Remedii din plante pentru bolile de stomac

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Afecţiunile stomacului şi ale intestinului, mai frecvente în prezent decât altădată, sunt legate direct de modul de viaţă al fiecăruia, mai mult sau mai puţin stresat, cu irascibilitatea caracteristică perioadei în care trăim. Bolile de stomac mai depind mult de natura şi calitatea alimentelor ingerate, adesea încărcate de ingrediente chimice, cu acţiuni toxice.

Greaţa este senzaţia neplăcută pe care o acuză unii bolnavi de stomac, ficat, pancreas şi apendicită. Mai poate să apară la femei gravide în primele luni de sarcină şi la călătorii cu vaporul, avionul sau chiar cu automobilul (pe locurile din spate).

Voma constă din evacuarea violentă prin gură a conţinutului stomacal şi din intestinul subţire, ca urmare a unui act reflex de contracţie spastică a diafragmei şi a muşchilor abdominali. Dacă fenomenul se repetă, cauzele vomei trebuie căutate în indigestii, intoxicaţii alimentare, chimice sau alcoolice, afecţiuni gastro-ulceroase şi hepatobiliare, sarcină, emoţii puternice, frică, boli renale şi ale sistemului nervos, migrene, meningite, tumori cerebrale.

Tratamentul naturist poate interveni cu ceaiuri calmante şi uleiuri eterice. Se recomandă infuzii sau decocturi din frunze de mentă, roiniţă, plop şi pelin, flori de tei şi lavandă, rădăcini de angelică şi valeriană, fructe de mărar, cimbrişor, măghiran şi ienupăr, scoarţă de stejar.

Regimul alimentar este bazat pe supe de zarzavat, orez şi cartofi, pasate şi strecurate, sucuri de fructe şi băuturi reci, cu lămâie şi zmeură.

Regimul de viaţă impune multă linişte şi respiraţie profundă. La sugari este obligatorie poziţia pe o parte, pentru a evita asfixierea cu lichidul vomat.

Ceaiurile de sovârv pot trata balonările

Balonările numite şi meteorism constau din acumulări excesive de gaze, atât în stomac cât şi în intestine, ducând la dilatarea abdomenului, uneori cu dureri trecătoare sau persistente. Aerul este introdus în stomac prin înghiţire, în special la fumători, persoane nevrotice şi la cele care vorbesc mult în timpul mesei sau care consumă cantităţi mari de lichide în timpul mesei (apă gazoasă, bere, must) şi alimente bogate în glucide solubile şi celuloză (ceapă, varză, legume păstăi şi unele fructe). Sugarii înghit aerul odată cu laptele, fie la supt, fie la folosirea suzetei, ceea ce le provoacă dureri de stomac şi vărsături. Persoanele balonate au dureri abdominale (colici), insomnie, indispoziţie, răsuflare greoaie şi stări de nervozitate.

Fitoterapia include folosirea plantelor cu proprietăţi carminative sau specii aromatice cu uleiuri eterice şi taninuri care inhibă procesele fermentative: chimion, coriandru, mărar, fenicul, măghiran, anason, cimbru, mentă, muşeţel, angelică, busuioc, roiniţă, salvie, sovârv, ghimbir. Se fac infuzii care se beau călduţe şi neîndulcite, înainte de mese.

Mâncaţi la ore regulate!

Regimul alimentar la bolnavii cu dureri recomandă o cură de 5 zile cu legume (mărar, pătrunjel) şi sucuri de fructe (gutui, portocale), la care se adaugă suc de orz verde, suc de morcov şi o lingură de cărbune de tei. Înainte de mesele principale se vor mesteca două boabe de ienupăr sau o jumătate linguriţă fructe de anason. Este bine să mănânce de 5-6 ori pe zi, la ore regulate, fără stări de stres şi enervare.

Regimul de viaţă implică aplicarea de comprese calde cu bitter suedez în timpul durerilor, schimbate la intervale de 15 minute, o baie caldă de şezut sau o cataplasmă cu pulbere de cărbune, aplicată pe abdomen câte o oră pe zi. În locul fumatului se vor face zilnic plimbări în aer liber şi gimnastică respiratorie.

