La trezire, bolnavul va fi mai obosit decat la culcare.

In cursul zilei, bolnavul reactioneaza brusc la orice zgomot (apel telefonic, claxonatul masinilor, sonerii, scartaitul usii etc) si are valuri de caldura ce alterneaza cu senzatii de frig precum si palpitatii, sufocare si “noduri in gat”, tulburari sexuale, amorteli ale membrelor, intepaturi si furnicaturi in maini si picioare.

Fata de fazele initiale sunt posibile evolutii spre boli neurologice grave (scleroza in placi, tumori cerebrale) precum si hepatita toxica sau epidemica, intoxicatii cu plumb sau oxid de carbon.

Nevroza obsesivo-fobica (psihastenia)

Se caracterizeaza prin aparitia de obsesii si fobii pe un fond de anxietate, cu neliniste permanenta, nesiguranta, dubii, melancolie si idei fixe obsedante asupra unor boli imaginare (cancer, paralizie, epilepsie, persecutii). Cea mai frecventa este frica nejustificata fata de orice (animale, oameni, obiecte colturoase sau in miscare, lumina puternica sau intuneric). Bolnavul se manifesta prin neliniste, spaima, pierderea memoriei, a atentiei si a vointei de munca, scaderea randamentului in orice activitate, are tremuraturi dese, crampe abdominale, raciri ale extremitatilor, ameteli si senzatia de oprire a inimii.

Nevroza isterica (isteria)

A fost cunoscuta inca din Antichitate manifestandu-se prin excitatii temporare, cu intensitati care sunt exagerate, in mod subiectiv, de catre bolnav pana la starea de convulsii. Are drept cauze actiunile unor factori psihogeni (certuri, conflicte, discutii contradictorii, batai). Criza dureaza cateva minute sau cateva ore dupa care bolnavul (bolnava) isi aminteste numai o parte din evenimentele petrecute.

La persoane cu nervii slabiti, boala poate evolua spre paraplegie, hemiplegie, tulburari grave de sensibilitate si chiar mutenie sau surditate.

Nevroza mixta

Se caracterizeaza prin tulburari motorii ca: ticuri la fata si maini, crampe musculare, carcei, balbaiala etc.

Tratamentele fitoterapeutice

In majoritatea nevrozelor s-au obtinut rezultate bune prin tratamente pe baza de plante medicinale, asociate cu o dieta echilibrata si suplimentari de vitamine (A, B, C, D) si de saruri minerale (Mg, Si, Co, Li).

v Infuzie cu amestec format din fructe de paducel (1 parte), flori de tei cu bractee (1 parte), conuri de hamei (1 parte), herba de talpa-gastei (1,5 parti) si radacini de valeriana (1,5 parti). Din acest amestec se ia 1 lingura la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 10-15 minute, se strecoara, se indulceste dupa gust si se beau 1-2 cani pe zi, avand proprietati sedative si antispasmodice, cu utilizari in stari de excitatii nervoase, in linistirea nervilor si reglarea ritmului cardiac. Aceste efecte sunt datorate prezentei unor principii active de baza: ester valerianic si ulei volatil din hamei cu actiune sedativa; valerianat de bornil si ulei eteric de valeriana care micsoreaza excitabilitatea nervoasa, uleiul volatil din florile de tei cu actiune neurosedativa si antiseptica, la care ae adauga principiile bioactive din paducel si talpa-gastei cu efecte sedativ-nervoase si cardiovasculare in reglarea batailor inimii.

La acest amestec de plante se pot adauga, dupa caz, capsule de mac si herba de sovarv, din care se beau cate 2 ceaiuri pe zi, avand actiune sedativa si usor hipnotica, cu rol in combaterea tulburarilor nervoase insotite de insomnii rebele.

v Tinctura in alcool 40º cu herba de talpa-gastei, flori si frunze de paducel, flori de lavanda, radacini de valeriana si conuri de hamei (in parti egale) din care se iau 50 g amestec la 500 ml alcool; dupa macerare timp de 7 zile se consuma cate 1-2 lingurite, de 2-3 ori pe zi, cu 20 minute inainte de mese, pe o perioada de o luna pe trimestru.

v Tinctura in alcool 40º cu radacini de angelica, radacini de ghintura, rizomi de obligeana, herba de talpa-gastei si fructe de coriandru (in parti egale) care se consuma ca mai sus.

In tratarea nevrozelor aparute in urma suprasolicitarilor sistemului nervos, pe langa speciile medicinale mentionate, utilizate separat sau in amestec, sunt eficiente si alte plante administrate sub forma de infuzii: busuioc, musetel, sulfina, lavanda, maghiran, obligeana, sunatoare, roinita, rozmarin, menta, salvie, soc, trifoiste de balta, vasc si scoarta de salcie.

Reteta autorului: paducel, tei, hamei, talpa-gastei, sulfina, lavanda, rozmarin, sovarv, valeriana si busuioc. La toate aceste ceaiuri este indicat sa se adauge cate o lingura de bitter suedez.

In uz extern sunt mult folosite baile calde cu diferite plante:

v Baie generala cu un amestec din flori de tei + radacini de valeriana + herba de sulfina (cate 20 g) puse intr-o punga de tifon care se imbiba cu apa rece apoi se fierbe 5 minute iar decoctul se toarna in cada si se fac 18-21 bai, la intervale de 2 zile, avand efecte bune in stari de anxietate, neliniste motorie si palpitatii.

v Baie generala calda (32-34ºC) cu infuzie din flori de lavanda si tei (cate 200 g la 3 litri apa).

v Baie generala cu extract de lavanda (20 g flori la 1 litru apa clocotita) care se toarna in cada de baie, cu apa calda la 37ºC, unde se sta timp de 20 minute; se fac 15-20 bai in 2-3 serii pe an, avand efecte sedative si deodorizante. In locul extractului se poate folosi uleiul de lavanda diluat cu cantitati egale de alcool 70º din care se toarna 3-4 g in cada de baie.

v Baie generala cu extract din ace de pin (150 g la o cada de apa cu 37ºC); baia dureaza 15-20 minute si se repeta 15-20 zile consecutiv, in 2-3 cure pe an, cu efecte in nevroza cardiaca cu palpitatii, sufocari si dureri precardiace. In locul extractului se poate folosi un amestec de uleiuri eterice de conifere (brad, pin, molid) in alcool 70º; se toarna cate 10 ml la o cada si se face zilnic o baie, inainte de culcare, intr-o cura de 20 de sedinte.

v Baie generala cu scoarta de salcie (200-300 g macinata care se fierbe 30 minute intr-un litru de apa); se strecoara si se adauga in apa din cada incalzita la 37-38ºC. Baia dureaza 20-30 minute intr-o cura de 15-20 zile care se repeta dupa 1-3 luni, avand actiune sedativa, antiinflamatoare si antinevralgica, datorita continutului ridicat in salicina, saligenol si populozida.

v Bai generala cu amestec de cimbrisor (200 g) + stroh de fan (500 g) + coada soricelului (200 g) + priboi (200 g) care se fierbe 10 minute in 15-20 litri apa si se toarna in cada pentru a face cate 2 bai pe saptamana.

v Bai de maini si de picioare cu esenta de paducel (flori) + maces (petale si boboci) + menta (herba) + salvie (frunze).

v Bai generale pentru copii cu nervozitate crescuta folosind infuzie cu 60 g flori de tei in 3 litri apa clocotita; se lasa acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in cada cu 8-10 litri apa calda. Baia dureaza 10-15 minute, la temperatura de 37-38ºC si se repeta zilnic sau la intervale de 2-3 zile. Dupa baie, copilul va fi imbracat intr-o pijama groasa si se baga in pat pentru a adormi si a visa flori si zane.

v Masaje cu tinctura de roinita, sanziene, valeriana si magheran sau cu ulei eteric de menta, fenicul, coada soricelului si roinita.

v Cataplasma pe ceafa, frunte si coloana vertebrala cu terci de traista-ciobanului, menta, hrean ras si seminte de mustar.

v Perne pentru dormit, umplute cu cimbrisor si pedicuta.

