Tratamente naturiste pentru cancerele digestive

Articol publicat in ziarul Lumina din 18.05.2008.

Boala canceroasă a fost cunoscută încă din Antichitate, când a primit denumirea de la cuvântul latin de cancer sau rac. Amploarea înregistrată în secolul al XX-lea a impus-o ca un groaznic flagel al timpurilor actuale, ocupând locul al doilea în lume pe lista cauzelor de deces, după bolile cardiovasculare.

În fiecare an, sunt secerate milioane de vieţi de pe toate continentele globului, mai frecvent în ţările dezvoltate, întrucât pârghiile civilizaţiei moderne, industrializarea, chimizarea agriculturii şi dezvoltarea mijloacelor de transport, au poluat mediul de viaţă cu factori cancerigeni, regăsiţi în apă, aer, sol şi vegetaţie.

Încă din anul 1954, preşedintele Eisenhower al Statelor Unite a declarat în faţa Congresului că 25 de milioane de americani sunt condamnaţi să moară de cancer, în cazul în care nu se descoperă remediul. Medicamentul miraculos a întârziat să apară, aşa că situaţia nu s-a putut schimba radical. Deşi toate celelalte boli sunt în scădere, frecvenţa îmbolnăvirilor de cancer este în creştere rapidă, din cauza îmbătrânirii treptate a populaţiei, ceea ce arată că boala canceroasă va deveni o problemă prioritară a sănătăţii în întreaga lume.

Deşi statele lumii au cheltuit şi continuă să cheltuiască sume importante pentru tratarea cancerului, se poate spune că mecanismul declanşării bolii nu este încă elucidat precis, iar oamenii de ştiinţă nu au reuşit să descopere terapeutica vindecării. Cu toate acestea, considerăm că boala canceroasă nu mai trebuie să fie privită ca fiind incurabilă, cu moarte sigură şi fără perspective. Dorim ca oamenii să nu mai intre într-o panică îngrozitoare când aud diagnosticul şi să spere într-o vindecare completă.

Cum se formează tumorile

Este necesar să se cunoască faptul că organismul produce în fiecare zi câte 500 de miliarde de celule noi, pentru regenerarea ţesuturilor distruse sau îmbătrânite. Celulele anormale sunt evacuate şi omorâte de propriul sistem imunitar. Unele celule anormale nu pot fi eliminate şi invadează alte ţesuturi sau organe sănătoase, unde se multiplică într-un mod necontrolat, formând o tumoră, mai întâi benignă, socotită ca o stare precanceroasă. De la această tumoră, celulele canceroase proliferează anarhic şi migrează pe cale sanguină sau limfatică către alte organe, realizând starea de metastază.

În procesul de cancerizare se disting trei etape:

- faza locală, în care nodulul neoplazic invadează şi distruge ţesuturile din imediata vacinătate;

- faza de extensie regională pe cale limfatică, cu invadarea ganglionilor limfatici din apropiere;

- faza de generalizare la distanţe mari, cu producere de metastaze.

28% dintre bolnavii de cancer digestiv sunt bărbaţi

Cancerul aparatului digestiv poate fi localizat la diferite organe (esofag, ficat, pancreas, vezică biliară, stomac, colon, rect), fiecare dintre acestea evoluând spre suferinţe teribile, fizice şi psihice. Conform statisticilor, frecvenţa cancerelor digestive este, în medie, de 28% la bărbaţi, şi 20%, la femei, din totalul îmbolnăvirilor canceroase.

Simptomele caracteristice ale cancerelor localizate pe traiectul digestiv sunt:

- cancerul buzelor: pete albe şi noduli;

- cancerul limbii: pete albe, noduli şi sângerări;

- cancerul gâtului: răguşeală cu tuse mai mult de o lună, modificarea vocii, greutate la înghiţit;

- cancerul ficatului: stenoză hepatică, apăsare şi plenitudine, paloare icterică, slăbire rapidă;

- cancerul căilor biliare: dureri în partea superioară a abdomenului după mese, icter, anorexie;

- cancerul stomacului: dureri persistente în abdomen, sângerări, scaune negre, vome cu sânge, repulsie faţă de carne, grăsimi şi tutun, scădere rapidă în greutate;

- cancerul intestinului subţire: colite, vome;

- cancerul de colon şi rect: balonări dureroase, diaree în alternanţă cu constipaţia, sângerări vizibile, scaune cu dureri, scurgeri sanguine din anus, scădere rapidă în greutate.

Depistarea din timp a acestor forme de cancer prezintă şanse foarte mari de vindecare, mai ales la esofag, stomac şi intestinul subţire, dar ceva mai reduse în cazul localizării în ficat, pancreas şi colon.

Simptome prezente în diferite forme de cancer

Cancerul esofagian apare sub forma unei tumori maligne (epiteliom sau adenocarcinom), mai ales la bărbaţii fumători, în vârstă de peste 45 de ani. Se manifestă printr-o greutate retrosternală, dureri în gât, regurgitări, deshidratare şi scăderea accentuată în greutate, cu o evoluţie progresivă spre deces după 6-12 luni, în urma propagării la distanţă a tumorii prin metastaze.

Cancerul gastric reprezintă una dintre cele mai frecvente localizări, mai ales la bărbaţi după vârsta de 50 de ani, având ca factori favorizanţi: gastrita cronică, polipoza gastrică şi ulcerul gastric. Simptomele iniţiale sunt discrete, cu debut lent, trecute adesea cu vederea de către pacient: pierderea poftei de mâncare (anorexie), refuzul consumului unor alimente preferate anterior (carne, grăsimi, pâine), senzaţie de plenitudine, jenă în epigastru (cu ritm orar sau continuu), greţuri, vome, sângerări frecvente cu aspect de zaţ de cafea, hemoragii oculte în scaun şi anemie hipocromă. Concomitent, apar: o stare subfebrilă, gripe repetate, sudoraţie, astenie pronunţată, paliditate, scăderea capacităţii de muncă, sindrom nevrotic anxios, apatie, scădere ponderală. Nişa ulceroasă se întinde în suprafaţă spre organele vecine (ficat, pancreas, vezică biliară, esofag, peritoneu, plămâni, colon), înaintând pe cale limfatică sau hematogenă, ducând la metastaze şi deces într-o evoluţie îndelungată, scurtată la ivirea unor complicaţii (hemoragii, stenoză pilorică şi perforaţii în peritoneu sau în colon).

Cancerul pancreasului apare după vârsta de 45-50 de ani, mai frecvent în capul pancreasului, pe un fond de pancreatită cronică. Se manifestă prin lipsa poftei de mâncare, greaţă, diaree, astenie şi scădere în greutate. Boala începe cu icter mecanic, steatoză hepatică, dilatarea colecistului şi scaune albe. Treptat, apar dureri epigastrice insuportabile, cauzate de o tumoră dură şi imobilă, simţită la palpare. Evoluţia bolii este rapidă, cu slăbire, până la deces.

Tratamentele fitoterapeutice

Deşi mulţi medici nu dau nici o speranţă în vindecarea cancerului prin proceduri naturiste, au existat numeroase cazuri în care compuşii bioactivi din unele plante au intrat în conexiune cu tumora canceroasă, dând rezultate miraculoase.

În cancerul cavităţii bucale şi esofagului:

- infuzie de nalbă (o lingură herba uscată şi mărunţită la un litru apă clocotită); se beau 4 căni pe zi şi, concomitent, se face gargară;

- infuzie din herba de sânziene galbene şi nalbă (în părţi egale), din care se beau, după mese, câte 3 căni pe zi, la fiecare cană se adaugă un vârf de cuţit pulbere din rădăcină de brusture sau coada calului;

- decoct din rădăcini de pătrunjel de câmp cu o lingură la 200 ml apă; se fierbe 3 minute, se infuzează 7-10 minute şi se ia câte o lingură la intervale de 2 ore (după tradiţia chineză);

- decoct din rădăcini măcinate de tătăneasă (4-5 linguriţe la 250 ml apă); se fierbe 5 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, având efect în blocarea dezvoltării tumorilor;

- gargară cu ceai de sânziene galbene, pătrunjel sau frunze de nuc (o lingură la 250 ml apă clocotită), repetată de 2-3 ori pe zi;

- comprese şi cataplasme pe suprafaţa gâtului, cu terci de coada calului, flori de sânziene galbene, herba de sulfină şi nalbă, rădăcini de tătăneasă (repetate de 4 ori pe zi, în alternanţă cu alifie de gălbenele şi răşină de conifere).

- comprese cu bitter suedez, aplicate pe gât, după ce s-a uns pielea cu alifie de gălbenele.

Remedii pentru cancerul gastric

- infuzie de urzică vie (două linguriţe herba uscată la 250 ml apă clocotită); se beau 2-3 căni pe zi, într-o cură de 2-3 săptămâni;

- infuzie din flori şi frunze de arnică, folosită mult în Germania, datorită conţinutului ridicat în principii antitumorale;

- infuzie din amestec de gălbenele (200 g) şi urzică vie (200 g) la 2 litri apă clocotită; se bea câte o cană (250 ml) înainte de mesele principale.

- decoct din rădăcini de angelică (250 ml), la care se adaugă 4 g frunze de pelin; se ţine acoperit 10 minute şi se bea fracţionat în cursul zilei, alternativ cu decoct din flori de gălbenele;

- infuzie din amestec cu: gălbenele (40 g), trifoi roşu (40 g), ţintaură (40 g), coada calului (30 g), troscot (30 g), ciuboţica cucului (20 g), salvie (20 g), urzică vie (20 g), năpraznic (20 g) şi pelin (10 g); se iau două linguriţe din amestec la 250 ml apă clocotită, se infuzează acoperit 2-5 minute, se strecoară, se adaugă o linguriţă de bitter suedez şi se beau 2-3 căni pe zi;

- macerat de obligeană cu o linguriţă rădăcini uscate şi măcinate la 250 ml apă rece; se ţine 12 ore la temperatura camerei, se încălzeşte puţin şi se beau 6 linguri pe zi (câte o lingură înainte şi după mesele principale);

- tinctură de urzică vie din 20 g rădăcini uscate şi măcinate care se macerează timp de 10-14 zile în 100 ml alcool 700; se iau câte 20 de picături de 3 ori pe zi;

- tinctură 10% din amestec de flori de arnică şi gălbenele, stigmate de şofran, frunze de busuioc, tuia şi zârnă, herba de coada şoricelului, saschiu, rostopască, busuioc de câmp şi scoarţa rădăcinilor de dud alb (în părţi egale); se iau câte 5-10 picături, de 3 ori pe zi, după mesele principale, în cure de 1-2 luni pe trimestru. Cu 20-30 de minute înainte de mese se iau 20-30 de picături de ulei de mentă sau de busuioc, diluate în apă;

- suc din frunze proaspete de urzică vie sau măcrişul iepurelui, din care se iau câte 1-2 linguriţe înainte de mese, având efecte diuretice în eliminarea toxinelor din sânge;

- suc din amestec cu flori de coada şoricelului (100 g), frunze de patlagină (300 g) şi herba de păpădie (200 g), din care se ia câte 1 linguriţă înainte de mese;

- pulbere din lichen de piatră, uscat şi măcinat fin, din care se iau 4-6 linguriţe pe zi, pe stomacul gol, având puternice acţiuni antitumorale. Efectele cresc dacă se combină cu pulbere de brusture sau de echinaceea (în proporţii egale);

- comprese de zi (ţinute 1-2 ore pe abdomen) cu bitter suedez sau tinctură de lichen de piatră şi coada şoricelului;

- Cataplasme calde de noapte puse pe abdomen, cu foi de varză, terci de coada calului, nalbă mare şi flori de trifoi;.

- masaje pe abdomen cu extracte uleioase de gălbenele, cătină, patlagină şi coada şoricelului.

Siropul de creson, bun în cancerul de pancreas şi splină

- infuzie de salvie, din care se beau 1-2 căni pe zi;

- infuzie din amestec cu flori de gălbenele, flori de coada şoricelului şi frunze de urzică vie (în părţi egale) din care se iau 2 linguri la 250 ml apă clocotită; se infuzează 10 minute şi se beau 2-3 căni pe zi, înainte de mese. Se adaugă o lingură de bitter suedez la cană şi 6 înghiţituri cu decoct de obligeană, preparat prin macerarea rizomilor (3 linguri la un litru apă rece) timp de 1-2 zile, după care se încălzeşte şi se strecoară. Se constată că după câteva zile, dispar edemele la picioare, se uşurează durerile şi se îmbunătăţeşte analiza sângelui şi a urinei.

- tinctură 10% din amestec cu flori de urzică moartă, frunze de tuia, herba de rostopască şi lichen de piatră, rizom de obligeană şi fructe de fenicul (în părţi egale); se iau câte 10-20 de picături de 3 ori pe zi, după mesele principale, într-o cură de 1-2 luni pe trimestru;

- sirop de creson (o linguriţă de 3 ori pe zi);

- comprese pe zona pancreasului şi a splinei cu terci din coada calului, paie de ovăz, flori de fân şi foi de varză.

Urmaţi o dietă vegetariană

Regimul vegetarian care previne cancerul include următoarele:

- legume proaspete consumate zilnic: spanac, salată verde, pătrunjel, tarhon, varză (albă şi roşie), conopidă, tomate, mazăre, fasole verde, ceapă, usturoi;

- sucuri de legume: sfeclă roşie (300 ml), morcov (200 ml), varză albă (100 ml), ţelină (50 ml), cartofi cruzi (20 ml), cu adaos de 25-30 g drojdie de bere, repartizate în 3 reprize pe zi;

- sucuri din fructe proaspete (mere, gutui, citrice, struguri, dovleac, cătină albă, fragi, căpşuni, zmeură, afine).

Necesarul proteic se asigură cu rasol din carne albă de pasăre şi mai ales de peşte (3 mese pe săptămână).

Un aport esenţial îl are uleiul de peşte (somon, hering, scrumbie, sardine, ton), bogat în acizi graşi polinesaturaţi de tip omega 3, care pot distruge anumite tipuri de celule canceroase. Se admite consumul uleiului de măsline şi a uleiului de floarea soarelui presat la rece, lapte (mai ales de capră şi oaie), brânzeturi, albuş de ou bătut spumă şi adăugat în salate, oţet de mere, zeamă de lămâie, miere de albine, condimente naturale din plante aromate (fenicul, chimion, anason, pătrunjel, leuştean, busuioc, ţelină, ienupăr, dafin). Dintre fructele uscate, sunt utile nucile şi alunele nesărate şi neprăjite.

Regimul alimentar

Alimentaţia raţională şi controlată permanent rămâne metoda profilactică de mare importanţă în prevenirea apariţiei cancerului şi în terapia diferitelor forme de cancere digestive, asigurând distrugerea celulelor maligne şi revigorarea sistemului imunitar. Există o legătură incontestabilă între alimentaţie şi bolile maligne, fiind stabilit că o dietă greşită poate declanşa şi grăbi carcinogeneza, acţionând pe mai multe căi:

- consumul exagerat de alimente, la un plafon care determină mortalitatea prin cancer, mai frecvent la persoanele supraponderale;

- raport anormal între principiile alimentare, cu exces de carne şi grăsimi animale;

- conţinut subnormal de fibre vegetale din alimente, absolut necesare în protecţia mucoasei intestinale şi în prevenirea cancerului de colon şi rect;

- ingerarea, concomitent cu hrana, a unor substanţe cancerigene, cum ar fi nitraţii şi nitriţii din îngrăşămintele chimice azotate precum şi din pesticide (erbicide, fungicide, insecticide) preluate odată cu alimentele şi transformate enzimatic, la nivelul stomacului, în substanţe puternic cancerigene.

Din momentul depistării cancerului la aparatul digestiv, nu este indicat repausul alimentar absolut, în care să se consume numai lichide, întrucât ar putea să streseze bolnavul.

La intervale de două luni, se recomandă un regim de cruţare digestivă:

- prima zi, cu repaus alimentar, numai cu apă şi ceaiuri;

- următoarele 4-6 zile, cu un consum de ceaiuri şi sucuri de legume şi fructe;

- în continuare, regim alimentar bazat pe 40-50% crudităţi (legume şi fructe proaspete), sucuri naturale, lapte crud, iaurt (750g pe zi) cu grâu germinat şi fulgi de cereale, pâine integrală sau graham (200 g pe zi), cartofi copţi, vegetale colorate (morcov, sfeclă roşie, varză roşie, broccoli), ceapă, usturoi, zeamă de varză acră (diluată cu bulion de legume), miere de albine polifloră, miez de nucă măcinat.

S-a dovedit că acest regim alimentar, bine supravegheat, asigură stimularea sistemului imunitar şi capacitatea de apărare antitumorală şi antibacteriană, mai ales când se trece la o dietă predominant vegetală, cu legume şi fructe, în stare proaspătă sau de sucuri, cu conţinut bogat în vitamine şi oligoelemente.

Related Posts with Thumbnails

February 4, 2009  Tags: , , , , , , , ,   Posted in: Tratamente naturiste