Nebanuitele efecte ale mentei

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Menta - o planta cu efecte miraculoaseDatorita continutului complex in principii active, menta a devenit bine cunoscuta ca planta medicinala, cu actiuni curative, tonifiante si aromatizante. Tinand seama de proprietatile terapeutice multiple si de gama foarte larga de utilizari, ar trebui ca aceasta planta sa fie cultivata in gradinile tuturor gospodariilor, atat ca iarba de leac, ca aromatizant in alimentatie, cat si pentru mirosul placut pe care-l radiaza in jur.

Menta este folosita sub diferite forme pentru prevenirea si combaterea multor afectiuni aparute la diferite organe ale corpului.

Tulburari digestive si hepatice:

- gastrite hiperacide si ulcer gastric, aparute primavara si toamna, stimuland secretiile gastrice si biliare;

- afectiuni hepatice, litiaza biliara, dischinezie biliara, colecistopatie, colici hepatice;

- dureri de stomac produse de colici abdominale si pancreatita;

- disfunctii digestive, indigestii, dispepsii, greata, vome;

- spasme pilorice si gastrointestinale;

- colita spastica si de fermentatie;

- crampe intestinale, mai ales in caz de colon iritabil;

- aerofagie si balonari, eliminand gazele intestinale;

- curatirea intestinelor infectate sau intoxicate, avand efecte antiseptice si diuretice;

- combaterea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri);

- lipsa poftei de mancare, anemie si debilitate.

Afectiuni ale aparatului respirator:

- astm bronsic, bronsite, catar pulmonar, tuberculoza, gripa, guturai, raceli, raguseala, nevralgii, laringita, traheita, faringita;

- activarea transpiratiei si reducerea febrei.

Afectiuni pe fond neurovegetativ:

- fortificarea sistemului nervos;

- ameteli, vertij, migrene, depresie psihica, anxietate, nervozitate, isterie, tremuraturi, sughit;

- insomnie, dureri de cap;

- relaxare profunda si regenerare psihica si mentala in caz de epuizare si oboseala generala, fara stari de somnolenta.

Boli cardiovasculare:

- tulburari cardiace, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, palpitatii, stimularea circulatiei sangelui.

Afectiuni renale si genitale:

- litiaza renala, infectii urinare, intensificarea diurezei;

- calmarea durerilor menstruale, dismenoree;

- refacerea impotentei.

Reumatism cronic si guta;

Afectiuni dermatologice:

- excitarea terminatiilor nervoase senzitive din piele dand initial senzatia de rece si prospetime si apoi o senzatie de caldura locala;

- combaterea furunculozei, rani, herpes, cosuri, infectii, inflamatii, contuzii;

- anestezie locala in caz de prurit (mancarimi).

Ceaiul de menta, cel mai bun detoxifiant al organismului

- infuzie din doua linguri frunze uscate si maruntite, tinute 10 minute la umectat in 25 ml apa rece. Dupa imbibare, se adauga 500 ml apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, avand efecte dezinfectante si decongestionante la nivelul cailor respiratorii, respectiv astm bronsic si bronsite infectioase. Consumat inainte de masa, ceaiul are rol de excitare a apetitului, evitarea arsurilor la stomac si calmarea greturilor si a palpitatiilor inimii. Daca se bea dupa mese abundente are rol in digestie, combaterea colicilor biliare si abdominale, dureri de colon iritabil, mai ales la consumul carnii de vanat, alimente acre sau acrite;

- infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri reci intre mese, avand efecte in crampe si balonari abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, voma (la sugari si la adulti), greturi la gravide, indigestii, afectiuni hepatobiliare, marirea secretiei biliare, calmarea durerilor de stomac, cancere, pierderi de sange la femei, dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratie intensa si fortificarea sistemului nervos. O cana de ceai elimina mirosul neplacut al gurii de natura digestiva, iar seara are efect sedativ si evita insomnia. Consumul moderat de ceai de menta (in amestec cu rozmarin) mentine forma fizica la sportivi.

Datorita proprietatilor tonice, energizante si antispasmodice se recomanda atat la copii, cat si la batrani si la persoane bolnave, in convalescenta. In general calmeaza nervii, regleaza functiile inimii si intervine in afectiunile digestive si respiratorii. O cura de trei luni reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plamanilor, colului uterin si al pielii.

Tinctura calmeaza crampele intestinale

- tinctura de menta se prepara din 5 g ulei eteric in 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate in 100 ml alcool 400 timp de 7 zile si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se iau cate 20 picaturi diluate in putina apa, de 2-3 ori pe zi, avand efecte antiseptice, carminative, antispastice si antivomitive in greturi, vome, crampe intestinale, ameteli, migrene, rau de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii si dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii).

- lichiorul de menta se prepara din 200 g frunze proaspete sau 50 g frunze uscate la un litru alcool 700; se lasa la macerat 14 zile, se strecoara si se amesteca cu sirop de zahar (600 g zahar in 500 ml apa). Se consuma cate un paharel inainte de mese cu efecte in tulburari nervoase sau palpitatii la inima si dupa mese in indigestii si colici intestinale.

- uleiul eteric de menta: se iau cate 5 picaturi (adulti) si 1-2 picaturi (copii) pe o bucata de zahar cubic sau in apa, dupa mesele principale, de 3-4 ori pe zi, in cure de 7-14 zile, cu efecte in afectiuni digestive insotite de diaree, dizenterie, balonari, dischinezie biliara, afectiuni renale, astenie, urticarie si antibacterian contra speciei Brucella.

- pulberea din frunze uscate si macinate se amesteca cu miere, zahar tos sau lapte si se ia, pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi, avand actiune directa asupra mucoaselor intestinale, inclusiv asupra colonului iritabil.

Forme de utilizare externa

- infuzie din 50-60 g amestec din frunze de menta, marar, sunatoare si flori de musetel, in parti egale, la un litru apa clocotita; se utilizeaza pentru tamponari pe tenuri iritate sau grase, bronzate si cu pori dilatati, cu actiuni antiinflamatoare si antiiritante, efectul fiind vizibil dupa cateva zile, cand porii se inchid, iar tenul devine mat.

- tinctura din 5 ml ulei de menta dizolvat in 95 ml alcool concentrat, eventual in amestec cu tinctura de eucalipt, in parti egale, utilizata pentru frectii in calmarea durerilor reumatice, alergii alimentare si prurit senil la oameni in varsta;

- macerat alcoolic din 10 g frunze uscate si maruntite, tinute timp de 10 zile in 100 ml alcool 700; se filtreaza si se foloseste ca masaj in calmarea durerilor reumatice si de dinti, clatirea gurii si inhalatii pentru stari gripale;

- otet aromatic, preparat din 50-60 g frunze proaspete, macerate intr-un litru otet din vin, timp de 20-30 de zile, agitandu-se zilnic; se foloseste sub forma de comprese si frectii aplicate local pentru hemoragii interne, vome spasmodice, dureri de stomac, dureri reumatice si lombare, luxatii, entorse, urticarie, intepaturi de insecte, scabie, psoriazis sau in inhalatii contra durerilor de cap;

- gargara cu infuzie din doua lingurite frunze uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 15 minute, se strecoara si se foloseste pentru gargarisme, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in ameteli, migrene, dureri de cap, inflamatii ale gatului si respiratie urat mirositoare;

- inhalatii cu 250 ml apa clocotita in care se toarna 10-15 picaturi de ulei de menta, cu efecte antiseptice si antiinflamatoare in stari gripale, astm, bronsite, traheite, laringite cu raguseala, degajarea cailor respiratorii si adjuvant in tuberculoza;

- cataplasme din frunze proaspete oparite sau comprese aplicate local, cu efecte in alinarea durerilor de cap, dureri abdominale la copii, reducerea umflaturilor la contuzii, alinarea durerilor de sani impietriti si calmarea mancarimii pielii in cazul pruritului senil la varstnici.

Uleiul de menta, bun contra reumatismului

- bai cu infuzie din 200 g frunze uscate la 3 litri apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in cada. Se face baie generala sau de picioare la temperatura de 370C timp de 15-20 minute, cu efecte intaritoare in stari de debilitate si contra convulsiilor la copii, picioare obosite si umflate, edeme de gamba, urticarie si calmarea durerilor reumatice. Infuzia poate fi inlocuita cu 500 g frunze uscate puse intr-un saculet din panza care se agita in apa calda din baie, actiunea reconfortanta fiind marita la adaosul de roinita, cimbrisor si flori de tei.

- ulei de menta preparat din 100 g frunze puse intr-un litru de ulei vegetal (de floarea-soarelui); se lasa la macerat timp de 2-3 saptamani, se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se utilizeaza in masaje contra durerilor reumatice si musculare, la mancarimea pielii provocata de urticarie, paduchi pe cap, dureri in urechi inflamate, rinite, iritatii ale cailor nazale sau la guturai (cate 2-3 picaturi in fiecare nara).

- frunzele proaspete, strivite sau oparite, se folosesc pentru frecarea dintilor si gingiilor, la pielea cu prurit, leziuni de scabie, intepaturi de albine sau viespi.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 14.09.2009.

[sursa imagine]Autor:prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Datorita continutului complex in principii active, menta a devenit bine cunoscuta ca planta medicinala, cu actiuni curative, tonifiante si aromatizante. Tinand seama de proprietatile terapeutice multiple si de gama foarte larga de utilizari, ar trebui ca aceasta planta sa fie cultivata in gradinile tuturor gospodariilor, atat ca iarba de leac, ca aromatizant in alimentatie, cat si pentru mirosul placut pe care-l radiaza in jur.

Menta este folosita sub diferite forme pentru prevenirea si combaterea multor afectiuni aparute la diferite organe ale corpului.

Tulburari digestive si hepatice:

- gastrite hiperacide si ulcer gastric, aparute primavara si toamna, stimuland secretiile gastrice si biliare;

- afectiuni hepatice, litiaza biliara, dischinezie biliara, colecistopatie, colici hepatice;

- dureri de stomac produse de colici abdominale si pancreatita;

- disfunctii digestive, indigestii, dispepsii, greata, vome;

- spasme pilorice si gastrointestinale;

- colita spastica si de fermentatie;

- crampe intestinale, mai ales in caz de colon iritabil;

- aerofagie si balonari, eliminand gazele intestinale;

- curatirea intestinelor infectate sau intoxicate, avand efecte antiseptice si diuretice;

- combaterea viermilor intestinali (ascarizi, oxiuri);

- lipsa poftei de mancare, anemie si debilitate.

Afectiuni ale aparatului respirator:

- astm bronsic, bronsite, catar pulmonar, tuberculoza, gripa, guturai, raceli, raguseala, nevralgii, laringita, traheita, faringita;

- activarea transpiratiei si reducerea febrei.

Afectiuni pe fond neurovegetativ:

- fortificarea sistemului nervos;

- ameteli, vertij, migrene, depresie psihica, anxietate, nervozitate, isterie, tremuraturi, sughit;

- insomnie, dureri de cap;

- relaxare profunda si regenerare psihica si mentala in caz de epuizare si oboseala generala, fara stari de somnolenta.

Boli cardiovasculare:

- tulburari cardiace, cardiopatie ischemica, hipertensiune arteriala, palpitatii, stimularea circulatiei sangelui.

Afectiuni renale si genitale:

- litiaza renala, infectii urinare, intensificarea diurezei;

- calmarea durerilor menstruale, dismenoree;

- refacerea impotentei.

