Virtutile terapeutice ale castanului

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICĂ

Oare cine isi imagineaza cate virtuti terapeutice pot fi gasite in castanele cazute pe strazi si batute cu piciorul de „micii fotbalisti“? Preparatele din seminte de castan salbatic constituie remedii eficiente de prevenire si combatere a multor afectiuni, cum sunt: varice, flebite, tromboze, ulcere varicoase la picioare, crampe dureroase, insuficienta venoasa si limfatica si hemoroizi. De asemenea, cresc tonusul capilarelor fragile si contribuie la vindecarea hematoamelor, a vanatailor si a luxatiilor. Efectele escinei sunt amplificate in cazul asocierii cu vitamine din complexul B.

Cunoscut in popor sub numele de castan porcesc, chistin si afghistin, castanul apartine speciei Aesculus hippocastanum, din familia botanica Hippocastanaceae. Are originea in Anatolia, Balcani, Caucaz, Iran si nordul Indiei, de unde s-a extins, treptat, in toata Europa si America de Nord. Se gaseste in flora spontana, dar si cultivat, in scopuri ornamentale, in parcuri, gradini, marginea strazilor si soselelor. Prefera soluri profunde, bogate in elemente nutritive, bine drenate, pe terenuri insorite si putin umbrite, pana la altitudinea de 800 m.

Este un arbore exotic, elegant, impunator prin inaltimea sa pana la 20-30 m. Are radacini foarte puternice si tulpini groase si mult ramificate. Frunzele sunt mari, palmat-compuse din 5-7 foliole, cu petiol lung. Florile sunt albe, cu macule galbene sau roz, grupate in raceme erecte, frumos mirositoare. Fructele sunt capsule sferice, de culoare verde, prezentand la exterior tepi mari, iar in interior 1-3 seminte mari (castane), sferice sau turtite, brune-lucioase. Sub coaja fructului se gaseste miezul de culoare alb-galbuie.

Inflorirea are loc in lunile mai-iunie, inainte de inflorirea salcamului. Inflorescentele sunt intens vizitate de albine care gasesc cantitati mari de nectar si polen. Mierea de castan salbatic este lichida, subtire, transparenta, incolora si mai rar galbuie. Intrucat se cristalizeaza usor, mierea nu se pastreaza peste iarna.

Produsele utilizate sunt: scoarta, semintele, florile si frunzele.

Scoarta se recolteaza primavara, in luna aprilie, de pe ramuri in varsta de 3-5 ani, prin decojire sub forma de fragmente rasucite in tuburi sau jgheaburi, cu grosimi de 1-2 mm. Uscarea se face la soare obtinand un produs cu gust astringent-amar si miros slab de mucegai.

Semintele (castanele) se aduna toamna, in lunile septembrie-octombrie, dupa coacere deplina; gustul este amar, neplacut si fara miros.

Florile se culeg pe timp frumos, cand 50% din inflorescenta prezinta flori deschise (luna mai).

Frunzele se aduna in lunile mai-iunie, dupa care se usuca in incaperi bine aerisite.

Extractul de castane intensifica fluxul sanguin

Castanele decojite, uscate si macinate ascund nebanuite calitati vindecatoare, prezentand proprietati antiinflamatoare, vasodilatatoare, flebotonice, antiedematoase, anticoagulante si fluidizante sanguin, decongestive, hemostatice si antiexudative venoase. Aceste proprietati sunt datorate, in principal, continutului in escina, cumarine si flavonoide. Actioneaza cu efecte directe in afectiuni venoase si la intarirea peretilor vaselor capilare fragile.

Cercetatorii francezi au demonstrat ca escina pura actioneaza impotriva edemelor si a inflamatiilor, intensifica fluxul sanguin prin artere si vene, mareste rezistenta la presiune a vaselor de sange si scade permeabilitatea capilara. In plus, escina amelioreaza crizele reumatice si durerile sciatice, spondiloza si hernia de disc. Un efect aparte s-a constatat in protejarea organismului impotriva actiunii radicalilor liberi, implicati in bolile canceroase si cardiace.

In afectiunile bucale are efecte bune in afte si ulceratii la nivelul mucoaselor gurii.

Scoarta de castan are proprietati febrifuge, cu efecte benefice in tratamentul malariei, avand capacitatea de a suplini chinina si piramidonul.

De asemenea, se constata efecte favorabile in tratarea hemoroizilor, a tromboflebitei, a varicelor si a unor afectiuni dermatice. Intern actioneaza contra diareei, in congestionarea ficatului si in tulburarile de menopauza.

Esculozida din scoarta ramurilor mareste rezistenta vasculara si scade permeabilitatea peretilor vaselor capilare. In plus are proprietatea de a absorbi radiatiile ultraviolete de tip B care pot provoca aparitia eritemelor. Experimentari recente au aratat ca esculozida are efecte bune in tratamentele pentru varice si hemoroizi, precum si in hipertrofia prostatei, usurand mictiunile.

Florile si frunzele actioneaza in oprirea hemoragiilor interne si in colici intestinale. Extern sunt eficiente in vindecarea diferitelor afectiuni dermatice (rani, bube, arsuri).

Cataplasmele din faina de castane diminueaza durerile reumatice

– decoct din 5-6 castane cojite si maruntite la un litru de apa; se fierbe 10-15 minute si se consuma cate o ceasca inainte de mesele principale timp de 20 de zile pe luna, avand efecte flebotonice si antiinflamatoare, diminuand fragilitatea capilarelor;

– decoct folosit extern sub forma de baie de sezut pentru vindecarea hemoroizilor si comprese contra cuperozei;

– tinctura preparata din 250 g castane cu coaja intr-un litru alcool 40%, care se lasa la macerat timp de 14 zile; se strecoara intr-o sticla bruna, pentru a se lua intern cate 10-15 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si a varicelor. Extern, se aplica in afectiuni hemoroidale, varice si flebite sau sub forma de frectii contra artrozelor la nivelul incheieturilor de la maini si picioare;

– cataplasme preparate din faina de castane, amestecata cu faina de grau (in proportii 1:1), se adauga otet si se omogenizeaza pentru a se aplica, in strat subtire, pentru diminuarea durerilor reumatice, usurarea circulatiei sanguine, atenuarea durerilor gastro-intestinale si grabirea vindecarii ranilor inflamate;

– unguent preparat din castane macinate, alcool 40% si lanolina, utilizat contra hemoroizilor si a afectiunilor venoase; prin amestec cu unt de cacao se prepara supozitoare cu efecte calmante;

– masca de fata preparata din castane curatate de coaja si date prin razatoare fina, care se amesteca cu miere de albine (proportie de 1:1) si se aplica timp de 10 minute pe tenuri foarte grase si pentru reducerea fragilitatii capilarelor, avand efecte astringente si tonice;

Tinctura din scoarta, buna pentru varice

– decoct din 40-50 g scoarta uscata si macinata la un litru apa; se fierbe 3 minute, se infuzeaza 5 minute si se beau 2-3 cesti pe zi, cu efecte interne contra obezitatii si pentru scaderea temperaturii corpului. Extern, se utilizeaza pentru bai locale contra hemoroizilor si a congestiilor pelviene feminine, avand rol anestezic si astringent.

-tinctura din 100 g scoarta macinata si 300 ml alcool 40%; se lasa la macerat 15 zile, se strecoara si se iau cate 10-15 picaturi pe zi in tratamentul trombozei si a varicelor;

– vin preparat din 50 g scoarta macinata la un litru vin alb, care se macereaza timp de 7 zile; se strecoara si se consuma cate un paharel inainte de mese, ca bautura tonica si febrifuga in diaree, dizenterie si malarie, avand efecte similare cu scoarta arborelui de chinina;

– creme si uleiuri protectoare contra razelor solare intense, datorita prezentei esculinei si a cumarinei care absorb radiatiile ultraviolete daunatoare;

– infuzie dintr-o lingurita frunze uscate la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 10 minute, se indulceste cu miere si se bea prin inghitituri rare, avand rol mucolitic;

– unguent dintr-o cana frunze verzi care se macereaza in 100 ml alcool 70%, timp de 24 ore; se adauga 200 g unt topit sau margarina si se incalzeste 2 ore pe baia de apa. Dupa racire timp de 24 ore se reincalzeste si se strecoara in cutii din plastic sau din sticla, pentru a fi folosit la tratarea varicelor si a hemoroizilor;

Preparate din flori

– tincura din 20 g flori macerate timp de 3-4 zile in 100 ml alcool, se strecoara si se foloseste sub forma de frectii in reumatism, degeraturi si impetigo;

– bai de sezut si de picioare cu infuzie din doua linguri cu varf de flori, amestecate cu frunze maruntite si faina de castane la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara in apa pentru baia de sezut unde se sta 10-15 minute. La baia de picioare se adauga o lingura de frunze de lamaita.

Alte utilizari

– dupa inlaturarea compusilor amari, castanele pot fi utilizate in hrana animalelor, ca nutret pentru porci, gaste, curci, iepuri de casa. De observat ca porcii, caprele si pestii consuma, cu placere, castanele zdrobite.

– in medicina veterinara, introducerea catorva castane zdrobite in mancare are efecte benefice pentru combaterea emfizemului pulmonar si colici la cai si pentru oprirea diareei la vitei, prin amestec cu orez.

– pulberea din castane, bogata in saponine, serveste la obtinerea unei paste pentru curatirea mainilor, iar in amestec cu apa este eficienta la stropirea florilor din ghivece pentru distrugerea unor daunatori;

– din castane se pot obtine unele produse de utilitate casnica (alcool, tananti, coloranti bruni pentru vopsitorie).

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 09.06.2009.

[sursa imagine]

Related Posts with Thumbnails

December 10, 2010  Tags: , , , , , , ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR, Tratamente naturiste