Combateţi indigestia cu infuzie din fructe de păducel

Sindromul dispeptic (indigestia) este o boală cronică, cu tulburări digestive acute, greutate în capul pieptului, greaţă, arsuri stomacale, hiperaciditate şi balonări, mai frecvente după masa de prânz. Boala evoluează spre dureri violente (colici), lipsa poftei de mâncare, scăderea în greutate şi pierderea forţelor fizice şi intelectuale. Greţurile de scurtă durată apar dimineaţa, pe nemâncate şi se reiau la orele prânzului. În timpul nopţii survin arsuri stomacale.

Tratamentul fitoterapeutic cuprinde specii vegetale cu proprietăţi carminative şi amare, cu acţiuni bacteriostatice. Aici pot fi amintite lichenul de piatră, anghinare, mătăciune, roiniţă, mentă, muşeţel, busuioc, tei, obligeană, fructe de ienupăr, frunze de nuc, afin şi mur, flori de gălbenele, gel de aloe şi seminţe aromate (chimion, anason, fenicul, coriandru, angelică). În faza acută se bea o infuzie din fructe de păducel.

Alimentaţia se va face în 4-5 mese pe zi, mai bogate în dulciuri şi paste făinoase (fulgi de cereale), dar sărace în grăsimi animale. Aportul de vitamine va fi asigurat prin consumul zilnic de legume (salată verde) şi fructe (2-3 mere rase la intervale de 3-4 ore). Bune rezultate dă şi consumul zilnic de suc de cartofi, iaurt şi polen uscat (o lingură rasă), luat pe nemâncate sau înainte de mese, după care se bea apă îndulcită cu miere.

Cancerul de colon, pe locul patru la mortalitate

Cancerul de colon este o boală cu frecvenţă în creştere, ocupând în România locul IV în mortalitatea cauzată de cancere. La declanşarea acestui cancer contribuie factorii alimentari, cum sunt excesele în consumul de grăsimi, mai ales la persoanele obeze, precum şi excesul în consumul de carne de porc şi vită. În schimb, se recomandă un consum ridicat de fibre dietetice, bogate în celuloză. În lipsa acestor fibre se prelungeşte durata tranzitului intestinal, mărind frecvenţa constipaţiei şi favorizând contactul dintre substanţele cancerigene şi mucoasa intestinului gros. Prezenţa bolii este pusă în evidenţă prin sângerări intermitente în scaune, uneori cu cheaguri, alternanţă între diaree şi constipaţie, crampe şi balonări, cu treceri în faze avansate spre perforaţii, ocluzii intestinale şi metastaze.

Cura cu ceai de obligeană are efecte bune în cancerul de colon

Se recomandă o cură de două luni cu ceai de obligeană (câte 6 linguri pe zi), bitter suedez (câte o linguriţă de 3 ori pe zi), tinctură de beladonă şi valeriană, tinctură de propolis (25 picături la o cană cu ceai de coada şoricelului de 3-4 ori pe zi) sau infuzie dintr-un amestec de plante cu acţiune carminativă, antispastică şi sedativă. Extern, se fac aplicaţii anale cu feşe muiate în ceai de praz, extract uleios de rostopască şi coada şoricelului, unguent cu propolis. Igiena locală se face prin spălături anale cu ceai de gălbenele, muşeţel sau microclisme făcute seara cu 100-150 ml ceai de rostopască, coada racului sau coada şoricelului. La intervale de 2-3 zile se fac băi de şezut cu infuzie de coada calului în alternanţă cu extract apos din tărâţe de grâu (8 linguri la un litru de apă).

Regimul alimentar trebuie să stimuleze evacuarea intestinului şi combaterea constipaţiei, folosind cartofi fierţi sau piureuri, sucuri de legume pasate, fasole verde, conopidă, spanac, brânzeturi nefermentate, fructe coapte sau sucuri şi siropuri. Se vor evita lichidele fierbinţi (supe, borşuri), vinul roşu, alcoolul, tutunul şi cafeaua. În fazele dureroase se aplică pe abdomen mijloace de căldură locală (pernă electrică sau sticle cu apă caldă, învelite într-un prosop umed.

Regimul de viaţă impune evitarea sedentarismului şi a stresului, înlocuite cu sport, multă mişcare, plimbări în aer liber, mai ales la persoane lipsite de speranţă în viaţă. Multe cazuri au arătat că prin câştigarea încrederii în sine şi prin obţinerea unor succese profesionale, recunoscute de cei din jur, se poate ajunge la vindecare sigură.

Articolul a fost publicat in ziarul Lumina din 24.08.2008.

Sursa imagine: nature-diary

Related Posts with Thumbnails

March 15, 2009  Tags: , , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI DIGESTIV