Apicultura

Produsele apicole au calitati calmante si pot sa intervina in linistirea sistemului nervos aducand un somn odihnitor. In fiecare dimineata se iau cate 10 g polen, inainte de micul dejun, timp de 30 de zile iar seara, inainte de culcare, se ia cate o lingurita de miere de albine, timp de 5 zile consecutiv.

Regimul alimentar

Se recomanda, in general, o cura de dezintoxicare, cu cruditati si sucuri naturale, care contin alimente bogate in vitamine (B1 si PP) si oligoelemente. Urmeaza o perioada cu consum de alimente dovedite a avea efecte terapeutice: lapte cu fulgi de ovaz sau cu grau germinat, iaurt, salata, spanac, patrunjel, usturoi, ceapa tocata cu miere, dovleac, caise, mere, pere, gutui.

Sunt interzise: mancarurile grele, carnea si grasimile animale, alcoolul, tutunul, cafeaua si cacao.

Mesele zilnice vor fi mai dese si reduse in volum iar seara se va evita o masa copioasa, bogata in alimente prea greu de digerat, luata chiar inainte de culcare.

Regimul de viata

Impune, mai intai, o activitate ordonata, cu respectarea orelor de munca, odihna si somn. In plus, se vor elimina cauzele care au declansat si intretinut boala, respectiv starile de surescitare nervoasa, socurile legate de inactivitatea profesionala (somaj), neintelegerile cu vecinii si colegii de serviciu, necazurile familiare, stresul permanentizat, surmenajul fizic, starile depresive, munca intelectuala pana seara tarziu, dormitul intr-o incapere supraincalzita, cu pijama prea groasa, aerul viciat, lumina si zgomotele. Se va renunta la consumul de barbiturice care pot cauza nevroze cronice. In unele cazuri mai grave se impune schimbarea genului de munca, a colectivului si a locului de activitate zilnica.

Relaxarea corpului se realizeaza prin bai generale (de 3 ori pe saptamana), dus scotian cu temperaturi alternative (calde si reci), comprese cu otet de mere, amestecat cu hrean ras si bitter suedez, puse pe frunte, tample si ceafa. Dimineata este eficace mersul descult prin iarba umeda (cate 3 minute pe zi de 3-4 ori pe saptamana), apoi cura de aer curat cu gimnastica respiratorie, plimbari zilnice, jogging, mers cu bicicleta si practicarea unor sporturi adecvate varstei.

Inainte de culcare se face un masaj pe degetele de la maini si picioare (cate 5 minute in fiecare seara) pentru a alunga insomnia. In dormitor sunt benefice arome de uleiuri eterice naturale (rozmarin, lavanda, busuioc, anason).

Persoanele nevrotice isi vor umple ziua cu activitati placute (pictura, sculptura, auditii muzicale, confectionarea de produse de artizanat, impletituri, broderii, gradinarit). In familie se va instala o atmosfera de calm, blandete si buna intelegere cu bolnavul.

Tratamentul balneoclimateric

In nevroze cu somnolenta si depresii psihice se poate face un tratament eficace in statiuni cu ape sulfuroase, mai indicate fiind Olanesti, Govora, Calimanesti, Caciulata, Borsec, Tusnad, Covasna, Sovata, Voineasa, Stana-de-Vale, Malnas, Felix, Slanic-Moldova si Vatra Dornei. Tratamentul se completeaza cu magneto-diaflux (excitatii ritmice si aritmice), electricitate statica prin bai sau dusuri, ionizari cu sulfat de magneziu si clorura de calciu.

Related Posts with Thumbnails

June 29, 2008  Tags: ,   Posted in: AFECTIUNILE SISTEMULUI NERVOS