Tabagismul, toxicomania cea mai răspândită în lume

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Tabagismul este o intoxicaţie cronică şi acută cu substanţe toxice existente în frunzele de tutun, după un consum excesiv şi de lungă durată. Acţiunea nocivă a tutunului, numit adesea „iarba morţii“, se exercită prin cele 4.000 de substanţe chimice existente în frunze, dintre care 480 sunt toxice, iar peste 30 de compuşi sunt cancerigeni

Principalii compuşi toxici din fumul de ţigară sunt: nicotina, gudronul, monoxidul de carbon, benzopirenul, diferiţi alcaloizi, crezoli, piridine şi elemente radioactive (cadmiu, poloniu).

Nicotina este implicată în provocarea bolilor cardiovasculare, cu acţiune directă asupra vaselor sanguine şi a celulelor nervoase din creier; creşte tensiunea arterială şi colesterolul din sânge, cu risc de congestie cerebrală şi tromboze vasculare. Gudronul are efecte puternic cancerigene, cu localizare mai frecventă pe esofag, laringe, buze, stomac, ficat, pancreas şi rinichi. Monoxidul de carbon irită laringele, bronhiile şi plămânii, fiind implicat în declanşarea cancerelor la nivelul aparatului respirator. Prin trecere din plămâni în sânge, se cuplează cu hemoglobina din eritrocitele sanguine şi blochează oxigenarea creierului, până la asfixiere totală.

Din cauza acestor efecte nocive, tabagismul este considerat o toxicomanie licită, o maladie cu atributele unei epidemii grave, într-o continuă extindere, cu aprobarea tacită a factorilor de răspundere din toate ţările, indiferent de stadiul lor de civilizaţie şi cultură. În Anglia a fost denumit holocaustul inevitabil, iar în Statele Unite este considerat o catastrofă naţională, aşa cum s-a exprimat ilustrul specialist Luther Terry, care arăta că în SUA mor prematur aproximativ 300.000 de fumători activi, alături de alte 100.000 de persoane considerate fumători pasivi.

Toate acestea arată că se impun măsuri cât se poate de severe din partea factorilor decizionali la nivel politic şi statal. Un exemplu concret este dat de statul canadian Columbia Britanică, unde autorităţile au emis o lege prin care obligă fabricile de ţigarete să suporte cheltuielile necesare pentru tratamentele bolilor cauzate de fumat. Calculele arată că aceste boli generează, în statul respectiv, costuri anuale de circa 500 de milioane de dolari canadieni care se decontează din fondurile firmelor producătoare de ţigări. Un alt exemplu este dat de o companie americană, care plăteşte salariaţilor săi câte 500 de dolari dacă reuşesc să se lase de fumat.

La fiecare 8 secunde un om moare din cauza tutunului

Cu toate aceste măsuri, fumatul se extinde în toate ţările şi la toate păturile sociale, ca o expresie a stilului modern de viaţă. Unele persoane se consideră moderne dacă fumează, beau băuturi tari şi participă la jocuri de noroc. Culturile de tutun şi fabricile de ţigări sunt într-o continuă dezvoltare.

Pe plan mondial se produc aproximativ 6 milioane de tone de tutun, din care jumătate se fabrică în China. În România, producţia de tutun fermentat este relativ redusă (20.000 de tone anual), în schimb a crescut vertiginos importul de ţigări. La fiecare o mie de tone de tutun consumat prin fumat se înregistrează 67,2 milioane de dolari pierderi nete pentru economie, la care se adaugă 650 de decese cauzate de tabagism.

Se estimează că în întreaga lume există 1,2 miliarde de fumători care consumă, zilnic, circa 6 miliarde de ţigări. Acest viciu provoacă, anual, 3,5 milioane de decese cauzate de bolile declanşate de fumat, cu o frecvenţă de un deces la fiecare 8 secunde.

În România există peste 6 milioane de fumători activi şi anume 72% dintre bărbaţii adulţi şi 40% dintre femei, ţara noastră ocupând primul loc între ţările din estul Europei, cu o creştere constantă a numărului de noi fumători, mai ales printre femei şi tineri. S-a ajuns ca mortalitatea provocată de tabagism în România să fie, în prezent, de 3 ori mai mare decât în anii ’50, astfel că peste 30.000 de români mor, anual, din cauza tutunului.