Reumatism cronic si guta;

Afectiuni dermatologice:

- excitarea terminatiilor nervoase senzitive din piele dand initial senzatia de rece si prospetime si apoi o senzatie de caldura locala;

- combaterea furunculozei, rani, herpes, cosuri, infectii, inflamatii, contuzii;

- anestezie locala in caz de prurit (mancarimi).

Ceaiul de menta, cel mai bun detoxifiant al organismului

- infuzie din doua linguri frunze uscate si maruntite, tinute 10 minute la umectat in 25 ml apa rece. Dupa imbibare, se adauga 500 ml apa clocotita, se infuzeaza in vas acoperit timp de 15-20 minute, se strecoara, se indulceste cu putina miere si se bea intreaga cantitate, fractionata in cursul zilei, avand efecte dezinfectante si decongestionante la nivelul cailor respiratorii, respectiv astm bronsic si bronsite infectioase. Consumat inainte de masa, ceaiul are rol de excitare a apetitului, evitarea arsurilor la stomac si calmarea greturilor si a palpitatiilor inimii. Daca se bea dupa mese abundente are rol in digestie, combaterea colicilor biliare si abdominale, dureri de colon iritabil, mai ales la consumul carnii de vanat, alimente acre sau acrite;

- infuzie din 1-2 lingurite frunze uscate la 200 ml apa clocotita; se infuzeaza acoperit 20 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri reci intre mese, avand efecte in crampe si balonari abdominale cu eliminarea gazelor, diaree, voma (la sugari si la adulti), greturi la gravide, indigestii, afectiuni hepatobiliare, marirea secretiei biliare, calmarea durerilor de stomac, cancere, pierderi de sange la femei, dezintoxicarea organismului prin diureza si transpiratie intensa si fortificarea sistemului nervos. O cana de ceai elimina mirosul neplacut al gurii de natura digestiva, iar seara are efect sedativ si evita insomnia. Consumul moderat de ceai de menta (in amestec cu rozmarin) mentine forma fizica la sportivi.

Datorita proprietatilor tonice, energizante si antispasmodice se recomanda atat la copii, cat si la batrani si la persoane bolnave, in convalescenta. In general calmeaza nervii, regleaza functiile inimii si intervine in afectiunile digestive si respiratorii. O cura de trei luni reduce tumorile canceroase la nivelul colonului, plamanilor, colului uterin si al pielii.

Tinctura calmeaza crampele intestinale

- tinctura de menta se prepara din 5 g ulei eteric in 95 ml alcool concentrat sau prin macerare a 20 g pulbere din frunze uscate in 100 ml alcool 400 timp de 7 zile si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se iau cate 20 picaturi diluate in putina apa, de 2-3 ori pe zi, avand efecte antiseptice, carminative, antispastice si antivomitive in greturi, vome, crampe intestinale, ameteli, migrene, rau de voiaj (auto, avion, vapor), dezinfectarea gurii si dezodorizarea halenei fetide (miros greoi al gurii).

- lichiorul de menta se prepara din 200 g frunze proaspete sau 50 g frunze uscate la un litru alcool 700; se lasa la macerat 14 zile, se strecoara si se amesteca cu sirop de zahar (600 g zahar in 500 ml apa). Se consuma cate un paharel inainte de mese cu efecte in tulburari nervoase sau palpitatii la inima si dupa mese in indigestii si colici intestinale.

- uleiul eteric de menta: se iau cate 5 picaturi (adulti) si 1-2 picaturi (copii) pe o bucata de zahar cubic sau in apa, dupa mesele principale, de 3-4 ori pe zi, in cure de 7-14 zile, cu efecte in afectiuni digestive insotite de diaree, dizenterie, balonari, dischinezie biliara, afectiuni renale, astenie, urticarie si antibacterian contra speciei Brucella.

- pulberea din frunze uscate si macinate se amesteca cu miere, zahar tos sau lapte si se ia, pe stomacul gol, de 3-4 ori pe zi, avand actiune directa asupra mucoaselor intestinale, inclusiv asupra colonului iritabil.

