Infuziile din plante, cele mai bune leacuri pentru un somn profund

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Specialistii sustin ca 40% dintre persoanele adulte sufera de diferite dereglari ale somnului; varstnicii sunt mai afectati decat tinerii, iar barbatii mai mult decat femeile. Tinand seama de faptul ca o treime din viata este rezervata somnului, este necesar sa cunoastem ce inseamna un somn odihnitor, etapizat in cursul noptii, si care sunt cauzele care il deregleaza.

Insomnia este un simptom frecvent al unui dezechilibru nervos care consta din imposibilitatea de a adormi timp de cateva ore dupa urcarea in pat sau din trezirea brusca dupa o scurta si insuficienta perioada de somn (1-2 ore), cu mentinere in stare de veghe timp de 1-3 ore. Insomnia poate fi tranzitorie (cateva zile), pe termen scurt (sub 3 saptamani) sau cronica (mai mult de 3 saptamani).

Din cauza crizelor frecvente de insomnie, organismul nu-si poate reface complet fortele fizice si psihice, iar starea de oboseala se amplifica de la o zi la alta, devenind tot mai greu de suportat. Se stie ca un adult are nevoie de 6-8 ore de somn pe zi, iar copiii si varstnicii de 8-10 ore.

Revista „British Medical Journal“ arata ca somnul are 7 faze distincte:

- o perioada de veghe, in care persoana are constiinta treaza si poate purta o conversatie, reactionand la diferiti stimuli exteriori;

- perioada de presomn, cu relaxare musculara, adormire, pierderea constiintei treze sau curente, aparitia viselor si a viziunilor, senzatie de plutire si de depersonalizare, urmate de cuprinderea corpului de o caldura subiectiva;

- perioada de somn usor, in care persoana are o relaxare profunda a unor grupuri de muschi; poate reactiona la stimuli exteriori intr-un mod relativ inconstient;

- trecerea la un somn profund, fara reactii la stimuli exteriori, persoana devenind total absenta;

- trezirea – incepe cu o perioada de somn superficial;

- perioada de pretrezire;

- trezirea propriu-zisa.

Pentru cei mai multi dintre oameni, „drumul somnului“ este pavat cu diferite obstacole: sforait zgomotos, somn agitat, scrasnitul dintilor, vorbitul in somn, cosmaruri, disfunctii respiratorii (apnee) cu intreruperea brusca a respiratiei in timpul somnului.

Pentru combaterea insomniei este important sa se identifice cauzele declansatoare. Se considera ca exista aproximativ 70 de cauze care deregleaza somnul, acestea fiind de natura organica, psihica sau de comportament.

De ce apar insomniile?

Insomniile apar din cauza unor dureri in corp, inclusiv de dinti, unor boli in curs de evolutie, cum sunt afectiunile cardiovasculare, insuficienta cardiaca, ateroscleroza cerebrala sau tumori pe creier, astmul bronsic, bronsite cronice cu tuse in timpul noptii, emfizemul pulmonar, afectiunile gastro-ulceroase, dischinezia biliara, intoxicatii medicamentoase.

La unele persoane, insomnia este provocata de disfunctii psihologice, stresuri, stari tensionale psiho-morale, irascibilitate, excese intelectuale, munca in schimburi sau in ture de noapte, oboseala excesiva, ganduri persistente privind nerealizarile in activitate (scoala, serviciu), depresii si suparari (decese in familie, divorturi), migrene, emotii, nevroze, anxietate, fobie, manii, senilitate. Peste 70% dintre persoanele cu depresii psihice se plang de insomnii.

Printre alti factori declansatori ai insomniei pot fi mentionati cei legati de programul diurn de munca, odihna si somn. Orele suplimentare provoaca oboseala si irascibilitate, intarziind momentul aparitiei unui somn normal. Vizionarile nocturne la televizor a unor filme de groaza devin, uneori, dusmanii somnului, intrucat pot depasi mult miezul noptii, prelungesc starile emotionale si scurteaza durata normala a somnului. Nu trebuie sa fie uitat ca ceasul biologic circadian este reglat de lumina soarelui, cand sunt indicate activitatile cotidiene. Acest ceas biologic este dereglat si prin calatoriile de lunga durata, mai ales prin zborurile intercontinentale peste fusurile orale, cu efecte mai accentuate pe directia spre vest.