Boli cauzate de tabagism

Indiferent de sexul fumătorilor, tabagismul se află la originea multor boli: afecţiuni cardiovasculare, inclusiv angina pectorală, infarct miocardic, creşterea tensiunii arteriale, arterite obliterante şi tromboze; boli pulmonare cronice şi acute, bronşite, tuse tabagică, pneumonie, scleroză pulmonară, emfizem pulmonar, tuberculoză; cancere cu diferite localizări (plămâni, laringe, esofag, buze, limbă, pancreas, ficat, stomac, colon, prostată); boli gastrointestinale (gastrite, ulcer gastric şi duodenal, halenă); slăbirea reflexelor la conducătorii auto, contribuind la creşterea riscurilor de accidente; slăbirea potenţei sexuale.

Datele statistice arată că tutunul provoacă 35% din totalitatea cancerelor diagnosticate pe plan mondial, 85-90% din cazurile de cancer pulmonar, 25% din decesele prin boli cardiovasculare şi aproximativ 40% din cazurile de hipertensiune. Un studiu amplu publicat în Anglia, bazat pe observarea timp de 12 ani a peste 40.000 de persoane, arată că mortalitatea anuală prin cancer pulmonar este la nefumători de 7 la 100.000 de locuitori, dar creşte vertiginos la fumătorii a peste 35 ţigări pe zi, ajungând la 315 decese la 100.000 de locuitori (de 45 ori mai mult).

Viaţa fumătorilor este mult scurtată şi prin alte afecţiuni. Decesele prin emfizem pulmonar şi bronşite sunt de 6,1 ori mai frecvente la fumători, cele de cancer laringian de 5,4 ori, de cancer faringian de 3,4 ori, de ulcere de 2,8 ori, de pneumonie de 1,3 ori şi de incidenţa accidentelor rutiere şi a sinuciderilor de 1,2 ori.

O boală gravă provocată de tabagism este bronhopneumonia cronică obstructivă (BPOC), care afectează aproximativ 600 de milioane de locuitori pe plan mondial, din care peste 1 milion români. Prin acutizare, boala prezintă câteva simptome distincte: sufocare severă, producerea excesivă de spută, respiraţie şuierătoare, usturime în gât, congestie şi hipersecreţie nazală, tuse, febră, somnolenţă, intoxicare cu CO2, insomnie, depresie psihică, poftă de alimente dulci şi reducerea atenţiei. La o acutizare mai avansată, unul din opt pacienţi necesită spitalizare şi terapie intensivă.

Fumatul este un factor de risc care poate declanşa complicaţii în timpul operaţiilor chirurgicale sau postoperatorii, ducând la afecţiuni circulatorii, pulmonare, infecţioase şi de cicatrizare a rănilor. Riscul acestor complicaţii se reduce semnificativ în cazul renunţării la fumat cu cel puţin două luni înainte de operaţie.

Fumătoarele riscă să nu poată avea copii

La femei, consumul de tutun este mult mai dăunător, fiind asociat cu declanşarea multor boli grave, inclusiv cancere de sân, de col uterin, de stomac, colon şi plămâni.

La fumătoare creşte, în mod dramatic, incidenţa cancerului pulmonar, mai ales la vârste între 40-60 de ani, ajungând să se apropie de frecvenţa cancerului mamar.

Din nefericire, cancerul de plămâni provocat de tabagism se poate finaliza cu decesul pacientelor în numai 5 ani după punerea diagnosticului. Cum numărul femeilor fumătoare este într-o continuă creştere, mai ales în mediul urban, se pune un mare semn de întrebare asupra şanselor de creştere a speranţei de viaţă la femei. Anual, tabagismul seceră vieţile a aproximativ 500.000 de femei pe Glob. Există o strânsă legătură între fumat şi fertilitate, astfel că femeile fumătoare riscă să nu rămână niciodată însărcinate. Efectele ţigării sunt devastatoare asupra fătului, atât mama fumătoare, cât şi tatăl fumător devenind principalii duşmani ai propriului copil.

Important este şi rolul fumatului asupra îmbătrânirii şi ridării premature a pielii, întrucât provoacă o creştere în derma fumătoarei a secreţiei unei enzime care deteriorează colagenul, cel care asigură elasticitatea, supleţea şi vigurozitatea tenului.

Dependenţa de tutun, frecventă în rândul adolescenţilor

La copii şi adolescenţi există riscul cel mai mare al dependenţei şi intoxicaţiei cu tutun. În primul rând, din mai multe motive psihologice, tinerii adoptă cu mare uşurinţă fumatul, pe care îl asociază cu maturitatea, independenţa, virilitatea şi modernismul, fără să cunoască riscurile majore ale unor îmbolnăviri grave după instalarea dependenţei de nicotină. O statistică recentă arată că o treime dintre elevii din România au fumat prima ţigară înainte de 14 ani, rămânând, în majoritate, dependenţi de nicotină. Această dependenţă se instalează cu o rapiditate surprinzătoare, fiind suficiente numai câteva zile de fumat, întrucât creierul tinerilor, încă în formare, este mai vulnerabil la intoxicaţia tabagică comparativ cu creierul adult.

Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun decât băieţii. Ele încep să acuze dureri de stomac şi de spate, hemoragii uterine, tulburări de creştere în înălţime, migrene, oboseală dimineaţa la trezire, chiar dacă erau perfect sănătoase înainte de primele drogări cu tutun. În plus, s-a constatat că fetele mai grăsuţe, cu complexe din cauza corpului lor, adoptă fumatul, în mod nejustificat, în scopul slăbirii rapide şi a diminuării poftei de mâncare.

Nefumătorii care inhalează, fără voia lor, fumul de ţigară din mediul de viaţă (locuinţe, birouri, şedinţe, restaurante, trenuri) vor trebui să beneficieze de o protecţie specială, întrucât se apreciază că fumătorii preiau doar 15% din fum, iar restul de 85% se împrăştie în atmosfera din jur.

Fumătorii pasivi, în primul rând copiii, se pot îmbolnăvi de aceleaşi boli ca şi fumătorii activi. Mai întâi apar iritaţii oculare, urmate de afecţiuni ale căilor respiratorii (tuse, bronşite), ulcere, boli coronariene şi unele forme de cancer (pulmonar şi laringian).

S-a constatat că un nefumător care stă 20 de ani lângă o persoană ce fumează câte 20 de ţigări pe zi, acumulează în plămâni aproximativ 4 kg de funingine, prezentând cantităţi mari de nicotină în sânge şi urină.

Toate aceste date demonstrează, fără nici o exagerare, că tabagismul poate fi comparat cu ravagiile generate de tuberculoză, prin caracterul său agresiv şi prin consecinţele nefaste, adesea iremediabile.

Fitoterapia vă poate ajuta să renunţaţi la fumat

Simptomele intoxicării cu tutun încep cu dureri de cap, ameţeli, greaţă, vomă, oboseală generală, pierderea memoriei, tremurături, sughiţ, transpiraţii reci, salivaţie abundentă, degradarea dinţilor şi a papilelor gustative, lipsa poftei de mâncare, scăderea rapidă în greutate, uneori leşin.

Tratamentele fitoterapeutice sunt destul de complexe, vizând atât procedeele de consum intern, cât şi cele externe.

În uz intern se recomandă folosirea produselor care modifică gustul nicotinei sau acţionează împotriva tulburărilor provocate de lipsa acestui drog: infuzie de pedicuţă, numită şi brădişor, preparată din 5 g pulbere uscată şi măcinată la 200 ml apă clocotită: se infuzează 5 minute, se strecoară şi se bea dimineaţa, pe stomacul gol, cu o oră înainte de micul dejun, într-o cură de durată până la abandonarea fumatului, provocând o senzaţie de vomă la aprinderea ţigării; infuzie de cimbrişor – 4 linguri la 1 litru apă clocotită – se infuzează 3 minute, se strecoară şi se bea întreaga cantitate fracţionată în doze de 50 ml la intervale de 15-20 de minute. La aprinderea ţigării apare senzaţia de vomă care dispare imediat după înlăturarea fumului. Decoct din rizomi de obligeană, din care se bea câte o lingură, înainte şi după mesele din cursul zilei; sirop de creson, din care se ia câte o linguriţă de 8-10 ori pe zi, la intervale de două ore; mestecarea unei linguriţe de rizomi sau frunze uscate de obligeană, care se ţine în gură timp de 5-10 minute, de 3-4 ori pe zi, având un gust amar şi aromat, cu efect de diminuare a poftei de fumat şi de respingere a fumului.

Alte tratamente recomandă ceaiuri cu algă brună sau cătunică, decoct din frunze de nuc sau hrean (două căni pe zi), macerat din usturoi (o cană dimineaţa), leurdă, frunze de pătrunjel, ulei de mentă sau de ricin.

O firmă farmaceutică din Suedia a elaborat un vaccin destinat suprimării dependenţei de nicotină, prin blocarea accesului spre creier a nicotinei şi diminuarea stimulului care induce plăcerea de a fuma.

Reţeta autorului: pedicuţă, obligeană, cimbrişor, cimbru, dovleac, hrean, usturoi, mentă, nuc, pelin.

În uz extern se pot aplica pe abdomen cataplasme cu frunze fierte de pelin.

Nu apelaţi la dulciuri în momentul renunţării la tutun

Regimul alimentar va include câteva reţete care şi-au dovedit eficacitatea: seminţe de dovleac (60 g) decojite şi pisate, care se amestecă cu 20 g zahăr şi 10 g coji de portocale rase în 160 ml apă; se bea prin înghiţituri rare, iar după 5 ore se ia o lingură cu ulei de ricin; seminţe de dovleac (300 g) decojite şi bine pisate, amestecate cu miere de albine pentru a fi consumate dimineaţa, pe nemâncate, iar după câteva ore, se ia o lingură de ulei de ricin.

La acest tratament se adaugă o cură cu propolis, drojdie de bere, borş de tărâţe şi oţet de mere.

Se vor evita alimentele cu gust amar (cafea, ciocolată amăruie, bere, sucuri cu cofeină, alcooluri tari, unele mirodenii), care pot trezi dorinţa de fumat. De asemenea, se vor evita alimentele care îngraşă (dulciuri, paste făinoase, pâine), înlocuindu-se cu fructe, legume sau alte alimente sărace în calorii.

8 paşi ce trebuie urmaţi în perioada de sevraj

Fumatul nu este o necesitate pentru organism, ci o plăcere de moment, care, treptat, devine o obişnuinţă greu de învins. De aceea, renunţarea definitivă la fumat este un act de mare voinţă, pentru fiecare fumător existând o motivaţie individuală, pro sau contra. Mulţi fumători motivează prin plăcerea de a inspira fumul aromat al unei ţigări fine, iar alţii consideră ţigara ca un aliat în momentele de bucurie sau de necaz, la eforturi sau la relaxare.

Pentru abandonarea definitivă a fumatului se propun următoarele acţiuni: alegerea perioadei optime de renunţare la fumat, în zile lipsite de stres, fiind preferate concediile petrecute la munte sau în momentul apariţiei unor afecţiuni care impun interzicerea fumatului (gripe, guturai, bronşite, viroze respiratorii, pneumonie, ulcere, infarct miocardic); evitarea locurilor cu mulţi fumători (restaurante, cafenele, cluburi, discoteci); evitarea fumatului în spaţii închise (birouri, dormitor, camera copiilor); renunţarea la fumatul din timpul nopţii şi mai ales la ţigara foarte dăunătoare de dimineaţă, luată pe nemâncate; vor fi îndepărtate toate obiectele ispititoare (ţigări, pipe, scrumiere, brichete, chibrituri) care nu vor mai fi lăsate pe masa de lucru sau în buzunarele fumătorului; dimineaţa şi seara se va face o baie caldă şi o spălare pe dinţii îngălbeniţi; membrii familiei, prietenii şi colegii de muncă, de preferat nefumători, vor susţine ideea renunţării totale şi definitive la fumat, întrucât reducerea treptată a numărului de ţigări s-a dovedit ineficace, pacientul căutând uşor noi pretexte de a relua fumatul intensiv; în perioada de sevraj, când reapare pofta de fumat, se va mesteca un fruct, un morcov, bomboane mentolate şi se va bea multă apă, pentru a elimina toxinele din sânge.

Timpul liber va fi ocupat cu plimbări pe jos sau cu bicicleta, alergări zilnice, exerciţii de inspirare a aerului curat, practicarea unor sporturi uşoare în compania nefumătorilor, vizionarea de spectacole şi lectură în săli de nefumători.

În cazul copiilor şi tinerilor fumători este necesară o educaţie mai atentă, atât în familie, cât şi în şcoli, fără pedepse şi interdicţii severe, dar cu exemplul personal al educatorului, urmărind inocularea convingerii că prin renunţare la fumat scade riscul unor îmbolnăviri grave, creşte speranţa de viaţă şi se pot economisi sume importante din bugetul familiei.

Există opinia că renunţarea la tutun poate duce la creşterea în greutate a corpului, în medie, cu 2-3 kg la bărbaţi şi peste 5 kg la femei. În acest caz se va reduce o cantitate de 300-500 de calorii din alimentaţia zilnică, mai ales la carne, mezeluri, sosuri, cartofi prăjiţi, pâine albă, alcool şi cafea.

După reuşita renunţării definitive la fumat, va fi înlăturat din organism monoxidul de carbon în timp de 12 ore, iar nicotina va dispărea după două zile, după două luni se va îmbunătăţi circulaţia sângelui în membrele inferioare, iar riscul cancerului pulmonar şi al bolilor cardiovasculare se va reduce substanţial după un an.

Articol publicat in Ziarul Lumina din 21.09.2008. 

Related Posts with Thumbnails

May 31, 2009  Tags: , ,   Posted in: Tratamente naturiste