Forme de utilizare externa

- infuzie din 50-60 g amestec din frunze de menta, marar, sunatoare si flori de musetel, in parti egale, la un litru apa clocotita; se utilizeaza pentru tamponari pe tenuri iritate sau grase, bronzate si cu pori dilatati, cu actiuni antiinflamatoare si antiiritante, efectul fiind vizibil dupa cateva zile, cand porii se inchid, iar tenul devine mat.

- tinctura din 5 ml ulei de menta dizolvat in 95 ml alcool concentrat, eventual in amestec cu tinctura de eucalipt, in parti egale, utilizata pentru frectii in calmarea durerilor reumatice, alergii alimentare si prurit senil la oameni in varsta;

- macerat alcoolic din 10 g frunze uscate si maruntite, tinute timp de 10 zile in 100 ml alcool 700; se filtreaza si se foloseste ca masaj in calmarea durerilor reumatice si de dinti, clatirea gurii si inhalatii pentru stari gripale;

- otet aromatic, preparat din 50-60 g frunze proaspete, macerate intr-un litru otet din vin, timp de 20-30 de zile, agitandu-se zilnic; se foloseste sub forma de comprese si frectii aplicate local pentru hemoragii interne, vome spasmodice, dureri de stomac, dureri reumatice si lombare, luxatii, entorse, urticarie, intepaturi de insecte, scabie, psoriazis sau in inhalatii contra durerilor de cap;

- gargara cu infuzie din doua lingurite frunze uscate si maruntite la 250 ml apa clocotita; se infuzeaza in vas acoperit timp de 15 minute, se strecoara si se foloseste pentru gargarisme, de 3-4 ori pe zi, avand efecte in ameteli, migrene, dureri de cap, inflamatii ale gatului si respiratie urat mirositoare;

- inhalatii cu 250 ml apa clocotita in care se toarna 10-15 picaturi de ulei de menta, cu efecte antiseptice si antiinflamatoare in stari gripale, astm, bronsite, traheite, laringite cu raguseala, degajarea cailor respiratorii si adjuvant in tuberculoza;

- cataplasme din frunze proaspete oparite sau comprese aplicate local, cu efecte in alinarea durerilor de cap, dureri abdominale la copii, reducerea umflaturilor la contuzii, alinarea durerilor de sani impietriti si calmarea mancarimii pielii in cazul pruritului senil la varstnici.

Uleiul de menta, bun contra reumatismului

- bai cu infuzie din 200 g frunze uscate la 3 litri apa clocotita; se infuzeaza acoperit 15-20 minute, se strecoara si se toarna in cada. Se face baie generala sau de picioare la temperatura de 370C timp de 15-20 minute, cu efecte intaritoare in stari de debilitate si contra convulsiilor la copii, picioare obosite si umflate, edeme de gamba, urticarie si calmarea durerilor reumatice. Infuzia poate fi inlocuita cu 500 g frunze uscate puse intr-un saculet din panza care se agita in apa calda din baie, actiunea reconfortanta fiind marita la adaosul de roinita, cimbrisor si flori de tei.

- ulei de menta preparat din 100 g frunze puse intr-un litru de ulei vegetal (de floarea-soarelui); se lasa la macerat timp de 2-3 saptamani, se strecoara si se pastreaza in sticlute inchise la culoare. Se utilizeaza in masaje contra durerilor reumatice si musculare, la mancarimea pielii provocata de urticarie, paduchi pe cap, dureri in urechi inflamate, rinite, iritatii ale cailor nazale sau la guturai (cate 2-3 picaturi in fiecare nara).

- frunzele proaspete, strivite sau oparite, se folosesc pentru frecarea dintilor si gingiilor, la pielea cu prurit, leziuni de scabie, intepaturi de albine sau viespi.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 14.09.2009.

Sursa imagine: Britannica.com

Related Posts with Thumbnails

March 2, 2011  Tags: ,   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR