Sunătoarea, cel mai eficient antidepresiv

Articol publicat in ziarul Lumina din 18.06.2007.

Considerată ca o boală de vârf, în mare extindere la acest început al mileniului trei, depresia este o stare patologică gravă, care se manifestă prin deprimare accentuată, tristeţe, descurajare profundă şi pesimism cronic, toate asociate cu nelinişte şi scăderea tonusului general de rezistenţă a organismului * Depresia este cea mai răspândită boală psihică pe plan mondial, ocupând locul al doilea în ierarhia tuturor afecţiunilor maladive, după hipertensiunea arterială.

Experienţe îndelungate au depistat numeroase preparate antidepresive naturale, între care cea mai mare eficienţă a dovedit-o sunătoarea sau pojarniţa.

Depresia seamănă mult cu o stare de dispoziţie proastă şi de nefericire, foarte des întâlnită şi la oamenii sănătoşi, într-un anumit moment al vieţii. În cazul depresiei, simptomele se pot agrava în timp şi pot dura luni şi ani de zile. Pacientul se gândeşte numai la nenorociri, la catastrofe, la pierderea unei persoane iubite, pierderea locului de muncă şi a relaţiei cu o anumită persoană apropiată. Treptat, bolnavul se simte tot mai singur, plictisit, neajutorat, îndurerat, foarte trist şi copleşit de problemele cu care se confruntă.

Depresia este cea mai răspândită boală psihică pe plan mondial, ocupând locul al doilea în ierarhia tuturor afecţiunilor maladive, după hipertensiunea arterială. Statisticile globale arată că una din patru femei suferă de depresie, în timp ce la bărbaţi numai unul din zece. Numărul femeilor care suferă de depresie este mai mare de 2,5 ori din cauza diversităţii activităţilor, a nesiguranţei muncii, a responsabilităţii întreţinerii familiilor şi a creşterii copiilor.

Cauzele declanşării depresiei

Există o multitudine de factori externi şi interni care pot grăbi instalarea stărilor depresive, acute sau cronice. În funcţie de factorii declanşatori, stările depresive se împart în 4 categorii distincte:

- depresii reactive cauzate de evenimentele negative din viaţa pacientului;

- depresii biologice, uneori moştenite;

- depresii psihiatrice, rezultate prin pierderea contactului cu realitatea;

- depresii hibernale, apărute în timpul iernii, când lumina naturală a zilei este redusă în intensitate şi înlocuită cu o lumină artificială slabă.

Între factorii externi, efecte importante au stresul cotidian, suprasolicitările fizice şi intelectuale. Aici pot fi enumerate problemele financiare majore, grijile pentru traiul zilnic, frica de şomaj sau pierderea locului de muncă, pensionarea forţată, pierderea unor bunuri materiale de valoare, absolvirea unei şcoli fără perspectiva unui loc de muncă asigurat, evacuarea forţată din locuinţă.

Nu trebuie să fie neglijat rolul consumului excesiv de alcool, droguri, tutun, cafea şi medicamente de sinteză chimică. Dintre aceste medicamente, cele mai dăunătoare sunt: adenocorticoizii, antihistaminele, estrogenii, anticoncepţionalele orale, tetraciclina, somniferele, laxativele dure şi unele diuretice.

Moştenirea genetică are un rol important în declanşarea depresiei. Ea se poate transmite de la o generaţie la alta, deşi nu toate persoanele care au o asemenea moştenire ereditară dezvoltă aceleaşi tulburări comportamentale.

Depresia mai poate fi declanşată de unele afecţiuni grave de sănătate, cum ar fi bolile cardiovasculare (accidente vasculare cerebrale, hipertensiunea arterială, preinfarctul, arterita, tromboflebitele).

În adolescenţă, fetele sunt mai frecvent predispuse la depresie, deoarece devin obsedate de perfecţiune sub multiple planuri (să nu fie urâte, să nu fie prea scunde sau prea înalte, prea grase sau prea slabe, prea proaste, prea retrase sau prea impulsive etc).

Multe femei mature suferă de stări depresive care apar la menopauză, în zilele de ciclu sau în perioadele de sarcină, datorită schimbărilor care survin în echilibrul hormonal, accentuate de condiţiile socio-afective de viaţă.

Naşterea de urgenţă (la 7-8 luni) sau prin cezariană favorizează instalarea depresiei post-partum, mai ales la tinerele mame, cu impact negativ atât asupra mamei, cât şi asupra copilului.

La persoanele în vârstă, episoadele depresive sunt mai frecvente, având originea în procesele neurodegenerative, mai accentuate la văduvi şi persoane divorţate. Circa 20% din persoanele de peste 65 de ani prezintă depresii semnificative, iar alte 40% au forme mai uşoare.

Cum se manifestă boala

Depresia poate să apară la orice vârstă şi în orice moment din an, mai frecvent primăvara, ca reacţie la dezamăgirile vieţii, la astenie, oboseală, emoţii intense şi alte stări stresante. Uneori apare brusc, cu nelinişti, insomnii sau somn prelungit, agitaţie sau inhibiţie. Alteori se instalează lentm cu insomnii cronice, irascibilitate, nervozitate spontană, cefalee, astenie, accese de plâns fără motiv, apatie, lipsa poftei de mâncare, plictiseală, oboseală cronică, lipsă de energie şi de reacţii afective.

Tratamentele fitoterapeutice

Experienţe îndelungate au depistat numeroase preparate antidepresive naturale, între care, cea mai mare eficienţă a dovedit-o sunătoarea sau pojarniţa. Recomandată încă din secolul al XVI-lea de către chimistul Paracelsus contra fricii, a tristeţii şi a viselor urâte, sunătoarea este benefică în refacerea echilibrului hormonal şi a sistemului nervos. Se consumă câte 2-3 ceaiuri pe zi, înainte de mesele principale, dintre care unul înainte de culcare. Ceaiul poate fi înlocuit cu tinctură de sunătoare (câte 4-10 picături de 5 ori pe zi), într-o cură de lungă durată sau cu ulei de sunătoare (câte 1 linguriţă de 2-3 ori pe zi).

Cercetări recente au arătat că sunătoarea conţine o doză ridicată de hiperforină, o substanţă care blochează acei receptori din creier care declanşează stările depresive. Prin aceasta, sunătoarea este benefică în tratarea depresiilor simptomatice şi reactive, în depresiile nevrotice şi în distonia neurovegetativă. S-a constatat că acţiunea antidepresivă a sunătoarei nu se instalează decât după 2-3 săptămâni de la începerea administrării. Ca urmare a efectului fotosensibilizant al hipericinei (un principiu activ din sunătoare), se impun măsuri de precauţie în care pacientul va evita expunerea la razele solare intense pe toată durata tratamentului.

Specialiştii terapeuţi au elaborat diverse reţete complexe care, pe lângă sunătoare, includ şi alte specii vegetale:

- păducel, cimbrişor, mentă, izma pădurilor, valeriană, roiniţă (ceai);

- valeriană, soc, muşeţel, lavandă, tei (ceai);

- cimbrişor, salvie, vinariţă, limba mielului (ceai);

- lavandă, pelin negru, ovăz-paie (tinctură).

Mai sunt eficiente:

- uleiurile eterice luate separat sau în amestecuri din lavandă, busuioc, salvie, trandafir, iasomie, ghimbir şi măghiran;

- maceratul din miere de albine cu fructe de cătină albă, polen şi propolis;

- cura cu fructe de obligeană şi cătină;

- cura cu suc proaspăt de ţelină, spanac şi orz verde.

Reţeta autorului:

- sunătoare, valeriană, păducel, mentă, cimbrişor, lavandă, talpa gâştei, Gingko biloba, roiniţă, tei.

Reţete pentru uz extern

Pentru uz extern sunt eficace:

- comprese şi cataplasme pe frunte, ceafă şi coloana vertebrală cu tinctură de sunătoare, Gingko biloba şi bitter suedez;

- masaje cu ulei de rozmarin sau tinctură de valeriană şi silnic;

- inhalaţii cu uleiuri aromatice şi ape de roze şi lavandă;

- băi generale şi de şezut cu coada calului şi cimbrişor (200 g amestec la 5 litri apă), care se fierb 1 minut, se infuzează acoperit 15 minute şi se toarnă în cada de baie (de 3 ori pe săptămână);

- baie de mâini şi de picioare cu amestec de păducel, salvie şi toporaşi.

Regimul alimentar

Apariţia primelor simptome depresive ar putea fi corelată cu fluctuaţiile glicemiei din sânge, ceea ce impune un consum imediat de zahăr (la persoanele nediabetice) sau fructe dulci. Este cunoscut că zahărul este combustibilul esenţial al creierului, fiind indispensabil tuturor funcţiilor cognitive şi pentru menţinerea bunei dispoziţii. După alimentarea cu zahăr, creierul începe să secrete serotină, o substanţă organică considerată ca „hormon al fericirii“, un mesager al stării de bine şi al zâmbetului pe buze. Dintre toate produsele zaharoase, ciocolata este produsul de bază în producerea serotinei, mai ales la tinerii cu depresii.

Pentru ca efectele să fie mai pronunţate, alături de sfecla roşie trebuie să se consum peşte oceanic (somon, ton, cod), bogat în acizi graşi de tip Omega-3. Această asociere nutritivă va restabili echilibrul emoţional şi va face minuni în alungarea gândurilor negre. Restabilind starea fizică şi psihică normală va fi asigurată o vindecare sigură a depresiei psihice.

Dintre legume, în afară de sfecla roşie, sunt benefice morcovul, ţelina, spanacul, salata verde, pătrunjelul, varza, ceapa şi usturoiul care au efecte tonice şi stimulatoare.

Dintre fructe nu vor lipsi de pe masă caise, mere, cireşe, vişine, struguri, pepene verde, coacăze, nuci.

Suplimentaţi cantitatea de vitamine consumate

Ştiind că persoanele care suferă de depresii puternice pierd multe vitamine se impune o suplimentare a necesarului de vitamine, în primul rând complexul B (distruse de cofeină), vitaminele C, E şi PP care asigură o bună funcţionare a sistemului nervos. Aceste vitamine menţin flexibilitatea vasculară, asigură o bună irigare a creierului şi stimulează eliberarea hormonilor antistres.

Vitamina C se va lua prin consumul de salată, spanac, urzici, suc de sfeclă roşie şi gem de măceşe, iar vitamina E din germeni de grâu şi ulei de soia.

Persoanele depresive trebuie să reziste tentaţiei de a-şi îneca necazurile în alcool, tutun, droguri şi cafele.

O dietă săptămânală impune, în primul rând, două zile de regim de cruţare, ţinând seamă de necesitatea protejării ficatului, mult implicat în declanşarea depresiilor.

Regimul de viaţă

Mai întâi trebuie să se accepte ideea că depresia nu este o boală incurabilă, ci va putea fi vindecabilă sigur, iar persoana afectată va putea reveni la normal fără a exista riscul reapariţiei bolii. În cursul zilei se vor întreprinde acţiuni gândite şi efectuate direct de pacient împreună cu familia.

Dimineaţa se va face o periere uscată generală a corpului, urmată de o baie cu apă la temperatura camerei. De două ori pe săptămână se va face o baie caldă, eventual cu extract din ace de brad. În cursul zilei se recomandă un exerciţiu de respiraţie, de două ori câte 2-3 minute într-o încăpere cu lumină intensă, având rol de revigorare a vitalităţii organismului.

Bolnavul va circula mult în aer liber, făcând plimbări, mers pe jos în ritm vioi timp de 1-2 ore sau alergări regulate, exerciţii fizice uşoare sau anumite activităţi fizice (grădinărit, îngrijirea florilor, culesul plantelor medicinale, hrănirea şi adăparea animalelor de curte şi de casă.

Fiecare zi va fi umplută cu activităţi plăcute, alese de pacient, cu responsabilitate personală şi realizabile până la finalizare, în funcţie de capacitatea fizică şi mentală proprie. Se alege un hobby mai vechi, pictură, cântece şi muzică preferată. În general, meloterapia, adică terapia sistemului nervos bazată pe efectele acordurilor muzicale asupra funcţiilor neuropsihice, a dat rezultate excepţionale cu condiţia alegerii acelor bucăţi muzicale calmante sau ritmate, după caz. Astfel, muzica lui Bach şi Mozart are efecte calmante, în timp ce muzica lui Stravinski are efecte activatoare.

Tratamentul psihiatric se poate face pe multiple planuri, cu concursul preotului duhovnic, a medicului psihiatru, a membrilor de familie şi a prietenilor apropiaţi, faţă de care pacientul îşi va descărca sufletul cu toată sinceritatea.

Related Posts with Thumbnails

December 26, 2008  Tags: , , ,   Posted in: Tratamente naturiste

4 Responses

  1. anna - December 19, 2009

    foarte bun articolul dar este eficace doar in cazuri de depresie usoara nu nevroze.

  2. adri - April 23, 2010

    bun articol, bine documentat..felicitari!

  3. alina - May 4, 2010

    este eficace si in kzul ametelilor sh oboselii , a astenieei.
    ???

  4. daniela - November 13, 2010

    foarte interesant articolul dar as dori sa aflu proportiile in care se amesteca plantele din reteta autorului si modul de utilizare. multumesc