Cum tinem tensiunea arteriala in frau

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

Hipertensiunea arteriala este una dintre cele mai raspandite boli ale omenirii, afectand aproximativ 20% din populatia adulta. Boala consta in cresterea permanenta sau accidentala a presiunii de curgere a sangelui din ventriculul stang spre sistemul arterial si venos. Valorile normale ale presiunii arteriale sunt incadrate intre 13 (valoarea maxima, sistolica) – 8 (valoarea minima, diastolica) cmHg. Hipotensiunea este o afectiune inversa hipertensiunii si se manifesta prin scaderea permanenta a valorii tensiunii minime admise, si anume 10 cm Hg tensiune sistolica si 6 cm Hg tensiune diastolica. La persoanele cu varsta peste 60 de ani, pragul hipotensiunii este considerat la valori sub 12 cm (maxima) si 7 cm (minima).

In Romania, statisticile arata ca exista doua milioane de hipertensivi.

Hipertensiunea poate sa apara inca din tinerete. Pana la 30-40 de ani apare hipertensiunea subacuta, cauzata de unele stari tensionate, emotii mari si supraeforturi fizice si intelectuale. Peste 40-50 de ani apare hipertensiunea oscilanta, cu modificari numai la presiunea sistolica, in cazul starilor emotive sau la eforturi. Dupa varsta de 55-60 de ani se poate instala hipertensiunea fixa, cu valori permanent ridicate, cauzate de reducerea elasticitatii aortei si instalarea aterosclerozei.

Unele persoane cu tensiune normala pot avea simptome de hipertensiune cauzate de emotiile ivite in momentul masurarii tensiunii in cabinetul medical, cu valori mai mari decat cele constatate la domiciliu. Aceasta se numeste „hipertensiune in halat alb“. De aceea, este necesara masurarea tensiunii timp de 4-6 saptamani, la diferite ore din zi si in diferite locuri.

In majoritatea cazurilor, hipertensiunea este o afectiune frecvent asimptomatica, fara manifestari distincte. Exista, insa, si cazuri in care hipertensiunea se manifesta prin dureri de cap, mai ales dimineata, vertij la ridicarea din pat, zgomote in urechi, sangerari din nas, aparitia unor puncte luminoase in campul vizual si senzatia de degete amortite.

Principalele cauze ale declansarii bolii sunt marirea debitului de sange, cresterea rezistentei vasculare periferice, ca urmare a vasoconstrictiei si obturarii vaselor in urma depunerii placilor de colesterol. La acestea se adauga cauze ereditare, congenitale, endocrine, renale, obezitatea si celulita, consum excesiv de cafea, ceai negru, tutun, stari tensionate si chiar zgomote intense. S-a stabilit ca un zgomot de 70 de decibeli, timp de o ora pe zi, poate mari substantial tensiunea arteriala, provocand palpitatii puternice si batai neregulate ale pulsului. Este, de asemenea, frecventa instalarea hipertensiunii la persoanele agresive, impulsive, precum si la copiii supraponderali, care, ajunsi la maturitate, vor suferi de tensiune si de alte tulburari cardiovasculare.

O tensiune netratata corespunzator poate fi un important factor de risc, intrucat evolueaza, frecvent, spre afectiuni agravante, ateroscleroza coronariana, cardiopatie ischemica, infarct miocardic, insuficienta miocardica, accidente vasculare crebrale, arterite, hemoragii retiniene, stenoza carotidelor, insuficienta renala cronica, pierderea graiului si pareza. Din statistici rezulta ca 50% dintre bolnavii hipertensivi sufera de cardiopatie ischemica, iar 20% mor de infarct cerebral.

Ceaiuri cu efect hipotensiv

Pentru normalizarea tensiunii arteriale se utilizeaza o medicatie de durata, cu preparate hipotensive, hipotonice, diuretice, colagoge, coleretice si calmante. Principalele medicamente antihipertensive, existente in farmacii, sunt de provenienta vegetala (Hiposerpil, Hipazin, Raunervil), avand in compozitia lor reserpina, obtinuta din planta numita Rauwolfia serpentina.

Alte tratamente se fac cu infuzii, decocturi sau tincturi, utilizate pe o lunga durata, chiar tot restul vietii, in functie de starea bolnavului si de evolutia bolii. Au o mare eficienta ceaiurile din:

- paducel (flori, frunze, fructe) pentru normalizarea tensiunii si a ritmului cardiac;

- talpa-gastii (herba), cu efecte sedative, hipotensoare in reglarea presiunii sangelui si a ritmului cardiac;

- isop (herba), cu efecte vasodilatatoare in sistemul arterial;

- saschiu (frunze) – recomandat in hipertensiune si ateroscleroza coronariana;

- sulfina galbena (flori) pentru scaderea tensiunii prin dilatarea vaselor periferice;

- rozmarin (herba) pentru combaterea hipertensiunii, asociata cu retentia hidrica si unele afectiuni hepatobiliare;

- traista-ciobanului (herba), pentru normalizarea tensiunii arteriale instalate la menopauza;

- mesteacan (frunze), cu actiune hipotensiva, prin eliminarea colesterolului depus pe peretii vaselor;

- coacaz negru (frunze, fructe), care previne puseurile hipertensive, insuficienta cardiaca si angina pectorala.

Unele retete includ vascul ca remediu contra hipertensiunii si a altor afectiuni cardiace, dar prezenta unor substante toxice determina anumite restrictii in folosire, fiind administrat numai in amestecuri, cu doze strict controlate.

Amestecurile de specii medicinale, cu actiuni hipotensive si in tonifierea cordului, includ plantele de mai sus, in anumite doze, la care se pot adauga: coada-soricelului, coada-calului, menta, lavanda, salvie, anghinare, valeriana, arnica, macese, cimbrisor, sunatoare, brusture, preparate sub forma de infuzii, macerate si lichioruri.

Sunt recomandate cateva preparate din apiterapie, cu efecte bune in normalizarea tensiunii: tinctura de propolis 30%, laptisor de matca, polen cu laptisor de matca, miere de albine cu sfecla rosie, macerat din miere de albine cu propolis si suc de usturoi si mielita din miere de albine cu muguri de paducel, plop negru, coacaz negru, salcam japonez, mesteacan, piersici si mere.

Usturoiul, vasodilatator si hipotensiv

Pentru evitarea hipertensiunii si redresarea la valori normale se impune un regim alimentar strict controlat, cantitativ si calitativ, cu alimentatie hipocalorica si desodata (fara sare). In primul rand, se recomanda o cura de lunga durata (doua luni) cu sucuri de legume (cate 50 ml suc de sfecla rosie, morcov, patrunjel, pastarnac, tomate), cu adaosul unei lingurite de suc de usturoi, hrean si lamaie, din care se beau cate 2-3 pahare pe zi.

Daca nu exista contraindicatii pentru alte afectiuni, se pot consuma zilnic cate 2-3 catei de usturoi (cu 30 de minute inainte de mese), care influenteaza favorabil ritmul si contractiile inimii, avand un important rol vasodilatator si hipotensiv. Usturoiul poate fi utilizat si sub diferite forme farmaceutice (infuzie, decoct, tinctura). Efecte bune s-au constatat prin folosirea de fiertura cu teci uscate de fasole sau decoct din radacini si frunze de patrunjel, la care se adauga putin usturoi.

Uleiul de porumb dizolva colesterolul sangvin

In fiecare dimineata, pe stomacul gol, se bea o limonada preparata din zeama unei lamai, indulcita cu zahar sau miere de albine. O alta reteta de casa consta din tocarea unei lamai (inclusiv coaja), care se amesteca cu 10 g drojdie de bere si se consuma, fractionata, in doua reprize. Tot dimineata (inainte de micul dejun) si seara (inainte de culcare) se va consuma cate o lingura de ulei de masline, porumb sau floarea-soarelui, care au efecte dietetice contra hipertensiunii, prin dizolvarea colesterolului sangvin si a lipidelor serice. In cazuri mai grave, cu tensiuni peste 18-20 cm Hg, regimul alimentar prevede, saptamanal, o zi de crutare numai cu legume si fructe, iar la persoanele obeze cura se prelungeste la 2-3 zile pe saptamana. In restul zilelor, se trece la o alimentatie cu legume si fructe, bogate in saruri de potasiu si in vitamine, care degradeaza colesterolul din ficat si din vasele sangvine. Dintre legumele si fructele proaspete se recomanda a se consuma zilnic usturoi, ceapa, praz, salata verde, leustean, mazare, fasole (pastai si boabe), tomate, telina (radacini si frunze), sfecla rosie, hrean, pere, pepene verde, banane etc. Acestea asigura o buna functionare a arterelor prin continutul ridicat in fibre, vitamine si elemente nutritive.

Sunt interzise: carnea de porc, rata si gasca, mezeluri, afumaturi, grasimi animale, prajeli, vanat, peste gras de crescatorie si sarat, organe, conserve din carne si peste, branzeturi sarate, cascaval, galbenus de ou, condimente iuti, muraturi, produse zaharoase, snacks-uri, fructe oleaginoase, cafea, tutun, ape minerale sodate, bauturi acidulate si alcoolice.

Regimul de viata

Sub controlul permanent al familiei, se vor evita conflictele, solicitarile nervoase, stresul, starile de anxietate, depresiile psihice, noptile nedormite. De asemenea, se vor evita eforturile fizice si intelectuale exagerate, precum si sporturile de performanta. Se impune un program echilibrat de munca (maximum 6-8 ore pe zi), armonizat cu odihna si somn de 8-9 ore in fiecare noapte. Relaxarea zilnica se va face prin plimbari pe jos (circa 5 kilometri), in aer nepoluat, evitand sedentarismul.

De ce apare hipotensiunea?

Cand valoarea maxima variaza intre 9-11 cm Hg, starea de hipotensiune este suportata usor, nu influenteaza speranta de viata si nu necesita nici un tratament special, dar afecteaza oarecum calitatea vietii, mai ales daca se asociaza cu oboseala si cu rezistenta scazuta la efort. Poate fi agravata de surmenajul fizic si, mai ales, intelectual, stari emotive, infectii acute sau ulcer gastroduodenal. Frecventa bolii este, in medie, de 5% la adulti, femeile fiind mult mai expuse la riscul acestei imbolnaviri.

Exista cazuri in care tensiunea scade brusc cu 3-4 cm Hg sub valorile obisnuite, mai ales la persoane foarte slabite si denutrite, cu stari de soc cardiovascular, insuficienta cardiaca, infarct miocardic, tulburari de ritm cardiac, stenoza mitrala si aortica, tumori cerebrale, insuficienta a glandelor suprarenale, stari de denutritie si intoxicatii tabagice, care necesita tratamente speciale. In unele cazuri, boala apare dupa dereglarea mecanismelor nervoase si endocrine, care au rolul de a mentine normalitatea regimului de circulatie sangvina.

Hipotensiunea este frecventa la fumatorii si alcoolicii subponderali, precum si la tinerii foarte slabi si inalti, cu greutatea corporala sub limitele normale. Boala se coreleaza si cu crizele de arteroscleroza.

Simptomele de manifestare constau in puls slab, palpitatii, transpiratii excesive, tulburari de vedere cu stelute in fata ochilor, zgomote in urechi, racirea membrelor, stari depresive, cascat, paloarea fetei, frecvente dureri de cap, oboseala permanenta, agitatie, astenie, insomnii, ameteli la ridicarea din pat si pierderea cunostintei cu lesin (lipotimie). In unele cazuri particulare intervine pierderea potentei sexuale.

Tincturi si infuzii contra tensiunii scazute

Pentru mentinerea hipotensiunii sub control sunt eficiente infuziile sau tincturile din cateva plante medicinale ca:

- rozmarin, vasc, salvie, menta, lemn dulce, ciubotica-cucului, roinita, armurariu, tintaura, ruscuta de primavara, coaja de salcie si matase de porumb;

- tinctura de rozmarin, considerata ca etalon in tratamentul hipotensiunii ortostatice si a sclerozei cerebrale, se prepara din 10 g de frunze macerate timp de 8-10 zile in 100 ml de alcool de 70 de grade si se consuma cate 10-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, timp de o luna. Se poate folosi si vinul de rozmarin (3-5 linguri de frunze la un litru de vin alb , macerate timp de 5-6 zile), din care se consuma cate un paharel zilnic;

- macerat din vasc alb, preparat dintr-o lingurita de frunze in 250 ml de apa rece, tinut timp de 12 ore. Cura dureaza 5-6 saptamani pe an, consumand cate 3 cani pe zi, doua pe zi in urmatoarele doua saptamani si o cana pe zi in ultima saptamana;

- decoct dintr-o lingurita de flori si frunze de paducel in 250 ml de apa rece; se fierbe 3-5 minute, se infuzeaza 10 minute, se strecoara si se beau 12 cani, inainte de mese;

- infuzie: din amestec format din cate 30 g de coada-soricelului (herba), rozmarin (frunze) si paducel (flori). Peste trei lingurite din acest amestec se toarna trei cani de apa clocotita si se lasa sa infuzeze, acoperit, timp de 5-10 minute. Separat se face un macerat la rece din vasc alb (trei lingurite de frunze timp de 8 ore in 750 ml apa rece), care se amesteca cu infuzia calda a celorlalte plante, se strecoara si se beau 3 cesti de ceai cald in cursul zilei;

- infuzie: din amestec, in parti egale, de rozmarin (frunze), roinita (frunze), salvie (frunze), ciubotica-cucului (herba), traista-ciobanului (herba) si armurariu (fructe macinate). Din amestec se ia cate o lingura la 200 ml de apa clocotita, se infuzeaza acoperit timp de 10 minute, se strecoara si se beau cate doua cani in fiecare zi, intr-o cura de doua-trei saptamani;

- vin tonifiant: pentru inima – dintr-un litru de must (rosu sau alb), 200 g patrunjel frunze tocate marunt si 50 ml de otet de mere; se fierbe 10 minute, se adauga 200 g de miere de salcam si se fierbe din nou 5 minute. Se raceste in vas acoperit, se strecoara si se pastreaza la rece in sticle brune, bine inchise. Se consuma cate doua linguri pe zi, iar in caz de crize se iau cate doua linguri odata. Vinul tonic este indicat si in cardiopatiile ischemice, insuficienta cardiaca si nevroze cardiace;

- decoct: din doua cepe mici cu coaja si 100 g de zahar intr-un litru de apa rece; se raceste in vas acoperit, se strecoara si se bea intreaga cantitate intr-o zi, in stare rece, prin inghitituri rare.

Un pahar de vin rosu, dimineata, ridica tensiunea arteriala

Alimentatia trebuie sa fie bogata in cereale, legume si fructe, dintre care nu pot sa lipseasca graul germinat (2-3 lingurite pe zi), ardeiul gras si iute, mararul, patrunjelul, sfecla rosie, varza rosie, drojdia de bere proaspata (cate o lingura pe zi timp de doua saptamani), fulgi de ovaz si laptisor de matca (cate 10-20 mg de trei ori pe zi timp de doua-trei saptamani). De asemenea, nu trebuie sa lipseasca ceapa cruda sau sub forma de suc. Sfecla rosie regleaza tensiunea arteriala, fiind folosita sub forma de macerat (100 g radacina rasa in 500 ml de apa, timp de doua ore), din care se consuma cate o treime din cantitate inainte de fiecare masa.

Pentru bolnavii hipotensivi sunt recomandate cateva cure pe an:

- cura cu suc de orz verde (3 pahare pe zi) timp de o luna pe trimestru;

- cura cu sucuri naturale de fructe si cruditati pe o durata de doua luni, consumand zilnic urmatoarele produse: morcov (300 ml), spanac (90 ml), pastarnac (50 ml), telina (50 ml), sfecla rosie (150 ml), castraveti (120 ml), fasole verde (30ml) si mere (300 ml).

In fiecare dimineata se ia o singura ceasca de cafea naturala sau un pahar cu vin rosu natural, care ridica valoarea tensiunii arteriale, iar pacientul se simte bine toata ziua, nu mai are dureri de cap, ameteli, dispare starea de somnolenta, iar randamentul fizic si intelectual revine la normal. Se va evita excesul de alcool.

Regimul de viata

Se impune o munca temperata si ordonata, cu suficiente ore de somn, activitate fizica in aer liber, exercitii fizice moderate si sporturi adecvate varstei, precum si mers pe jos, ideal descult prin iarba imbibata cu roua. Urmeaza un masaj al membrelor si dusuri de inviorare. Se vor evita surmenajul fizic si intelectual, precum si calatoriile cu avionul pe distante mari. Vacanta se va face in statiuni de odihna situate la altitudini mai mari, mult mai indicate decat sejurul la mare. Pacientul va face exercitii de respiratie circa 10 minute, de trei ori pe zi, cu inspiratie profunda pe nas timp de 7 secunde si expiratie prelungita pe gura, tot 7 secunde. Dupa aceste expiratii, plamanii se golesc de aerul viciat, iar oxigenul proaspat inspirat va patrunde in toate alveolele pulmonare.

Pacientul hipotensiv va renunta definitiv la fumat, iar la trecerea din pozitia culcat (clinostatica) la pozitia verticala (ortostatica) va sta cateva secunde pe marginea patului, pentru adaptarea organismului la aceasta schimbare, evitand, astfel, senzatia de ameteala sau pierderea cunostintei. Ca atitudine generala se recomanda o permanenta impacare cu sine, regland aspiratiile in functie de posibilitatile de realizare.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 20.09.2009.

Sursa imagine: English-Country-Garden.com

 

Related Posts with Thumbnails

March 4, 2011  Tags: , , ,   Posted in: AFECTIUNI CARDIOVASCULARE, PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR