Regimul alimentar corect, cel mai bun remediu al durerilor ulceroase

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Bolile ulceroase sunt afectiuni cu o frecventa foarte ridicata pe plan mondial, datele statistice aratand ca populatia cu varsta de peste 30 de ani este afectata in proportie de aproximativ 20%, in timp ce, la cea de peste 60 de ani, procentul imbolnavirilor poate depasi 60%. In Romania, aproximativ 10-15% din locuitori sufera de ulcere cu intensitati variate.

Ulcerele sunt suferinte cronice ale tubului digestiv, caracterizate prin aparitia periodica a unor inflamatii si eroziuni (nise), rotunde sau ovale, in mucoasa digestiva, localizate fie la nivelul curburii interioare a stomacului (ulcer gastric), fie la nivelul bulbului duodenal (ulcer duodenal), in primul segment al intestinului subtire.

Cauzele declansarii ulcerelor sunt, in primul rand, de natura mecanica, producand lezarea mucoaselor prin inghitirea unor alimente tari, incomplet mestecate. Urmeaza efectul hipersecretiei acide, cu suc gastric bogat in acid clorhidric, cauzat de o alimentatie gresita, cu prajeli si afumaturi, exces de grasimi, alcooluri tari, tutun, produse acide (muraturi) si puternic condimentate, carne insuficient prelucrata termic, apa poluata cu substante chimice, conservanti acizi folositi in conserve, gemuri si compoturi.

Multe ulceratii la stomac sunt provocate de unele medicamente de sinteza chimica (cortizon, aspirina, paracetamol, fenilbutazona), precum si de medicamente antiinflamatoare nesteroidale (ibuprofen, diclofenac, indometacin), luate la durerile artrozice si reumatismale, dar cu efecte secundare de crestere a riscului aparitiei arsurilor si a sangerarilor stomacale. Exista si o corelatie cu unele afectiuni cardiovasculare, cum ar fi vascularizarea locala insuficienta, spasme vasculare, tromboze in peretele stomacului si duodenului, precum si spasme arteriale prelungite, cu producere de ischemie localizata.

Greseli in regimul de alimentatie si de viata sunt mesele luate la ore neregulate, mancatul in graba fara mestecare completa, nerespectarea unor reguli stricte de igiena (spalatul pe maini inainte de mese), enervari in viata particulara sau la profesii cu stres si mare incordare nervoasa. Atentie la tulburarile afective si suprasolicitarile intelectuale si, eventual, netratarea corespunzatoare a unei vechi gastrite acide.

Crizele dureroase debuteaza cu dureri violente

Simptomele bolii ulceroase incep cu senzatia de jena epigastrica, urmata de arsuri, greturi, varsaturi acide si dureri violente cu iradieri in spate, aparute in timpul mesei si in primele doua ore dupa mancare (la ulcerul gastric) sau la 2-4 ore dupa mese (la ulcerul duodenal).

Exista o periodicitate a durerilor, atat in cursul zilei (dimineata, seara si in nocturna la orele 1-4), cat si o periodicitate sezoniera, mai frecventa primavara si toamna, pe durate de minimum 1-3 saptamani, separate prin perioade de liniste.

Durerile ulceroase sunt insotite adesea de indigestii, crampe stomacale, greata, varsaturi (uneori cu sange sau bila), constipatie, balonari cu gaze intestinale si senzatie de foame.

Intre crizele dureroase exista o perioada de acalmie, ce poate dura cateva zile, luni sau chiar ani, ceea ce determina ca bolnavul sa se considere vindecat, reluand, in mod gresit, alcoolul, tutunul si cafeaua. Aceste perioade de acalmie se scurteaza, durerile reapar si se accentueaza, ajungandu-se la complicatii grave, prin erodarea straturilor profunde si formarea unor rani deschise (nise), arsuri retrosternale (pirozis), varsaturi cu sange, scaune negre (melene), perforatii in peritoneu, steatoza pilorica si duodenala si, uneori, malignizare (cancer la stomac).

Prin ansamblul masurilor luate se urmareste suprimarea cauzelor potentiale de declansare a ulcerelor, reducerea hiperaciditatii, a inflamatiilor locale si imbunatatirea digestiei, in stransa cooperare cu o alimentatie adecvata si cu o cura de vitamine regeneratoare (C, A, B, P) si antihemoragice (K). Excesul de acid clorhidric se neutralizeaza prin consumul de produse care contin saruri alcalinizante (de potasiu si magneziu).

Sunt recomandate specii de plante medicinale cu efecte cicatrizante la nivelul niselor create si cu reactii alcalinizante pentru refacerea mucoaselor afectate de excesul de aciditate din sucul gastric. In plus, exista specii vegetale care contin principii active antiseptice (bogate in acid salicilic) si proprietati emoliente.

Plante medicinale cu efecte cicatrizante

In uz intern, cele mai eficiente sunt curele de lunga durata care folosesc zilnic ceaiuri (sub forma de infuzii sau decocturi), extracte, uleiuri preparate din anumite plante:

- galbenele – cu efecte emoliente si cicatrizante de exceptie, folosite sub forma de infuzii (doua lingurite flori uscate la 250 ml apa clocotita cu infuzare 15-20 minute), care se consuma inainte de mesele principale prin inghitituri rare;

- obligeana – macerat la rece din 2-3 lingurite radacini uscate si macerate 12 ore in 500 ml apa rece; se incalzeste usor a doua zi si se consuma cate 1/2 pahar, cu 20 minute inainte de mese, asigurand calmarea durerilor si stimularea digestiei. Pulberea de obligeana (cate un varf de cutit de 2-3 ori pe zi inainte de mese) intra in formula Ulcerotratului, avand rol de pansament gastric (contraindicat la femei in timpul sarcinii).

- tataneasa – decoct din radacini uscate si maruntite (2-3 cani pe zi inainte de mese), cu efecte antiinflamatoare si cicatrizante, datorita continutului ridicat in alantoina, mucilagii si taninuri, actionand in vindecarea completa a perforatiilor si refacerea rapida a mucoasei gastrice;

- lemnul dulce – infuzii din pulbere de radacini in amestec cu flori de musetel, consumate intr-o cura de 1-2 luni (primavara si toamna), cu efecte cicatrizante si antiinflamatoare in ambele forme de ulcere (gastric si duodenal), dar cu restrictii de dozare si de durata a tratamentului la femei gravide si la persoane hipertensive;

- stejarul si salcamul – decoct din scoarta maruntita (2-3 cani pe zi) cu continut ridicat de taninuri care actioneaza cu efecte antiseptice si hemostatice in ulcere cu melene hemoragice si cu scaune sanguinolente;

- teiul – infuzie din flori (2-3 cani pe zi), cu efecte de diminuare a spasmelor musculaturii netede din peretii stomacului;

- busuiocul – infuzie din herba inflorita (3 ceaiuri neindulcite pe zi), cu rol in reglarea digestiei, eliminarea fermentatiilor si a focarelor putrede.

- turita mare – infuzii din herba (2-3 cani pe zi), cu efecte in vindecarea ulcerului gastric, accelerarea tranzitului intestinal si stimularea poftei de mancare;

- frasinul – infuzie din doua lingurite flori si frunze la 250 ml apa clocotita din care se bea o cana pe zi, fractionata dupa mesele principale.

Preparate in amestec

Sunt eficiente si alte specii medicinale folosite separat sau in amestecuri:

- galbenele (6 parti), sunatoare (6 parti), roinita (4 parti), salcam (2 parti), musetel (2 parti) si tataneasa (o parte) din care se beau 2-3 ceaiuri neindulcite pe zi, intre mese;

- coada soricelului, papadie, patlagina, chimion, menta, sovarv (parti egale) luand 2-3 ceaiuri, inainte de mese);

- roinita, zmeur, valeriana, maghiran si seminte de in, chimion si fenicul.

Reteta autorului: galbenele, musetel, coada soricelului, sunatoare, lemn dulce, tataneasa, roinita, menta, nalba, papadie, patlagina, valeriana.

Aceste amestecuri au actiuni cicatrizante, antiinflamatoare, astringente, calmante a durerilor, protectoare a mucoasei fata de actiunea acidului clorhidric, antihemoragice si de normalizare a tranzitului alimentar in cazul indigestiilor.

Daca ficatul si vezica biliara sunt sanatoase, la tratamentul ulcerelor se adauga 1-2 cani de ceai din frunze de nalba sau flori de galbenele, baute zilnic, timp de un an intreg.

Bune rezultate se obtin cu amestecul din ulei de galbenele si ulei de sunatoare, eventual si ulei de menta, din care se ia cate o lingura dimineata si seara, cu 30 de minute inainte de mese, timp de 20 de zile, avand actiuni cicatrizante, antiseptice, emoliente si antiinflamatoare.

Se mai utilizeaza:

- vin de rozmarin si de radacini de tataneasa;

- tinctura de musetel, urzica vie si lichen de piatra;

- ulei de catina cu sunatoare si cicoare.

In tratamente externe sunt recomandate comprese si cataplasme cu bitter suedez. In perioadele de criza se folosesc cataplasme puse pe zona epigastrica cu terci de tataneasa si coada calului sau cu frunze de varza. Inainte de aplicarea cataplasmei se unge zona cu ulei sau unguent de galbenele.

Bune efecte are si cura de polen

Pentru ulceratii ale stomacului se recomanda:

- cura cu polen (cate 2 lingurite de 2 ori pe zi, inainte de mese);

- propolis (2 grame pe zi) sau tinctura de propolis 20% din care se iau cate 20 picaturi, de doua ori pe zi, in 6 linguri de apa, ceai sau lapte cald, dimineata pe stomacul gol si seara.

Alimentatia corecta grabeste vindecarea bolii

Pentru vindecarea ulcerelor gastrice, alimentatia corecta are rolul cel mai important, indiferent de intensitatea crizelor dureroase. Se urmareste crutarea mucoasei stomacului si duodenului, cu rol de pansament gastric.

Durata regimului alimentar este indelungata, de luni de zile, si necesita multa rabdare si perseverenta, pentru a se asigura o vindecare completa, evitand reaparitia durerilor dupa 6-7 luni. Se recomanda ca bolnavul sa ia 4-6 mese mici, egale cantitativ, ultima masa fiind inainte de ora 20. Se va manca incet, mestecand bine, fara a bea lichide in timpul mesei. Dupa fiecare masa, bolnavul va sta culcat, punand pe abdomen o compresa calda sau cataplasma cu faina de porumb.

In faza dureroasa se permite doar un regim hidric de 2-3 zile cu 200 ml lapte dulce care neutralizeaza acidul clorhidric si opreste secretia gastrica. Laptele se amesteca, in parti egale, cu un ceai medicinal (tei, macese, musetel), consumand 6-7 pahare pe zi, la intervale de 3 ore. Eventual se adauga cateva picaturi de suc de lamaie. Pe masura ce durerile se atenueaza, se introduc in alimentatie supe de orez strecurate, smantana, biscuiti moi, paine alba si uscata (circa 400 de grame) si albusuri de oua crude, batute spuma.

Dupa disparitia simptomelor de boala se pot consuma supe caldute de legume (varza, salate, marar, tomate), piureuri pasate din legume si cartofi, grau germinat, orez si gris, soteuri, budinci, sufleuri, la care se adauga unt proaspat, margarina sau ulei crud. Treptat, se trece la branza proaspata de vaci, cas nesarat, urda, telemea desarata, paste fainoase bine fierte, mamaliga prajita, fulgi de ovaz, oua fierte moi, omleta in aburi, cartofi copti sau fierti in coaja, care se zdrobesc si se amesteca cu lapte acru si morcov ras.

Din aceasta faza se poate incepe consumul de carne de pasare sau vitel, fara grasime, care se prepara prin fierbere, inabusire sau sub forma de perisoare fierte la aburi. Se adauga peste alb, slab (stiuca, salau, pastrav, biban), preparat numai rasol.

Ca desert se consuma legume fragede cu celuloza moale (morcov, spanac, salata verde, conopida, dovlecei, pastai de fasole, cartofi (fierti, copti sau piure). Sunt admise prajituri cu mere dulci, branzoaice, creme de vanilie si orez cu lapte.

O atentie deosebita trebuie sa fie acordata curei de dezintoxicare a organismului, folosind seminte de dovleac putin prajite si nesarate (4-5 pumni pe zi), iar ca lichid se prefera un bors din tarate de grau din care se consuma 1,5-2 litri pe zi, avand efect de eliminare a toxinelor prin transpiratie.

O alta cura va utiliza un macerat din amestecul, in parti egale, cu zeama de lamaie, alcool 400, miere de salcam si ulei de masline, din care se va lua cate 50 ml de 3 ori pe zi, cu 10-15 minute inainte de mese. Eficienta este si cura de grau germinat (100 g pe zi), amestecat cu ulei de masline si 500 de grame fructe taiate in cuburi mici.

Consumati fructe si bauturi care nu provoaca aciditate

Fructele recomandate sunt: mere si pere (curatate de coaja), prune, piersice, caise, struguri, pepene verde, portocale, lamai, mandarine, stafide.

Ca bauturi se vor consuma apa minerala plata intre mese si sucuri de legume (usor indulcite) din morcov, sfecla rosie, telina data pe razatoare, varza alba, spanac si cartofi cruzi, care se iau cu 15 minute inainte de mese. Sucul de varza proaspata este deosebit de valoros avand proprietati protectoare si cicatrizante datorita continutului ridicat in mucilagii si vitamine.

Dupa mese se beau sucuri din fructe neacide (mere, pere, gutui, caise, piersice, cirese, agrise), siropuri si compoturi putin indulcite.

Restrictii si interdictii alimentare

- fripturi din carne de porc, oaie, miel, gasca, rata, vanat, peste gras prajit;

- grasimi animale, slanina, untura, mezeluri, carnati, afumaturi, conserve, peste oceanic (sarat sau afumat);

- supe concentrate de oase sau carne, ciorbe, sosuri cu rantasi, prajeli, icre, maioneze, ochiuri si omleta prajita, sare in exces, cartofi prajiti;

- branzeturi framantate, grase, sarate si afumate, kefir;

- zarzavaturi fibroase, atoase si cu celuloza dura (ridichi, gulii, fasole uscata, mazare, linte, ciuperci, vinete, ceapa, usturoi);

- condimente iuti si iritante (piper negru, boia iute, ardei iute, hrean, mustar, muraturi, oteturi);

- paine neagra (bogata in celuloza grosiera), coaja de paine, aluaturi proaspete, foietaje, prajituri de cofetarie, cozonac, gogosi, dulceata, marmelada si alte produse zaharoase, inghetate;

- fructe tari (alune, nuci, migdale);

- ape minerale reci.

Se exclud categoric alcoolurile tari, tutunul, cafeaua naturala (mai ales pe stomacul gol), cacao, ceai rusesc, ciocolata, siropuri sintetice cu cofeina (de tip Coca-Cola) si abuzul de medicamente de sinteza chimica, cu actiune iritanta.

Schimbati locul de munca, daca atmosfera este stresanta

Se impune o perioada de liniste pentru crutarea sistemului nervos, respectiv a scoartei cerebrale, cu evitarea stresului si a eforturilor fizice si intelectuale, chiar cu sedere in pat (15-20 de zile) in perioada evolutiva. Daca apar boli de nervi sau insomnii provocate de afectiunile ulceroase greu de suportat se urmareste refacerea echilibrului nervos prin mici plimbari de dimineata, sporturi usoare in aer liber, gimnastica medicala, vizionari de filme, auditii muzicale si lectura de deconectare. De asemenea, este indicata evitarea starilor emotionale intense, a suprasolicitarilor nervoase, mai ales in profesiile care cer un surmenaj fizic si psihic, cu incordari nervoase si tensionate. Daca boala avanseaza, iar programul de lucru nu permite respectarea acestor recomandari igieno-sanitare, se impune schimbarea locului de munca.

In timpul de odihna de 12-14 ore se va respecta somnul zilnic de minimum 8 ore, intr-o cura de minimum o luna, obligatorie fiind odihna de 30-60 de minute, in pozitie culcata, dupa fiecare masa.

Tratamentul curativ consta din masuri igieno-dietetice si medicamentoase, diferentiate in perioadele dureroase si de acalmie. In fazele dureroase, fara hemoragii, se aplica, zilnic, cataplasme calde cu namol, argila, ceapa rasa sau parafina, tinute 10-20 de minute pe abdomen, iar in perioadele cu hemoragii interne se pun comprese reci sau pungi cu gheata pe abdomen, tinute 2-3 ore, cu pauze de 1-2 ore. In unele cazuri se impune repararea danturii defecte, pentru a asigura o masticatie buna si o igiena dentara zilnica, urmarind evitarea infectiei cu bacteria Helicobacter pylori, dezvoltata la nivelul placii dentare.

Tratamentul balneoclimateric

Se recomanda numai in perioada de acalmie, fara dureri, in statiunile Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Borsec, Sangiorz, Slanic-Moldova, Strunga, Tinca, pe o durata de 21-30 de zile. Ca ape minerale imbuteliate, folosite la domiciliu, se pot consuma apele alcaline, cloro-sodice sau sulfurate si apele minerale din Olanesti, Covasna, Zizin, Biborteni, Borsec, Malnas, Lipova, Saru-Dornei, luate cu 30 de minute inainte de mese, in cantitati de 150-450 ml pe zi. Respectand cu atentie retetele naturiste propuse, pe un fond de alimentatie si stil de viata strict controlat, durerile ulceroase pot fi ameliorate in mod substantial, asigurand, treptat, o vindecare completa.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 19.07.2009.

[sursa imagine]

Related Posts with Thumbnails

January 21, 2011  Tags: , , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI DIGESTIV

One Response

  1. Despre Candida | reactii adverse la antibiotice | medicamente de sinteza - February 3, 2011

    […] de la cotidian macar cateva ore la cateva zile….in functie de fiecare! In plus poti citi: http://www.farmacia-verde.ro/2011/01/21/regimul-alimentar-corect-cel-mai-bun-remediu-al-durerilor-ul… Tags: antibiotice, diflucan, efecte secundare, fluconazol, medicamente de sinteza, reactii […]