Prevenirea si combaterea gripei prin tratamente naturiste

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

In perioada actuala, de trecere de la toamna la iarna, tot mai multe persoane, mai ales copii si batrani, acuza imbolnaviri la nivelul aparatului respirator, ca urmare a diminuarii rezistentei la infectii virale si imunitatii generale a organismului. Prin respiratie, mai ales in medii contaminate, este introdus, pe caile respiratorii, aer rece si umed, uneori incarcat cu diferiti agenti patogeni. Acesta este mediul prielnic de instalare a gripei, o boala virala si contagioasa, destul de frecventa.

mai frecvent, gripa debuteaza in luna octombrie, atinge un maximum in luna decembrie si se incheie abia in luna mai, ceea ce arata ca timp de 6 luni oamenii sunt expusi la riscul de a contracta o forma de gripa, usoara sau agravanta.

Transmiterea gripei se realizeaza, de la persoane bolnave, prin picaturile de saliva emise odata cu tusea, stranut sau vorbire, punand in pericol viata celor din jur, mai ales la copii, bolnavi cu afectiuni cronice, persoane slabite si in varsta de peste 65 de ani, cu carente vitaminice acute si cu sistemul imunitar scazut.

Dupa o incubatie de cateva ore sau 1-4 zile, apar brusc simptomele caracteristice: tuse uscata, iritanta, stranut, febra mare (39-40 grade C), guturai, scurgeri nazale, frisoane, senzatie acuta de frig, nas si urechi infundate, dureri de cap, lacrimare, dureri si roseata in gat, raguseala, dureri articulare si musculare, indispozitie, oboseala, lipsa poftei de mancare, somnolenta, stare de slabiciune si de astenie asociata cu transpiratie. La 2-3 zile dupa debut, apare dificultatea la inghitit, dureri in gat, arsuri in piept si tuse seaca dureroasa, limba devine incarcata, iar mucoasa faringiana se inroseste. In formele normale de gripa, febra dispare in 5-7 zile, dar poate sa persiste tusea si oboseala inca mai multe zile.

Desi pare o boala banala, cu o durata normala de numai 6-7 zile, gripa trebuie sa fie tratata cu mare grija pentru a evita o suprainfectie cu evolutie agravanta. In acest caz, apar complicatii pulmonare (bronsita, laringita, sinuzita, angina, pneumonie severa), neurologice si digestive (greata, varsaturi, diaree, dureri abdominale), apoi conjunctivita, meningita, otita, pericardita si miocardita. Precautii suplimentare se impun la copiii mici, batrani, femei gravide, persoane cu boli cardiace si respiratorii, care fac forme severe de gripa.

Tratamentele fitoterapeutice

La copii, batrani si chiar la adulti, contra gripelor si a oricaror viroze respiratorii dau bune rezultate tratamentele naturiste care sunt mai putin agresive in comparatie cu antibioticele. Folosirea preparatelor cu antibiotice ar fi indicata numai in cazul cand apare o suprainfectie bacteriana.

Medicina naturista prezinta un larg arsenal de procedee cu care se poate interveni in mod eficient. Mai intai sunt recomandate ceaiurile fierbinti din plante medicinale cu proprietati neurosedative, antiinflamatoare, emoliente, expectorante, sudorifice, antitusive si de protectie fata de contaminarea virotica. Efectele cresc prin combinarea ceaiurilor cu aspirina preparata din scoata de salcie.

Urmeaza siropurile cu extracte din plante, care amelioreaza simptomele din afectiunile cronice si acute ale tractului respirator, avand efecte expectorante, bronholitice, mucolitice si antiinflamatoare. Sunt eficiente si pastilele de supt pe baza de extracte din plante, cu gust de capsuni, zmeura, lamaie, portocale si anason. Extern se aplica un unguent corporal cu mentol si camfor care se foloseste ca masaj si ajuta la calmarea iritatiilor pe caile respiratorii si ameliorarea durerilor musculare, de tample si de spate.

In uz intern, pentru tratarea gripei sunt indicate ceaiurile calde din flori de tei si de soc (cate 1-2 lingurite la o cana de apa) din care se beau 2-3 cani pe zi, indulcite cu miere de albine, avand actiune sudorifica prin declansarea transpiratiei.

Busuiocul si echinaceea: remedii-cheie contra gripei

Busuiocul este recomandat in inhalatii cu decoct sau in consum intern sub forma de ceai fierbinte cu miere, pentru revitalizarea rapida a organismului si stoparea procesului gripal, mai ales in faza de debut. Intr-un tratament de soc se vor consuma zilnic 4-5 cani cu infuzii de busuioc, indulcite cu miere, la intervale de o ora. Daca apare febra ridicata se adauga 1-2 lingurite de menta.

O alta specie de mare valoare este Echinaceea, folosita sub forma de extract, tinctura sau comprimate, care se administreaza de cateva ori pe zi, ca mijloc terapeutic de baza in intarirea sistemului imunitar.

Formule cu amestecuri foarte eficiente sunt:

- flori de tei si soc, frunze de menta, herba de nalba mare si fructe de maces;

- flori de tei, frunze de salvie si eucalipt;

- flori de tei, soc si musetel, herba de cimbrisor si sovarv, radacina de cerentel si scortisoara (infuzie indulcita cu miere);

- flori de tei si soc, herba de tintaura si papadie, scoarta de salcie si conuri de hamei;

- flori de tei, soc, musetel, lumanarica, porumbar si scoarta de salcie (decoct cu efecte sudorifice in infectiile gripale);

- flori de tei, soc, salcam si trifoi rosu, frunze de coacaz negru si urzica, herba de sovarv si scoarta de salcie (infuzie indulcita cu miere).

Efectele acestor ceaiuri cresc simtitor daca se adauga o lingurita de scortisoara si cuisoare, macinate fin, care au actiune antivirotica.

Alte preparate valoroase sunt:

- tinctura din 4 linguri de radacini de papadie tocate marunt si macerate 3-4 ore in 500 ml rachiu; se bea cate un paharel de trei ori pe zi pentu combaterea frisoanelor ;

- bitter suedez, din care se ia cate o lingurita de trei ori pe zi in ceai sau apa, cu 30 de minute inainte de mese, cu efecte in raceala, gripa si tuberculoza.

Tratamente externe

- inhalatii cu aburi fierbinti din infuzie de busuioc, menta, musetel si chimion sau picaturi de ulei de pin si lavanda (de 2-3 ori pe zi dintre care una seara la culcare);

- frectii cu otet aromatizat cu flori de lavanda (40 g), frunze de menta (20 g), frunze de salvie (20 g), herba de cimbrisor (10 g) si fructe de ienupar (10 g); din amestec se iau 100 g la un litru otet care se macereaza 7 zile, se strecoara si se fac frectii pe piept;

- frectii cu macerat din boabe de ienupar (zdrobite si lasate 7 zile in 250 ml alcool 40%) sau cu otet aromatic preparat prin macerarea, timp de 5 zile, din 100 g petale de trandafir (de dulceata) in 100 ml alcool 70% si 900 ml otet; se strecoara prin tifon cu stoarcere si se fac 2-3 masaje pe zi;

- bai fierbinti la picioare cu flori de soc si fan, sare (6 linguri la 2 litri apa) sau faina de mustar (250 g si o lingura sare la 5 litri apa) pe durata de 10-15 minute, cu adaos treptat de apa fierbinte.

Apiterapia recomanda tinctura de propolis 20%, din care se iau 20-30 de picaturi intr-un paharel cu apa sau lapte, de 2-3 ori pe zi, cu o ora inainte de mese, avand actiune puternic antivirala;

Ce mancam si ce nu?

In primele 2-3 zile se va da bolnavului o alimentatie usoara, cu multe lichide (1,5-2 litri pe zi) sub forma de ceaiuri medicinale, supe calde, sucuri de legume (morcov, sfecla rosie, varza rosie, tomate) si sucuri de fructe (lamai, portocale, grepfrut, mere). Nu se beau ceaiuri prea fierbinti care usuca mucoasele si favorizeaza patrunderea bacteriilor in corp. Lichidele consumate des pastreaza faringele umed, evita ingrosarea secretiilor si faciliteaza eliminarea lor, in timp ce siropurile realizeaza o pelicula pe peretii faringelui, contribuind la reducerea iritatiilor.

Supa calda, preparata cu mult patrunjel si marar, reduce procesele inflamatoare de pe caile respiratorii superioare, calmeaza tusea si stranutul si reduce debitul secretiilor nazale.

Treptat, se introduc in hrana zilnica lapte cald, iaurt, frunze proaspete de marar mestecate permanent si cruditati (salata verde, broccoli, varza, sfecla rosie, morcov, castraveti, tomate, patrunjel, ceapa, ridichi, hrean, ardei rosu, 2-3 catei de usturoi inghititi intre mese). Se mai adauga rasol din carne de vita, paste fainoase, compoturi indulcite cu miere de albine si fructe zemoase (caise, mere).

Regimul de viata

La copiii mici, cu febra mare, se fac impachetari cu otet de mere si apa (1:1) sau bai generale cu apa la temperatura sub 35 grade C, pe durata de maxim 5 minute; dupa baie se pun comprese cu suc de lamaie imbibat pe o panza pusa in jurul gatului si pe piept, peste care se infasoara un sal din lana, cu urcare imediata in pat pentru a declansa transpiratia.

La bolnavii adulti se recomanda comprese calde pe piept cu branza de vaci, terci de mamaliga, argila sau faina de mustar negru. De asemenea, se pot face bai cu ace de pin la temperatura de 35-38 grade C, timp de o ora. Nu se fac bai fierbinti la persoanele care sufera de varice, infectii ale pielii si tulburari de ritm cardiac. Separat se fac bai zilnice de picioare la temperatura progresiva, incepand cu 35 grade C si urcare pana la 40 grade C, timp de 10-15 minute, avand efecte in stoparea infectiilor.

In incaperea bolnavului de gripa este indicat aerul umezit cu recipiente pline cu apa asezate pe calorifer.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 28.11.2009.

Sursa imagine: BestPalnts.org

Related Posts with Thumbnails

May 2, 2011  Tags: ,   Posted in: BOLILE APARATULUI RESPIRATOR