Ienuparul, tratament pentru o suta de boli

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Ienuparul este un arbust cu o forta miraculoasa de a sintetiza un complex de principii active eficiente in tratarea a peste o suta de afectiuni. Continutul chimic al fructelor mature asigura proprietatile terapeutice specifice. Uleiul eteric de ienupar, un lichid galbui, cu miros dulceag, balsamic si usor camforat, este considerat un panaceu pentru toate bolile.

Rezultatele curelor cu boabe de ienupar sunt deosebit de favorabile in tratarea unui mare numar de afectiuni:

- boli renale si genitale (litiaza renala, cistita cronica, poliurie, uremie, albuminurie, hidropizie, uretrita gonococica, prostatita, edeme renale, leucoree, dismenoree) datorita proprietatilor diuretice, antiseptice si dezinfectante. Efectul vindecator creste in cazul combinarii fructelor de ienupar cu herba de coada-calului si matase de porumb;

- boli pulmonare (bronsite cronice si acute, catar pulmonar, raceli, tuse, infectii pulmonare, fluidizarea secretiilor bronsice, T.B.C. pulmonar), ca urmare a efectelor expectorante, antitusive, bactericide, sudorifice si bronhodilatatoare;

- boli ale aparatului digestiv (afectiuni gastrointestinale, hepatita, pancreatita, ciroza hepatica, ascita, dischinezie biliara, litiaza biliara, colici, enterocolite, crampe stomacale, balonari, diaree, dizenterie, vome, anorexie, hemoroizi, helmintiaza), la care eficienta tratamentelor este datorata proprietatilor stomahice, gastrice, carminative, astringente, antispastice, aperitive, eupeptice si tonice. Pentru a mari eficienta se adauga o lingurita de pulbere de cretisoara si coada-racului, care sunt puternic astringente si absorbante;

- tulburari nervoase (nevroze, alergii, migrene, depresii psihice, stari angoase, anxietate), pentru care o cura de durata mai mare poate avea efecte psiho-stabilizante si anxiolitice;

- dereglari cardiovasculare (hipertensiune arteriala, ateroscleroza, bradicardie), in care actioneaza cu insusiri hipotensive si depurative la nivelul sangelui;

- boli reumatismale cu actiuni in spondiloza, lumbago, artroza si guta;

- afectiunile metabolice (diabet zaharat, obezitate, celulita, dereglari hormonale, inclusiv retinere de apa in tesuturi);

- in bolile canceroase, curele cu boabe de ienupar, repetate de 2-3 ori pe an, cu pauze de 7 zile intre ele, actioneaza, cu rol adjuvant, in combaterea limfomului malign Hodgkin, in cancere genitale, pulmonare si dermatice, avand si efecte stimulatoare asupra sistemului imunitar.

Preparate terapeutice de uz intern

Infuzia sau decoctul din boabe de ienupar (doua lingurite fructe uscate la 200 ml apa), din care se iau 4 linguri pe zi, cu efecte vindecatoare in:

- afectiuni renale, vezicale si genitale, litiaza renala, edeme renale la picioare, colici nefritice, cistite, infectii renale, blenoragie, leucoree, menstre neregulate, cu adaos de coada-calului, cozi de cirese, matase de porumb, frunze de mesteacan, radacini de patrunjel si de urzica vie pentru a intensifica actiunea diuretica si antiseptica;

- boli digestive (ascita, ciroza, hepatita cronica sau acuta, colite si enterocolite, aerofagie, dispepsii de fermentatie, excitarea sucurilor gastrointestinale, fortificarea aparatului digestiv, marirea poftei de mancare);

- afectiuni pectorale, gripa, guturai, bronsita cronica si acuta;

- stari reumatismale, spondiloza, guta;

- eliminarea toxinelor si curatirea sangelui din organism, prin efecte depurative si sudorifice, intr-o cura de primavara, cu adaos de urzica vie si papadie.

Uleiul eteric de ienupar, luat in doza de 2-4 picaturi puse pe zahar, de 3 ori pe zi, intr-o cura de 3 saptamani, are efecte dezinfectante, diuretice si spasmolitice la nivelul cailor renale, digestive si respiratorii, indeosebi in litiaza urinara, cistite, dispepsii, icter, fermentatii, balonari, anorexie, bronsite.

Tinctura, un remediu antiobezitate

Tinctura de ienupar, preparata din 20 g fructe uscate si macinate, puse la macerat in 200 ml alcool 400 timp de 10-14 zile, se strecoara si se consuma cate 20 de picaturi, pe stomacul gol, de 3 ori pe zi, in combaterea unor boli cum ar fi litiaza renala (mai ales urica), cistita, nefrita, pielonefrita, uretrita, infectii genito-renale cu infrabacterii le Chlamidya sau stafilococi, hepatita cronica, pericardita si obezitate.