Multa atentie necesita a fi acordata persoanelor cu sindromul de apnee in somn (SAS), respectiv cu intreruperea respiratiei, care afecteaza continuitatea somnului si provoaca o serie de complicatii: transpiratii nocturne, uscarea gurii, mictiuni frecvente, dureri de cap, diabet zahat, hipertensiune arteriala, tulburari de ritm cardiac, accident vascular si chiar infarct miocardic.

Tulburarile de somn, periculoase pentru copii

Tulburarile de somn, mai ales la copii, pot genera probleme dificile de ordin intelectual si comportamental: pierderea capacitatii de concentrarea, de memorare si de integrare sociala. De aceea, trebuie sa se stie ca premiza unei activitati bune la scoala este un somn suficient in noaptea precedenta.

La cauzele insomniilor se adauga consumul exagerat de mancare la o cina copioasa, cu mancaruri greu digerabile, carnuri fripte, grasimi animale, afumaturi, mult alcool si cafea, in ceata norilor de tutun.

Ceaiuri si tincturi care aduc somnul

Inca din vechi timpuri, insomniile cronice sau rebele si starile de iritabilitate se tratau cu plante care nu produceau dependenta (ca in cazul somniferelor si a tranchilizantelor de sinteza chimica).

Efectul de provocare a somnului cu ceaiuri si tincturi este datorat unor substante active din plante (alcaloizi, flavonoide, uleiuri eterice, vitamine si saruri minerale) cu actiuni tonice si reconfortante pentru sistemul nervos.

Sunt recomandate infuzii sau decocturi calde, cu specii separate sau in amestecuri, indulcite cu miere de albine sau cu zahar, consumate cu 30 de minute inainte de culcare, preferabil dupa o baie calda, simpla sau cu plante sedative.

Intrucat insomnia are origini diverse, tratamentele cu o singura planta nu se potrivesc la toate persoanele si de aceea este necesara o testare individuala.

- infuzie din flori de tei (1-2 lingurite la 250 ml apa clocotita); se infuzeaza acoperit timp de 5 minute, se strecoara si se beau, zilnic, 2-3 cani, indulcite cu miere de albine, dintre care una inainte de culcare, cu actiuni imediat sedative;

- infuzie din conuri de hamei (o lingura la 250 ml apa clocotita); se infuzeaza 10 minute si se beau doua cani pe zi;

- infuzie din flori de lavanda (o lingurita la 250 ml apa fiarta); se infuzeaza acoperit 5 minute si se beau cate doua cani pe zi, avand actiuni calmante in insomnie, cefalee si afectiuni cardiace pe substrat nervos;

- infuzie din herba de talpa-gastii (3 linguri la 250 ml apa clocotita); se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se iau cate 3-5 linguri pe zi, dintre care 1-2 linguri inainte de culcare;

- infuzie din radacini de valeriana (o lingurita la 250 ml apa); dupa infuzare 10-15 minute, se bea o cana inainte de culcare, avand efecte sedative asupra sistemului nervos central;

- infuzie din frunze, flori si fructe de paducel (o lingurita la 250 ml apa fiarta); se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se bea seara, inainte de culcare.

- infuzie din herba de sulfina; se bea o cana inainte de culcare.

Amestecurile de plante au bune efecte sedative

Efecte sedative au si ceaiurile din frunze de salvie si roinita, flori de porumbar, herba de maghiran, rizomi de obligeana si scoarta de salcie.

Pe toate meridianele Globului au fost elaborate sute de retete complexe, cu amestecuri de plante, in care sunt incluse, in diferite proportii, speciile medicinale recomandate ca sedative ale sistemului nervos, ca reglatoare ale ritmului cardiac si hipnotice in inducerea starii de somn.

Infuziile cu amestecuri includ, in principal, flori de tei si lavanda, herba de talpa-gastei si sovarv, conuri de hamei, capsule de mac, fructe de paducel si radacini de valeriana.

Alte retete complexe cuprind: flori de musetel, galbenele si portocal, frunze de menta, busuioc, roinita si pelin, herba de cimbrisor, mataciune, maghiran, sulfina, sunatoare, ciubotica-cucului, coada-calului, fructe de maces, anason si chimion, coji de portocale, bulbi de ceapa.

Reteta autorului: tei si lavanda (flori), roinita (frunze), talpa-gastei, sulfina si busuioc (herba), hamei (conuri), paducel (frunze si fructe).

Tinctura de portocale, recomandata in insomnii severe

In tratarea insomniilor sunt recomandate:

- tinctura de valeriana (20 g radacini macerate timp de 8 zile in 100 ml alcool 700), din care se iau cate 15-20 de picaturi, inainte de culcare. Daca se foloseste in cursul zilei, poate provoca stari de somnolenta;

- tinctura de talpa-gastei (20 g herba macerata timp de 7-8 zile in 100 ml alcool 700), din care se iau cate 20-40 de picaturi de 2-3 ori pe zi;

- tinctura din flori, frunze si fructe de paducel (20 g in 100 ml alcool 600, timp de 10 zile); se iau cate 10-15 picaturi, de 3 ori pe zi, ultima inainte de culcare, in caz de irigare cerebrala insuficienta;

- pulbere din radacini uscate si maruntite de valeriana, din care se ia cate un varf de cutit, de 3 ori pe zi.

In cazuri speciale se folosesc si alte tincturi:

- arnica (flori) la insomnii datorate traumelor fizice si psihice;

- captalan (radacini) la insomnii cauzate de cosmaruri;

- maselarita (seminte) in cazuri de halucinatii;

- musetel, la copiii cu somn agitat;

- portocale (coji) – in insomnii rebele;

- tuia (frunze) – in insomnii matinale, dupa ora 4 dimineata, urmate de somnolenta ziua.

Compresele cu infuzie de busuioc induc starea de somn

In tratamente externe se recomanda bai generale si locale, cu caracter sedativ si relaxant:

- bai generale calde (37-380C), cu infuzie din 100 g flori de lavanda la 3 litri apa sau 3-4 g ulei de lavanda amestecat cu alcool, in cantitati egale, care se adauga in cada, unde se sta 20 de minute, zilnic, intr-o cura de 21 de bai;

- bai generale calde (350C), cu infuzie din 150 g flori de tei la 2-3 litri apa, care se adauga in cada, mai ales la copiii agitati, care se rasucesc in pat si nu pot adormi;

- bai generale calde cu uleiuri eterice de pin, brad, roinita, busuioc, cimbrisor, maghiran, rozmarin, coji de portocale si lamai (cate 5 picaturi la cada, de doua ori pe saptamana, cate 12-15 minute);

- bai generale cu sare de salina sau sare de mare (500 g la cada), in care s-au macerat ace de brad, pin sau molid (20%);

- bai de maini si de picioare cu flori de tei, paducel si maces, frunze de menta si capsule de mac;

- cataplasme pe glezne si genunchi cu hrean ras, tinute pana cand apare senzatia de caldura locala;

- cataplasma pe piept si pe cord cu bitter suedez;

- cataplasma pe piept sau pe ceafa cu otet de mere incalzit;

- comprese pe frunte cu infuzie de busuioc, avand efect reconfortant in starile de insomnie, astenie, depresii si anxietate;

- masaje in lungul coloanei vertebrale cu macerat din petale de mac rosu, flori de maces si maghiran si frunze de trandafir;

- perna sau saculet de tifon umplute cu flori de lavanda, conuri proaspete de hamei (schimbate la doua saptamani), care se tin pe piept sau la cap.

Respectati doza zilnica de calciu si vitamina B5

Insomniacii vor respecta programul meselor principale, cina luandu-se cel tarziu la ora 20:00, cu aproximativ trei ore inainte de culcare. Se vor consuma cantitati reduse, astfel incat foamea sa nu trezeasca peste noapte. Se evita mesele copioase, cu alimente greu digerabile, care pot produce indigestii nocturne.

Sunt recomandate pentru masa de seara multe cruditati (salata, varza alba, ceapa, ridichi, pastarnac, morcov, patrunjel radacini), carne slaba si peste, iaurt, branza de vaci, biscuiti sau cereale integrale cu lapte fierbinte, indulcit cu miere de albine.

Efecte deosebite in producerea somnului are usturoiul, frecat in ulei, pentru a inlatura mirosul caracteristic.

Este demn de retinut ca organismul are nevoie pentru somn normal de calciu (2 g/zi) si vitamina B5 (acidul pantotenic), preluate din produse naturiste.

Miere cu putina lamaie, remediul ideal pentru un somn profund

Dupa masa se vor manca fructe proaspete (mere, caise, piersici) sau se vor consuma ceaiuri din flori de portocal si, mai ales, din coji proaspete sau uscate de mere (fierte 3-5 minute), avand rol tonic pentru sistemul nervos. In locul merelor se indica zeama de la o lamaie amestecata cu o lingura de miere de albine, consumata cu o ora inainte de culcare.

Se interzice carnea de porc, grasimi animale, peste gras, sunca, salam, carnati, afumaturi, conserve, oua, maioneza, condimente iuti, castraveti murati, bauturi alcoolice si coca-cola, tutun, ceai negru si, mai ales, cafea cu efect de excitare a neuronilor. Alcoolicii, fumatorii si marii consumatori de cafea sufera cel mai mult de insomnii, devenite cronice.

Dupa masa de pranz se va suprima sarea din alimentatie, intrucat stimuleaza glandele suprarenale si amplifica pulsatiile sangelui din tample.

Pentru a adormi usor, picioarele trebuie sa fie calde

Bolnavul de insomnie cronicizata va face, in fiecare seara, plimbari in aer liber cu mers lent sau jogging (30 de minute). Urmeaza baile generale sau dusuri scotiene alternative (cald-rece la 40-200C), la maini, picioare si sezut.

Urcarea in pat se face inainte de ora 23:00, intr-o incapere bine aerisita, zugravita in albastru-pal sau vernil, cu temperatura convenabila, pe o saltea moale, perna si plapuma confortabila, pozitia capului fiind optim orientata spre nord sau est. Eventual, perna va fi umpluta cu conuri macinate de hamei, frunze de sulfina sau roinita. Lenjeria de noapte va fi lejera, de preferat camasa de noapte din fibre naturale, eventual parfumata cu esente vegetale (lavanda, roinita, tei, pin, camfor sau flori de portocal si lamai). Pentru a adormi usor este necesar ca picioarele sa fie calde.

Este recomandat ca patul sa fie in camera cu intuneric deplin, liniste totala, cat mai departe de calorifer sau de alte surse de caldura excesiva.

In cazul in care adormirea nu se realizeaza in 30 de minute, se recomanda ridicarea din pat si inceperea unor activitati relaxante: lectura de carti usoare (nu romane politiste), vizionarea unui film linistit, audieri de muzica in surdina. Dupa urcarea in pat, bolnavul de insomnie cronica isi va imaginea o scena relaxanta, cu curgerea unei cascade de apa, in nici un caz numaratul in gand. In plus, se vor alunga toate gandurile negre si teama evenimentelor nedorite din ziua urmatoare, asigurand o stare de liniste sufleteasca si relaxare.

In nici un caz nu sunt recomandate somniferele, deoarece acestea pot determina o stare de transa, dependenta si diferite efecte secundare, care ajung chiar la decese accidentale prin somn. O eroare fatala ar fi, de asemenea, combinarea somniferelor cu alcoolul, care declanseaza o scadere rapida a tensiunii arteriale.

Tratamentele balneoclimaterice

Sunt eficiente in Statiunile Borsec, Sinaia, Predeal, Poiana-Brasov, Vatra Dornei etc. In schimb, nu este indicat climatul marin din lunile calduroase.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 23.08.2009.

[sursa imagine]

Related Posts with Thumbnails

February 14, 2011  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR