Alimentatia si bolile ficatului

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

In functie de diferitele cauze declansatoare, legate de o nutritie incorecta, mai ales dupa abuzuri necontrolate in consumul unor mancaruri sau bauturi neadecvate, in prezenta unor factori toxici alimentari si a vietii dezordonate, pot sa survina boli ale ficatului si ale vezicii biliare, care afecteaza, in mod grav, starea de sanatate a intregului organism.

Cele mai frecvente afectiuni hepatobiliare sunt: steatoza hepatica, hepatita acuta sau cronica, ciroza, ascita, insuficienta hepatica si cancerul hepatic. Steatoza hepatica consta in incarcarea ficatului cu grasimi, urmata de o inflamatie dureroasa, provocata de diferiti factori: alcoolism, obezitate, hepatita virala, diabet zaharat, consumul excesiv de grasimi animale si dulciuri, intoxicatii cu metale grele si medicamente chimice, stres oxidativ si psihoemotional, socuri nervoase.

Starea de sanatate a ficatului are stransa legatura cu alimentatia, diferentiata in functie de individ si de tipul afectiunii. Dupa o criza dureroasa de ficat, calmarea poate fi realizata prin adoptarea unui regim alimentar foarte strict, in care sa predomine legume verzi, ciorbe, supe, fructe si compoturi. Bune efecte are consumul de morcov, salata, tomate, fructe acide (mere, struguri, lamai, portocale, mandarine, masline). Dimineata, pe stomacul gol, se ia o lingurita cu ulei de masline si o felie de lamaie.

Pentru eliminarea toxinelor se consuma cantitati mari de ape minerale si ceaiuri medicinale (anghinare, papadie, albastrele, salvie, menta, rozmarin, radacini de revent), care se iau atat preventiv, cat si curativ.

Regimul de viata impune un control riguros al climatului familial si social. Intrucat criza de ficat poate fi generata de cauze psihice (socuri nervoase) este recomandata multa odihna, viata echilibrata, o buna oxigenare a organismului, un orar riguros pentru munca, masa si odihna. In cursul diminetii se recomanda o cura de aer, baie de soare si gimnastica respiratorie, armonizata cu educatie fizica, fara eforturi mari.

La dureri acute, este indicat ca dupa masa de pranz sa se aplice o cataplasma lombo-abdominala cu lut sau cu varza, maruntite si incorporate intr-un albus de ou batut spuma. Se vor aplica si comprese calde cu seminte de in, fierte timp de o ora, pana ajunge la starea de mucilagiu care se pun intr-un saculet de panza si se aplica pe abdomen.

Regimul alimentar in cazul hepatitelor

Hepatita este o afectiune a ficatului, cu caracter inflamatoriu, infectios si transmisibil, uneori sub forma de epidemii. In functie de natura evolutiei, hepatita poate fi acuta sau cronica. Hepatita acuta este caracterizata prin necrozarea celulelor hepatice, lezarea inflamatorie a parenchimului hepatic si a altor tesuturi si organe.

Hepatita cronica este o boala instalata pe o lunga durata de timp. Ea consta din inflamarea cronica a parenchimului hepatic si lezarea treptata a celulelor ficatului. Principalele cauze ale cronicizarii hepatitei constau dintr-un tratament incorect al bolii sau dintr-un consum excesiv si de durata de bauturi alcoolice tari si medicamente, infectii microbiene, dezechilibru nutritional prin carenta de proteine si vitamine sau intoxicatii alimentare si accidentale.

Regimul alimentar are un rol deosebit de important, asigurand cresterea rezistentei generale a organismului. La inceput se vor administra sucuri dietetice de legume (morcov, tomate, sfecla rosie, castraveti, lactuca), sucuri nefermentate din fructe (mere, portocale, lamai, prune, struguri, capsuni, fragi, agrise, afine, pepeni verzi), consumate imediat dupa preparare, si ceaiuri medicinale indulcite cu miere de albine.

Sucul de morcov se obtine prin spalarea si maruntirea radacinilor, care se dau prin masina de tocat sau prin mixer. Se bea, dimineata si dupa-amiaza, cate 100 ml suc proaspat, iar restul se pastreaza in frigider timp de maximum 24 de ore. Se mai recomanda un amestec din suc de morcov (o parte), apa (doua parti) si zahar (patru parti), din care se vor consuma, zilnic, cate 4-6 linguri. Cura se mentine pana la ameliorarea completa a bolii.

Sucul de pepene verde bine copt se obtine prin taierea miezului curatat de coaja si de seminte si trecerea pulpei fructului prin masina de tocat sau mixer; se consuma, imediat, cate un pahar pe zi.

La 2-3 zile dupa incetarea crizelor se introduc in alimentatie produse lactate (lapte dulce si acru, iaurt, branza proaspata de vaci – 250 g/zi, cas dulce, urda, telemea desarata – 100 g/zi, smantana – 2 linguri/zi), margarina, untdelemn crud (40-50 g/zi) si otet de mere.

Sunt usor suportate supele cu zdrente de ou, legumele verzi fierte (fasole pastai, mazare), ridichi rase, salate de legume (cu patrunjel, telina, marar, spanac, loboda, morcov ras, lactuca, castraveti, ardei gras). Mai pot fi consumati cartofi fierti sau copti, peste slab (pastrav, stiuca, lin, biban, salau, cod), carne de vita slaba sau de pasare (sub forma de rasol). La masa se serveste paine prajita, mamaliga, chifle, taitei, macaroane, fulgi de ovaz, orez, oua moi, ochiuri romanesti fierte in apa, budinci, papanasi.

La desert sunt indicate fructe proaspete (mere, pere, cirese, visine, piersice, caise, fragi, coacaze, agrise, afine, prune, gutui, pepeni verzi, struguri, lamai, portocale, masline) care maresc rezerva de glicogen a ficatului si ii imbunatatesc starea functionala prin protejare impotriva toxinelor.

In hepatita cronica, cu durata de peste un an de la declansare, este indicat regimul alimentar mentionat mai sus. Mesele vor consta din cantitati mici de alimente, servite mai des (4-5 pe zi). Se vor evita alimentele si bauturile prea reci. Inainte de mese este bine sa se mestece cateva frunze de patrunjel sau telina, pentru a mari pofta de mancare. In cazul cand hepatita se suprapune pe o calculoza biliara, este bine ca in fiecare dimineata sa se ia, pe stomacul gol, cate o lingura cu ulei de masline si zeama de lamaie.

Atat in hepatita acuta, cat si cronica se interzic: carnea grasa de porc, oaie, rata, gasca, vanat, raci, grasimi animale (untura, slanina), sosuri cu rantas, prajeli, pastrama, mezeluri, conserve, afumaturi, creier, rinichi, icre, sardele, drob de miel, supe de oase, branzeturi grase, sarate si fermentate (cascaval), legume uscate sau cu celuloza dura (fasole, varza, gulii), nuci, alune, migdale, sare in exces, condimente iuti (piper, boia, mustar, hrean, usturoi, ceapa). De asemenea se exclud cafeaua, cacaua, inghetatele, bauturile alcoolice tari, unele bauturi racoritoare (coca-cola).

Patrunjelul si mararul combat icterul

Icterul sau galbinarea este o boala care poate sa survina la toate varstele, pe substratul unei anemii fiziologice si patologice, congenitale sau dobandite. Boala se manifesta prin colorarea in galben a pielii, a ochilor si a mucoaselor, mai intens „albusul ochilor“, ca urmare a retentiei in sange a pigmentilor biliari (bilirubina), blocati in canalul coledoc.

In regimul alimentar, cele mai recomandate alimente sunt extractele de ficat si adausul de vitamine (B, K). Efecte bune are o cura de coacaze negre, timp de doua saptamani. La masa este bine sa se serveasca ardei gras, patrunjel, marar, precum si fructe proaspete (mere, pere, piersice). Dupa fiecare masa sau ceai consumat se poate lua cate o lingurita de bitter suedez. Urmarind evolutia bolii, se constata ca dupa 2-3 zile apare o revenire la normal a culorii pielii, iar analizele de laborator vor fi mult mai bune.

In respectarea regimului alimentar sunt interzise grasimile animale, tocaturile, mezelurile, sosurile, conservele si alcoolurile tari.

Regimul de viata in cazul icterului impune o atentionare speciala. Intrucat icterul este o afectiune contagioasa, care se transmite cu usurinta la persoanele din preajma, se impune o izolare stricta a bolnavului, fie intr-un spital de boli contagioase, fie la domiciliu.

Dieta cu lamai proaspete, recomandata bolnavilor de ciroza

Ciroza hepatica este o imbolnavire cronica a ficatului, constand din inflamarea si lezarea tesutului conjunctiv, cu evolutie progresiva spre modificarea structurii ficatului si sclerozarea tesuturilor in benzi.

In crizele de ciroza hepatica se incepe cu cateva zile de repaus obligatoriu la pat si regim de protectie cu lichide. Se continua cu un regim alimentar complet (circa 45 cal/kg corp pe zi), bogat in proteine si vitamine. Necesarul proteic este recomandat sub forma de lapte, produse lactate si cereale, mai ales seminte germinate de orz si grau, tinand seama ca bolnavul metabolizeaza foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din produsele lactate, margarina, untdelemn si putin unt. Glucidele vor acoperi consumurile energetice prin cantitatea de 300-400 g/zi.

In ciroza hepatica compensata sunt recomandate alimente cu efecte de stimulare a functiei hepatice:

- fructe – agrise, cirese, visine, fragi, gutui, pepeni verzi, prune, struguri (1-2 kg/zi), ienupar (10-15 fructe proaspete zilnic), masline, tomate, ardei, dovlecei si o cura de lamai prospete, indulcite cu miere de albine;

- legume – fasole pastai, morcov, vinete, spanac, salata, varza cruda (alba si rosie), ridichi;

- sucuri din legume proaspete (morcov, sfecla rosie, varza, ridichi negre, castraveti) precum si suc din orz verde (cate o jumatate de pahar dimineata si seara).

Alte alimente admise pentru consum sunt: carnea slaba de vita, vitel sau pasare, rasol din peste alb, branza proaspata de vaci, urda dulce, cas dulce, iaurt, smantana proaspata, albus de ou, untdelemn, paine alba veche de o zi, paste fainoase rafinate, budinci, compoturi si condimente aromate (cimbru, marar, patrunjel, leustean, dafin), care au rolul de a stimula apetitul si de a compensa lipsa de gust a dietei hiposodate.

Lista alimentelor interzise incepe cu bauturi alcoolice, grasimi animale incinse, mezeluri, afumaturi, conserve, prajeli, sosuri grase, maruntaie, oua, branzeturi grase si fermentate, leguminoase uscate (fasole), dulciuri concentrate, paine alba proaspata si sarata, cozonac, condimente iritante, nuci, alune, migdale, cacao, ciocolata.

Pentru accelerarea vindecarii cirozei hepatice se aplica comprese calde, inclusiv cu parafina, tinute doua ore pe zona toracica dureroasa, folosind saculeti in care se oparesc flori de fan. De asemenea, se recomanda aplicarea de cataplasme de argila sau ceapa cu varza si tarate pentru decongestionarea ficatului (4 foi de varza, 3 cepe si 250 g tarate fierte). Acestea se intind pe zona ficatului, in strat de 2 cm grosime, se acopera cu o fasa elastica si se lasa timp de 90 de minute.

Bolnavii de ascita nu au voie sa consume multa sare

Ascita este cunoscuta sub denumirea de ciroza umeda si consta din acumularea de lichid ascitic in cavitatea peritoneala. Are loc marirea rapida a volumului abdomenului, cu intinderea excesiva a pielii. Pentru reducerea cantitatii de lichid ascitic se va diminua consumul zilnic de apa, concomitent cu respectarea dietei hiposodice. Cantitatea de sodiu consumata zilnic va fi sub un plafon de 0,5 g, in functie de gradul de avansare a bolii. Dupa revenire la normal, doza zilnica de sodiu nu va depasi 2 grame.

In tratamentul ascitei se impune respectarea unui regim alimentar sever, in care sunt interzise multe produse, ca: mezeluri, conserve din carne, afumaturi, maruntaie, viscere, carne de rata, gasca, curca si vanat, peste gras (afumat sau conservat), icre, slanina, unt sarat, lapte nedegresat, muraturi, paine cu sare, legume bogate in sodiu (spanac, telina, ridichi, sfecla rosie, castraveti, varza murata), masline, mustar, ciocolata, bomboane si dulceturi, fructe conservate, bauturi alcoolice, ape minerale (clorosodice sau bicarbonate).

Zilnic se pun comprese pe abdomen, cu otet diluat sau cu frunze de varza si ceapa.

Ciorbele de legume, obligatorii in alimentatia celor cu insuficienta hepatica

Insuficienta hepatica si colica hepatica sunt afectiuni cu crize dureroase, violente, de tipul crampelor, cauzate de dilatari bruste ale canalelor intrahepatice si ale cailor biliare, mai ales dupa servirea mesei.

La colica hepatica, cu dureri violente in zona ficatului, se impune un regim alimentar controlat, care dureaza toata viata, deoarece ficatul a devenit foarte sensibil la consumul anumitor preparate culinare. Sunt excluse grasimile fierte, sosurile cu rantas, prajelile, produsele de patiserie si alcoolurile tari. De asemenea, se recomanda excluderea din alimentatie a unor legume (varza, conopida, napi, telina, castraveti) si a unor fructe (prune, pepeni galbeni, banane).

Sunt indicate ciorbele de legume (cu salata, morcov, tomate, creson), precum si fructele mai acide, cu actiune stimulatoare in insuficienta hepatica (lamai, portocale, mandarine, grepfruturi, struguri, mere, masline). Deosebit de eficient este consumul de dimineata, pe stomacul gol, a unei lingurite de ulei de masline, cu o felie de lamaie.

Intrucat sunt suprimate din consum alcoolul, cafeaua si bauturile prea acidulate, se vor lua cantitati mai mari de ape minerale si ceaiuri medicinale pentru eliminarea toxinelor acumulate in ficat. In loc de cafea este bine sa se consume un surogat din radacini de cicoare.

In timpul crizelor dureroase de ficat este obligatoriu repausul la pat. Se vor aplica in zona dureroasa perne electrice si comprese calde, alcoolizate, sau cataplasme cu frunze de varza sau creson, bine maruntite si incorporate intr-un albus de ou, batut spuma, in care se adauga un paharel cu infuzie de papadie.

In locul proteinelor din carne se recomanda proteinele din soia

Cancerul hepatic, ca tumora maligna, poate fi o faza evolutiva a cirozei hepatice. Datele statistice arata ca circa 85% din bolnavii de cancer hepatic au suferit de ciroza, de diferite etiologii.

Sunt cunoscute alimentele care nu trebuie sa fie consumate, intrucat pot declansa boala sau pot grabi evolutia ei. In aceasta categorie intra, in primul rand, carnea si grasimile animale saturate, slanina, mezelurile, afumaturile, conservele, prajelile de orice fel.

Carnea de porc, fripta pe carbuni, este foarte apetisanta la miros, dar poate mari riscul de cancer hepatic, deoarece la temperaturi ridicate, pe carbunii incinsi, grasimea se scurge pe carbuni, generand un fum care contine hidrocarburi aromatice policiclice (exemplu benzopiren). Acestia sunt agenti puternic cancerigeni, care pun in pericol atat viata celor care consuma carnea fripta, cat si a persoanelor din apropierea gratarului, care inhaleaza fumul aromatizat. De asemenea, toxinele din carne declanseaza dezechilibre grave de metabolism, provocand cancere hepatice, iar prin depuneri la incheieturi dau artrite.

Dupa declansarea cancerului de ficat trebuie sa fie interzise si alte alimente ca: alcool, cafea, cacao, tutun, zahar si produse fine de cofetarie, praf de copt, condimente iuti, ciuperci, branzeturi fermentate.

In locul proteinelor din carne se recomanda proteinele din soia, orez, lapte acru, branzeturi nefermentate, oua, drojdie de bere (30-50 g/zi), legume si fructe proaspete, tarate, grau incoltit, paine integrala. Dintre legume sa nu lipseasca patrunjel, sfecla rosie, telina, varza, ridichi, ceapa, usturoi, cartofi copti, iar dintre fructe sunt recomandate grepfruturi, lamai, mere si fructe de padure.

Lunar se va tine o cura de crutare in timpul careia se vor consuma numai sucuri de legume (sfecla rosie, morcov, telina, varza alba, creson, tomate, patrunjel, salata verde, orz verde) precum si sucuri de fructe (mere rase, struguri, afine, agrise, zmeura, coacaze). Inainte de intrare in iarna este necesara o buna aprovizionare cu legume si fructe, bogate in complexul vitaminic (A, C, E, B).

Sa nu se neglijeze faptul ca vitaminele au un rol important in cresterea rezistentei la boala a organismului si in stimularea sistemului imunitar, cu contributii directe in lupta anticanceroasa.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 26.07.2009.

[sursa imagine]

Related Posts with Thumbnails

January 26, 2011  Tags: , , , , , ,   Posted in: BOLILE APARATULUI DIGESTIV

2 Responses

  1. Iasi - February 8, 2011

    Ce bine era de bunicii nostri care mancau numia natural fara E-uri si alte porcarii. Acum inteleg de ce bunicul a plecat in lumea celor drepti pe la 93 de ani si bunica pe la 91

  2. Necesarul de lipide - February 25, 2011

    […] seama ca bolnavul metabolizeaza foarte greu proteinele animale. Necesarul de lipide se preia din … citeşte mai multPrincipii de baza pentru dieta Montignac | Retete SlabitAutorul acestei diete explica teoria […]