Vinul de ienupar se prepara din 50 g fructe uscate si macinate, care sunt tinute doua saptamani la macerat in 750 ml vin alb si 250 ml alcool 700; se consuma zilnic cate 3 paharele de 50 ml, la mesele principale, avand efecte diuretice si fortifiante in inflamatii ale cailor urinare, litiaza renala, edeme cardiorenale, steatoza hepatica si splenica, tuse rebela, astm si guta.

In tratamentele interne cu preparate din ienupar se impun unele precautii in stabilirea dozelor si a duratei de aplicare la bolnavii care sufera de nefrita acuta, inflamatii renale si blocaj renal, precum si la femei gravide sau cu ciclul menstrual abundent, tinand seama de posibilitatea aparitiei unor efecte avortive, provocand contractii uterine, usturimi si hematurie.

Tratamente externe

- infuzie sau macerat din fructe, pentru clatirea gurii dupa mese si pentru frectii pe pielea capului in scopul intaririi radacinii firului de par;

- tinctura din fructe (10 g fructe uscate macerate 10 zile in 100 ml alcool concentrat) pentru frectii in dureri reumatice;

- fumigatii cu fructe uscate pentru combaterea raguselii, laringitei si faringitei;

- macerat din frunze uscate de ienupar, cu amestec de coada-soricelului si rozmarin (in parti egale) se tine 8-10 zile in alcool 400 si se foloseste la frectii pe pielea capului pentru combaterea caderii parului;

- bai cu decoct din frunze folosit in caz de guta, eczeme si plagi infectate;

- bai cu decoct din ramuri (3 kg ramuri, 200 g fructe la 10 litri apa) care se adauga la apa de baie, cu efecte deosebite in afectiuni neuro-musculare, astm bronsic, stimularea circulatiei periferice, edeme, reumatism, articulatii tumefiate, guta, ulceratii cutanate suprainfectate, psoriazis, acnee, furunculi.

Alte preparate de uz extern

Otetul din fructe (150 g fructe bine zdrobite) se obtine prin macerare in 200 ml alcool 500 timp de 4-5 zile, dupa care se adauga un litru otet de vin; se continua macerarea inca 7-8 zile si se fac frectii pe corp, seara la culcare, in cazul starilor febrile.

Uleiul esential este folosit ca atare sau in amestec cu glicerina sau cu ulei de migdale (100 ml), pentru a fi aplicat in cazul afectiunilor dermatice (eczeme, ihtioza). Sunt eficiente si inhalatiile cu ulei esential (5-10 picaturi) intr-un vas cu apa clocotita, care fluidifica secretiile bronsice si au efecte favorabile in tuse, gripa si guturai.

Extractul uleios de ienupar se obtine prin fierberea timp de 2-3 ore pe baia de apa a unui amestec, in parti egale, din fructe zdrobite de ienupar si ulei de floarea-soarelui; se foloseste la frectii (2-3 ori pe zi) in caz de reumatism, lumbago si nevralgii dureroase, dupa care se dilueaza folosind 10 ml ulei la un litru de alcool.

Alifia de ienupar se foloseste la ungerea pe abdomen si picioare in caz de ascita, edeme si boli de piele (repetate zilnic timp de o saptamana).

Ceai din frunze contra insuficientei hepatice

Diferite forme de aplicatii au fost gasite la ramuri tinere, muguri, frunze, scoarta, cenusa lemnului. Lastarii tineri si frunzele se utilizeaza ca ceai pentru dezinfectarea sangelui, ciroze, hepatite, insuficienta hepatica, constipatie. Sub forma de fumigatii prin ardere pe jar, lastarii au efecte contra guturaiului si a astmului bronsic. Cu frunze se pot face si bai antireumatice.

Lemnul de ienupar era considerat in Evul Mediu un panaceu valabil in tratarea multor boli. Uleiul extras din lemn, rasina, cenusa si gudronul obtinut prin distilare uscata (piroliza) au largi utilizari in combaterea sifilisului, paralizii, dureri de cap, nevroze, catar bronsic si afectiuni dermatologice (pecingine). Uleiul ars in camera combate ciuma si imprastie miasmele neplacute si aerul viciat sau infectat.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 01.09.2009.

Sursa imagine: Britannica.com

Related Posts with Thumbnails

February 21, 2011  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR