Marul, unul dintre cele mai valoroase alimente din natura

Autor: prof.univ.dr. Constantin MILICÃ

In conditiile in care fructele de import sunt tot mai prezente pe piata de profil, consideram necesar sa prezentam cititorilor nostri o parte din beneficiile pe care ni le poate aduce unul dintre cele mai cunoscute si mai la indemana fructe autohtone: marul. De aceea, recomandam ca toate persoanele, indiferent de varsta, de la bebelusi la batrani, sa consume cat mai multe mere proaspete, incadrandu-se in baremul celor 20 kg fructe/locuitor pe care livezile noastre ni le pun la dispozitie. Daca acum vorbim despre valoarea sa alimentara, in rubrica de saptamana viitoare vom reveni asupra informatiilor despre mar, insistand, insa, asupra efectelor terapeutice ale fructului.

Cunoscut sub denumirea stiintifica de Malus domestica, din familia Rosaceae, marul este originar dintr-o extinsa zona geografica, cuprinsa intre Caucaz, Turkestan, Altai, Pamir, China si Japonia. Atat in cultura, cat si in flora spontana, acopera intreaga zona temperata cuprinsa intre 30-600 latitudine nordica si 30-700 latitudine sudica. Pe suprafete restranse se gaseste si in zonele subtropicale. In prezent, marul se cultiva in 84 tari de pe toate continentele globului, si anume 35 in Europa, 25 in Asia, 16 in America (de Nord si de Sud), 8 in Africa si 2 in Oceania.

Suprafata cultivata pe plan mondial este de 4,5 milioane hectare (locul I in climatul temperat), asigurand o productie medie anuala de 60 de milioane de tone. Raportata la populatia globului se intelege ca fiecarui locuitor de pe pamant i se asigura, anual, cate 10 kg de fructe.

In Romania, marul ocupa o suprafata de 75.000 de hectare, mai ales in bazinele pomicole din zonele deluroase si subcarpatice (Bistrita, Falticeni, Geoagiu, Bilcesti, Voinesti, Salaj, Maramures). Productia anuala de fructe este de circa 400.000 de tone (locul VI in Europa dupa Franta, Italia, Germania, Polonia si Spania). Pentru fiecare locuitor ar reveni cate 20 kg anual.

Legende si istorie

Se stie ca viteazul rege macedonean Alexandru cel Mare si-a purtat armatele victorioase pana in Persia si India cautand „apa vietii“, dar a gasit minunatele mere, capabile sa prelungeasca viata pana peste o suta de ani, din pacate nu si regelui Alexandru, rapus de boala inca din tinerete.

In Evul Mediu, marul era foarte bine apreciat ca aliment, medicament si produs cosmetic. Amestecata cu unele plante, pulpa marului servea la prepararea pomadelor, denumire derivata de la cuvantul francez „pomme“ – mar. De asemenea, contra colicilor la stomac se mancau mult mere rase.

Pentru multa vreme s-a crezut ca, intr-un mar taiat in doua, alveolele cu seminte deseneaza o stea cu 5 colturi – pentagrama, care simbolizeaza perfectiunea, fiind una dintre cheile care deschid portile stiintei. Nu intamplator, descoperirea legii gravitatiei universale de catre Isaac Newton a fost legata de marul ce i-a cazut pe cap.

La romani s-a pastrat timp de doua mii de ani sintagma „Aur Mara“ din legendele getilor. In colindele, baladele si basmele romanilor se intalnesc frecvent merele de aur atat de mult cautate pentru prelungirea vietii. In basmul lui Petre Ispirescu „Praslea cel voinic si merele de aur“, fructele din gradina imparatului erau furate de duhuri rele, iar in basmul „Insir-te margarite“ doi copii de boier se prefac in doi meri.

Respectul romanilor pentru mar reiese din zicala traditionala care spune ca este mare pacat sa tai un mar daca nu plantezi altul in loc. Marul sadit langa drum este considerat un arbore sfant, intrucat da umbra calatorilor, iar fructele sunt mancate de cei insetati din drum.

In unele regiuni, marul este numit „pomul Sfantului Ilie“, de aceea nici nu se mananca mere pana la 20 iulie, ci sunt duse mai intai la biserica, pentru a deveni mere de aur pe lumea cealalta.

Soiuri si varietati

In decursul vremii, incepand din Antichitate, au fost create circa 10.000 de soiuri de mar, diferentiate prin valoarea nutritiva, gustativa, terapeutica si profilactica, precum si prin culoare, gust si esalonarea coacerii in timpul anului, pe o durata de circa cinci luni (iunie-noiembrie).

In Imperiul Roman, marul era considerat fructul abundentei, iar Italia era o imensa livada, cu vreo 40 de soiuri de mar, printre care era marul domnesc adus la Roma din Grecia antica de Claudius Appius, in secolul al III-lea inainte de Hristos.

In livezile regelui francez Ludovic al XIV-lea, marul ocupa suprafete intinse, cu sapte varietati distincte.

In secolele urmatoare a existat o activitate intensa de creare a noi soiuri, bine apreciate de consumatori.

Realitatea din prezent arata ca, in cultura, exista un numar mult mai restrans de soiuri, cu repartizare zonala in functie de preferintele specifice ale consumatorilor si de capacitatea de acomodare la conditiile climatice. Cele mai mari suprafete sunt ocupate de Golden Delicious, Ionathan, Starkrimson, Ionagold, Idared, Fuji (in Japonia), Coxas Orange Pepping (in Anglia), Antonova (in Rusia), Patul, Parmen auriu si Cretesc (in Romania).

In tara noastra sunt cultivate peste 40 de soiuri, straine si autohtone, fiecare cu calitati nutritive si gustative distincte: Ionathan, Golden, Starkrimson, Florina, Parmen, Patule.

Valorile nutritive ale marului

Datorita continutului ridicat in zaharuri usor asimilabile (fructoza, glucoza, dextroza, zaharoza), polivitamine naturale, saruri minerale si alte substante nutritive, e recomandabil ca merele sa fie mult utilizate in alimentatia populatiei, atat in stare proaspata, cat si in stare prelucrata si conservata.

Un calcul statistic international arata ca exista diferente mari in consumul de mere intre populatiile diferitelor tari. Daca in Romania consumul mediu este de numai 12,4 kg fructe/an/locuitor, in alte tari consumul anual este de pana la patru ori mai mare. Astfel, in SUA, fiecare locuitor consuma anual cate 45 kg, in Olanda cate 38 kg, in Germania 35 kg, in Italia 25 kg, iar in Anglia 18 kg.

Prin capacitatea de pastrare timp indelungat in stare proaspata, este posibil consumul merelor pe o perioada de circa 10 luni pe an, constituind astfel un component de baza in alimentatia moderna.

In plus, acest aliment poate fi consumat fara alte adaosuri. De aceea, se recomanda ca in fiecare zi sa se consume mere proaspete, pana la 500 g zilnic, tinand seama de valoarea lor nutritiva si terapeutica.

Cele mai multe vitamine se gasesc in coaja fructului

Este unanim recunoscut de toti nutritionistii ca marul este fructul cu cele mai consistente beneficii pentru sanatatea omului, fara a avea limite cantitative. De aceea, includerea merelor proaspete in dietele alimentare este o masura foarte benefica, adoptand chiar un regim nutritiv cu consum exclusiv de mere (1 kg zilnic).

Merele se consuma cu coaja, unde se gasesc principalele vitamine si saruri minerale, substante care dau un surplus de energie vitalizanta.

Tinand seama de insusirile tehnologice, merele pot constitui o sursa naturala cu mare pondere in industria alimentara. In forme prelucrate, merele se gasesc in gemuri, compoturi, oteturi, cidru, muraturi.

Mult utilizate sunt compoturile de mere, fara coaja si fara samburi, cu adaosul unui baton (praf) de vanilie, precum si sucurile de mere cu adaos de zahar (in parti egale), din care se consuma cate doua linguri inainte de mese, cu efecte laxative si pectorale, mai ales la copii.

In gospodarii, merele sunt utilizate la prepararea de prajituri, clatite, tartine, coltunasi etc.

Gust foarte bun au antreurile cu mere proaspete, combinate cu branza, smantana, sunca, nuci si piper.

Articolul a fost publicat in ziarul LUMINA din 15.12.2009.

Sursa imagine: HostExcellence.com

Related Posts with Thumbnails

May 6, 2011   Posted in: PROPRIETATI MEDICINALE ALE PLANTELOR, FRUCTELOR SI LEGUMELOR, Regim sanatos de viata